Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 346 din 28 septembrie 1977 privind aprobarea statutelor organizatiilor cooperatiste din agricultura
În scopul reglementãrii unitare a organizãrii şi activitãţii unitãţilor agricole cooperatiste, pe baza hotãrîrii Congresului al III-lea al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie de adoptare a statutelor acestor unitãţi,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1 Se aproba statutele organizaţiilor cooperatiste din agricultura şi anume: a) Statutul cooperativei agricole de producţie; b) Statutul uniunilor cooperativelor agricole de producţie; c) Statutul consiliului intercooperatist; d) Statutul asociaţiei economice intercooperatiste; e) Statutul cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum. Statutele fac parte integrantã din prezentul decret. ART. 2 Decretul Consiliului de Stat nr. 112/1974 privind aprobarea Statutului consiliului intercooperatist, Decretul Consiliului de Stat nr. 113/1974 privind aprobarea Statutului asociaţiei intercooperatiste şi Decretul Consiliului de Stat nr. 114/1974 privind aprobarea Statutului cooperãrii şi asocierii dintre unitãţile de stat şi cooperativele agricole de producţie se abroga.
NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România
STATUTUL cooperativei agricole de producţie
I. Scopul şi obiectul cooperativei agricole de producţie
ART. 1 Cooperativa agricolã de producţie este organizaţia economicã socialistã în care taranii se unesc de bunãvoie, aducind în proprietatea cooperativei pãmîntul şi celelalte mijloace principale de producţie. În cooperativa agricolã munca este organizatã în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea şi calitatea muncii prestate, cu producţia realizatã, precum şi cu dezvoltarea economicã a cooperativei. Cooperativa agricolã de producţie are drept obiect cultivarea în comun a pãmîntului, folosirea pe scara larga a mecanizarii, chimizarii, irigatiilor, a ştiinţei şi tehnicii înaintate pentru obţinerea unor producţii agricole vegetale şi animale din ce în ce mai mari, dezvoltarea de activitãţi cu caracter industrial, de prelucrare a producţiei agricole, de construcţii şi prestãri de servicii, în scopul creşterii continue a bunastarii ţãrãnimii, ridicãrii social-culturale a satului la un nivel tot mai înalt de civilizatie, sporirii contribuţiei cooperativei la satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, ale economiei naţionale. Prin intreaga sa activitate, cooperativa agricolã de producţie îşi aduce contribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de Partidul Comunist Roman pentru faurirea societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism, la întãrirea aliantei dintre clasa muncitoare - clasa conducatoare a societãţii - şi taranime, la creşterea conştiinţei socialiste a ţãrãnimii. Cooperativa agricolã de producţie se bucura de sprijinul permanent şi multilateral al partidului şi statuiui nostru, are create, prin dezvoltarea continua a bazei tehnico-materiale a agriculturii, condiţiile consolidãrii sale economico-organizatorice. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii reprezintã principalul mijloc prin care statul asigura mecanizarea lucrãrilor în cooperativele agricole de producţie. Creşterea continua a producţiei, şi îndeosebi a producţiei-marfa, valorificarea acesteia pe baza de contracte încheiate prin buna învoiala cu unitãţile de stat şi cooperatiste, asigurarea aprovizionarii populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime duc la mãrirea veniturilor cooperatorilor şi contribuie la progresul întregii tari. Cooperativa agricolã este forma cea mai potrivita pentru unirea eforturilor taranilor şi impletirea strinsa a intereselor lor cu ale tuturor oamenilor muncii, ale întregii societãţi; ea are un rol deosebit de însemnat în economia tarii noastre, în intreaga perioada istorica de construire a socialismului şi comunismului. ART. 2 Cooperativa agricolã de producţie îşi înfãptuieşte scopul pentru care a luat fiinta, prin: a) folosirea în comun, deplina şi eficienta a pãmîntului, conservarea şi ridicarea continua a potenţialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei; b) gospodãrirea raţionalã şi cu eficienta economicã maxima a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, organizarea superioarã a producţiei şi a muncii, creşterea continua a productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie; c) întãrirea continua a proprietãţii cooperativei, factor hotaritor al creşterii producţiei, al dezvoltãrii economice a cooperativei şi al creşterii bunastarii cooperatorilor; d) cooperarea strinsa în producţie, pe baza de contract, cu secţia pentru mecanizarea agriculturii, care se integreaza în activitatea cooperativei şi rãspunde nemijlocit, împreunã cu aceasta, de realizarea producţiei agricole planificate; plata lucrãrilor executate de staţiune se face în raport direct cu productiile realizate; e) exploatarea raţionalã şi eficienta a amenajãrilor pentru irigaţii, a lucrãrilor de desecare şi a celor de combatere a eroziunii solului, executate din fondurile statului, precum şi a celor realizate cu contribuţia cooperativelor; f) folosirea economicã şi eficienta a sprijinului acordat de stat prin credite, asistenta tehnica, îngrãşãminte chimice, ierbicide, seminţe din soiuri de mare productivitate, animale de rasa etc.; g) cointeresarea materialã a cooperatorilor prin aplicarea principiului socialist al repartiţiei dupã cantitatea, calitatea şi importanta socialã a muncii prestate, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare cooperativa în îndeplinirea planului de producţie, venituri şi cheltuieli; h) ridicarea continua a nivelului profesional şi cultural al membrilor cooperativei şi satisfacerea nevoilor lor sociale; i) educarea cooperatorilor în spiritul muncii în comun, al ordinii şi disciplinei în producţie, al rãspunderii pentru buna gospodãrire, apãrare şi dezvoltare a proprietãţii cooperativei, al principiilor eticii şi echitãţii socialiste.
II. Proprietatea cooperativei agricole de producţie şi proprietatea personalã a membrilor ei
ART. 3 Proprietatea cooperativei agricole este alcãtuitã din: - pãmîntul adus de cooperatori; - animalele de munca şi de producţie, consructiile, plantaţiile, mijloacele de transport, utilajele, instalaţiile, inventarul agricol şi celelalte bunuri aduse de cooperatori, precum şi cele obţinute ca urmare a activitãţii cooperativei agricole, ori dobîndite de aceasta în alt mod; - intreaga producţie agricolã vegetala şi animala şi orice alte produse sau venituri rezultate din activitatea cooperativei agricole; - mijloacele fixe şi circulante cu care participa la asociaţii economice intercooperatiste, cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, precum şi beneficiile cuvenite din activitatea acestora; - produsele şi veniturile realizate prin munca în comun a pãmîntului, proprietate de stat, dat în folosinta cooperativei. Proprietatea cooperativei, întãrirea şi dezvoltarea ei neincetata, stau la baza întregii activitãţi a cooperativei agricole de producţie şi a creşterii bunastarii membrilor sãi. ART. 4 Din terenul agricol, proprietatea cooperativei, adunarea generalã poate atribui, anual, lot în folosinta fiecãrei parsoane care: a) este cooperator şi a realizat în anul anterior volumul de munca stabilit, în perioadele de timp şi potrivit cerinţelor producţiei; b) este cooperator şi lucreazã, cu aprobarea adunãrii generale, în asociaţiile economice intercooperatiste, asociaţii cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, la care cooperativa s-a asociat; c) este cooperator, încadrat permanent, cu aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie, la întreprinderea agricolã de stat şi lucreazã direct în sectoarele de producţie ale acestei unitãţi; d) este mecanizator sau mecanic agricol al statiunii pentru mecanizarea agriculturii şi lucreazã în cooperativa agricolã; e) este specialist agricol, lucreazã în cooperativa agricolã şi locuieşte în localitatea în care îşi are sediul cooperativa. Mãrimea lotului poate fi în suprafata echivalenta cu pînã la 15 ari teren arabil, în raport de categoria de folosinta a terenului şi de clasa de fertilitate naturala a solului. În zonele viticole, în cazul în care lotul atribuit în folosinta este plantat cu vie, pînã la 5 ari nu se va calcula prin echivalare cu teren arabil. În cooperativa agricolã de producţie situata în zona de deal sau munte, adunarea generalã poate atribui loturi în folosinta personalã şi peste 15 ari, atunci cînd terenurile respective se afla pe pante mari, nemecanizabile, au fertilitate scãzutã şi prezintã dificultãţi pentru cooperativa de a le exploata. Adunarea generalã poate hotãrî, de la caz la caz, menţinerea sau atribuirea de loturi în folosinta, în cazul unor familii cu situaţii deosebite (incapacitate de munca, femei cu mulţi copii minori şi altele). Cooperatorii care ies la pensie pãstreazã dreptul de folosinta asupra lotului pe care l-au deţinut la data pensionãrii, în condiţiile prevãzute de statut. În situaţia în care, prin atribuirea loturilor în folosinta, s-ar diminua suprafata agricolã în folosinta obsteasca şi atunci cînd urmeazã sa se atribuie loturi în folosinta personalã peste 15 ari, se va cere, în prealabil, aprobarea uniunii judeţene a cooperativeIor agricole de producţie. Lotul va fi lucrat de cãtre titularul sau, personal sau ajutat de membrii familiei, va fi folosit numai pentru producţia agricolã şi nu va putea fi transmis în nici un mod altor persoane. Schimbarea modului de folosinta agricolã a terenului atrage pierderea dreptului de folosire a lotului. ART. 5 Constituie proprietate personalã a taranilor cooperatori: - casa de locuit şi construcţiile gospodãreşti anexe, terenul pe care se afla acestea şi curtea, a cãror suprafata totalã nu poate depãşi 250 mp. Cînd aceasta suprafata depãşeşte 250 mp, diferenţa se include în lotul atribuit în folosinta; - animale de producţie, precum şi inventarul agricol marunt; - veniturile şi economiile realizate prin munca; - producţia obţinutã de pe lotul atribuit în folosinta. Cooperatorii pot avea în proprietate personalã pe o familie (soţul şi sotia, împreunã cu copiii lor necãsãtoriţi), pînã la 3 bovine de producţie, 15 oi sau capre şi un numãr nelimitat de porci, pãsãri, iepuri de casa, stupi de albine. Adunarea generalã poate aproba ca, în funcţie de condiţiile şi posibilitãţile locale cooperatorii sa detina pe o familie un numãr mai mare de bovine, ovine sau caprine. Cooperatorii care deţin sau dobîndesc animale şi inventar agricol, peste cele prevãzute în alineatele precedente, sînt obligaţi sa le înstrãineze în termenul hotãrît de adunarea generalã. Dupã expirarea termenului, astfel de bunuri deţinute în plus se valorifica de cãtre cooperativa agricolã în contul proprietarului. Terenurile - cu excepţia celor pe care se afla casa de locuit, construcţiile gospodãreşti anexe şi curtea, în suprafata totalã de cel mult 250 mp - dobîndite prin moştenire legalã, trec în proprietatea cooperativei. Cooperatorii care dobîndesc o a doua casa de locuit sînt obligaţi sa înstrãineze una dintre ele, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 6 Adunarea generalã poate da în proprietate personalã, cu plata, locuri de casa în suprafata de cel mult 250 mp, din terenuri proprietatea cooperativei agricole, situate în perimetrul delimitat de planul de sistematizare a localitãţii respective, membrilor cooperativei şi persoanelor încadrate de acestea cu contract de munca pe durata nedeterminatã, care doresc sa-şi construiascã o locuinta şi care nu au loc de casa în proprietate personalã. În aceleaşi condiţii se pot atribui locuri de casa specialiştilor şi mecanizatorilor care lucreazã în cooperativa şi doresc sa se stabileascã în localitatea respectiva. ART. 7 Înstrãinarea terenurilor proprietatea cooperativei, în alte scopuri decît cele prevãzute în articolul precedent, nu poate avea loc decît în condiţiile legii. Înstrãinarea celorlalte bunuri se poate face, numai cu plata, pe baza aprobãrii adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de lege.
III. Membrii cooperativei agricole de producţie. Drepturire şi îndatoririle lor
ART. 8 Pot fi membri ai cooperativei agricole de produtctie oricare producãtor agricol şi alţi oameni ai muncii necesari activitãţii cooperativei, care au împlinit virsta de 16 ani şi adera la prevederit1e statutului cooperativei, aducind în proprietatea cooperativei pãmîntul, animalele de munca şi inventarul agricol principal pe care le au în proprietate. La intrarea în cooperativa, fiecare membru plãteşte taxa de înscriere, sbabilita de adunarea generalã, care nu va fi mai mica de 25 lei. ART. 9 Primirea de noi membri în cooperativa agricolã de producţie se face individual, de cãtre adunarea generalã, pe baza de cerere scrisã. Fiii cooperatorilor, la împlinirea virstei de 16 ani, devin membri ai cooperativei agricole, pe baza cererii individuale şi cu aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie. ART. 10 Fiecare membru al cooperativei agricole are dreptul: a) sa munceasca în cooperativa pe mãsura capacitãţii şi pregãtirii sale; b) sa fie retribuit pentru munca şi rezultatele obţinute, potrivit legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste; c) sa participe la conducerea treburilor cooperativei; sa ia parte la adunãrile generale, precum şi la cele ale subunitatii de producţie în care lucreazã; sa-şi exprime pãrerile şi sa facã propuneri cu privire la intreaga activitate a cooperativei; sa participe la luarea hotãrîrilor adunãrii generale; sa aleagã şi - de la virsta de 21 ani - sa fie ales în consiliul de conducere şi comisia de revizie; d) sa beneficieze de sprijin şi înlesniri, în condiţiile legii, pentru îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale; e) sa beneficieze de ajutoare din fondurile statutare constituite în acest scop de unitãţile agricole cooperatiste ai cãror membri sînt, în condiţiile stabilite de adunarea generalã; f) sa primeascã pensie şi indemnizaţii de asigurãri sociale, potrivit legii, dupã cum urmeazã: - pensie pentru munca depusa şi limita de virsta; - pensie pentru pierderea totalã sau în cea mai mare parte a capacitãţii de munca; - pensie de urmaş; - indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de munca, determinata de boli sau accidente; - concediu plãtit pentru sarcina şi lehuzie; - indemnizaţii pentru copii; - tratament medical în staţiuni balneoclimatice. Cooperatorii care lucreazã în unitãţile agricole cooperatiste, cooperatorii pensionari, precum şi membrii lor de familie, beneficiazã, în mod gratuit, pe timpul internãrii în spital, de întreţinere şi medicamente. Pe timpul tratamentului ambulatoriu, cooperatorii beneficiazã de medicamente şi materiale sanitare, potrivit legii. ART. 11 Membrilor cooperativei agricole de producţie, care au rezultate deosebite în munca de intarire, dezvoltare şi apãrare a proprietãţii cooperativei şi participa activ la sporirea continua a producţiei, li se pot acorda recompense morale şi materiale cum sînt: - multumirea verbalã; - evidentierea în adunarea subunitatii de producţie; - evidentierea publica şi în adunarea generalã pe cooperativa; - înscrierea în cartea de onoare a cooperativei agricole de producţie; - stimulente în obiecte, excursii, trimiterea la odihna şi tratament; - diplome şi insigne de cooperator fruntas. Multumirea verbalã şi evidentierile se aproba de consiliul de conducere, la propunerea şefului subunitatii de producţie. Celelalte recompense se aproba de Adunarea generalã, la propunerea consiliului de conducere. ART. 12 Cooperatorii din cooperativele care dispun de fondurile financiare necesare primesc un concediu de odihna plãtit în condiţiile stabilite de adunarea generalã, dacã lucreazã 300 de zile anual în cooperativa. ART. 13 Fiecare membru al cooperativei agricole are urmãtoarele îndatoriri: a) sa execute lucrãri de calitate în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp prevãzute, sa lucreze numãrul de zile calendaristice necesar pentru realizarea sarcinilor de plan şi sa respecte programul de lucru stabilit. Preşedintele cooperativei agricole de producţie, celelalte cadre de conducere, personalul tehnic, economic şi administrativ, precum şi cei care lucreazã în activitãţile de producţie industriala, de construcţii şi prestãri de servicii, vor participa nemijlocit la efectuarea lucrãrilor agricole în perioadele de virf ale campaniilor; b) sa respecte prevederile statutului şi ale regulamentului de ordine interioarã; sa participe la elaborarea, adoptarea şi înfãptuirea hotãrîrilor adunãrii generale, precum şi ale adunãrii subunitatii de producţie din care face parte; sa aducã la îndeplinire mãsurile stabilite de consiliul de conducere; c) sa contribuie efectiv la întãrirea, apãrarea şi dezvoltarea proprietãţii cooperativei, la prevenirea şi înlãturarea risipei şi relei gospodariri a mijloacelor materiale şi financiare ale cooperativei; sa-şi aducã contribuţia la dezvoltarea democraţiei cooperatiste, întãrirea spiritului colectiv de munca, a disciplinei, ordinii şi legalitãţii în activitatea cooperativei, la aplicarea principiilor eticii şi echitãţii socialiste; d) sa-şi ridice în permanenta pregãtirea profesionalã, sa aplice în producţie regulile agrozootehnice şi sa-şi însuşeascã cunoştinţele necesare folosirii utilajelor, instalaţiilor, maşinilor şi tractoarelor; e) sa participe la realizarea acţiunilor de protecţie, imbunatatire şi folosire intensiva a fondului funciar, întreţinerea şi creşterea potenţialului productiv al pajiştilor, prevenirea şi înlãturarea efectelor calamitãţilor naturale. ART. 14 Cooperativa agricolã de producţie, ca forma socialistã de organizare a producţiei şi a muncii, exprima unitatea de scop şi de vointa a tuturor membrilor ei. Respectarea hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã şi de consiliul de conducere constituie o condiţie esenţialã pentru buna desfãşurare a activitãţii cooperativei agricole pentru consolidarea ei economico-organizatoricã. Încãlcarea prevederilor statutului, a hotãrîrilor adunãrii generale şi ale consiliului de conducere constituie abateri care dauneaza cooperativei şi atrag raspundereta disciplinarã şi materialã, dupã caz. Sînt socotite abateri disciplinare: neparticiparea la munca în locurile stabilite şi în perioadele prevãzute de consiliul de conducere, neexecutarea de calitate a lucrãrilor, nefolosirea la intreaga capacitate a utilajelor, reaua gospodãrire a proprietãţii cooperativei, încãlcarea normelor de disciplina a muncii, a celorlalte îndatoriri prevãzute de statut, în condiţiile stabilite prin regulamentul de ordine interioarã. Sancţiunile disciplinare care se aplica pentru nerespectarea îndatoririlor statutare sînt: a) avertismentul; b) refacerea fãrã plata a lucrãrilor de calitate necorespunzãtoare ori suportarea pagubelor, în condiţiile legii, în cazul în care lucrãrile nu se mai pot reface; c) reţinerea pînã la cel mult 10% din retributia cuvenitã pentru munca prestatã; d) pierderea dreptului de retribuire suplimentarã în anul respectiv; e) retragerea în timpul anului a lotului primit în folosinta, în cazul neparticiparii la munca şi neexecutãrii lucrãrilor la timp şi de calitate; f) trecerea pe timp limitat sau nelimitat în alta munca; g) pierderea temporarã a dreptului de vot; h) îndepãrtarea din cooperativa. Rãspunderea materialã a cooperatorilor, pentru pagube cauzate cooperativei agricole de producţie, prin încãlcarea cu vinovãţie a prevederilor statutare sau a hotãrîrilor organelor de conducere ale cooperativei, poate fi stabilitã numai în cazurile în care pagubele au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor, iar restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor ori serviciilor necuvenite, în cel mult 1 an de la data primirii sumelor sau bunurilor, ori de la data cînd au beneficiat de aceste servicii. Obligarea la plata despãgubirilor şi la restituirea sumelor sau a contravalorii bunurilor şi serviciilor necuvenite se face în termen de 60 de zile de la data cînd organul în drept sa hotãrascã obligarea la despãgubiri sau la restituire a luat cunostinta de producerea pagubei. Aplicarea sancţiunilor disciplinare prevãzute la lit. a). b), c), d) şi f) şi obligarea la plata despãgubirilor se fac prin hotãrîri ale consiliului de conducere. În cazul membrilor consiliului de conducere şi ai comisiei de revizie, rãspunderea disciplinarã şi materialã pentru abateri şi daune pricinuite cooperativei agricole de producţie se stabileşte prin hotãrîre a adunãrii generale. Dupã expirarea termenului de 60 de zile, prejudiciul se imputa, de cãtre biroul executiv al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, membrilor consiliului de conducere, vinovaţi de neluarea mãsurilor necesare pentru obligarea la plata a persoanelor vinovate de producerea pagubei. Aplicarea sancţiunilor prevãzute la lit. e) şi g) şi îndepãrtarea din cooperativa a unui membru pentru fapte deosebit de grave impotriva intereselor acesteia se hotãrãsc numai de adunarea generalã. Plingerile cooperatorilor nemultumiti de hotãrîrile consiliului de conducere privind aplicarea sancţiunilor disciplinare se rezolva de adunarea generalã a cooperativei. Impotriva hotãrîrilor adunãrii generale, prin care s-a pronunţat îndepãrtarea din cooperativa, precum şi în alte cazuri, cei nemultumiti se pot adresa uniunii judeţene, iar impotriva hotãrîrilor acesteia, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Cooperatorii şi persoanele încadrate în munca potrivit legii, nemultumiti de obligarea la plata despãgubirilor pentru pagube aduse cooperativei sau de modul cum li s-au rezolvat cererile referitoare la retribuirea muncii, se pot adresa comisiei de judecata din cooperativa sau, dupã caz, judecãtoriei, în condiţiile prevãzute de lege. Plingerile cu privire la diminuarea retributiei de baza pentru nerealizarea integrala a sarcinilor şi la stabilirea retributiei suplimentare se soluţioneazã de adunarea generalã a cooperativei, iar în cazul celor care îndeplinesc funcţii de conducere, de cãtre uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, împreunã cu direcţia generalã pentru agricultura şi industria alimentara. Hotãrîrile de obligare la plata despãgubirilor, necontestate în termen, sînt definitive şi executorii. Organele de conducere ale cooperativei agricole de producţie nu pot renunţa la drepturile legal cuvenite acesteia. ART. 15 Cel care se retrage sau este îndepãrtat din cooperativa agricolã de producţie primeşte, în bani, contravaloarea partii sociale din bunurile aduse de el în cooperativa. Adunarea generalã stabileşte pentru fiecare caz în parte, în raport cu posibilitãţile cooperativei, durata de timp şi ratele anuale prin care se va face plata. Retributia cuvenitã pentru munca depusa în cooperativa în anul în curs se plãteşte la sfîrşitul anului. În cazul cînd un cooperator - prin cãsãtorie sau din alte motive - îşi stabileşte domiciliul în alta localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe baza cãreia se muta. Pentru aceasta, este necesarã aprobarea adunãrii generale a cooperativei agricole de unde pleacã, precum şi a aceleia în care cere sa între. Cooperatorul îşi pãstreazã toate drepturile prevãzute în statut, iar cooperativa de unde a plecat este obligatã sa transfere cooperativei în care a fost admis contravaloarea partii sale sociale.
IV. Planificarea şi organizarea producţiei şi a muncii. Retribuirea în cooperativa agricolã de producţie
ART. 16 Cooperativa agricolã de producţie îşi organizeazã intreaga sa activitate pe baza planului de dezvoltare în perspectiva, a planului anual de producţie şi financiar, care se întocmesc potrivit condiţiilor şi cerinţelor de dezvoltare a cooperativei, intereselor membrilor sãi şi necesitãţilor economiei naţionale. Cooperativa agricolã de producţie are obligaţia ca, în planificarea şi desfãşurarea întregii activitãţi economice, sa asigure un echilibru permanent între venituri şi cheltuieli, astfel încît sa se poatã constitui fondul de dezvoltare şi celelalte fonduri statutare, inclusiv mijloacele necesare pentru retribuirea cooperatorilor la un nivel corespunzãtor şi contribuţia la fondul de pensii şi indemnizaţii de asigurãri sociale. În cooperativele agricole de producţie în care exista forta de munca disponibilã, consiliile de conducere sînt obligate sa organizeze brigazi şi echipe care sa lucreze în alte unitãţi agricole cooperatiste şi de stat, pe santiere, la exploatãrile forestiere şi în alte activitãţi. Sumele obţinute de la beneficiarii acestor activitãţi şi servicii constituie surse suplimentare de venituri pentru cooperative şi membrii acestora. În vederea dezvoltãrii continue a cooperativei agricole, a mobilizãrii tuturor rezervelor de sporire a producţiei şi productivitatii muncii, consiliul de conducere este sprijinit în problemele de specialitate tehnice şi economice ale producţiei de specialiştii regartizati sa lucreze în cooperativa şi de organele agricole de stat, precum şi de uniunile cooperativelor agricole de producţie, în intreaga activitate organizatoricã şi politica legatã de realizarea planurilor de producţie. ART. 17 Cooperativa agricolã de producţie îşi organizeazã acele ramuri de producţie vegetala şi animala, care sa asigure folosirea cît mai deplina a pãmîntului, a celorlalte mijloace de producţie, a forţei de munca şi a tuturor rezervelor pentru creşterea producţiei agricole şi sporirea veniturilor. În elaborarea planurilor de producţie şi financiare şi în desfãşurarea întregii activitãţi, cooperativa agricolã de producţie asigura aplicarea prevederilor programelor elaborate împreunã cu celelalte unitãţi agricole cooperatiste din cadrul consiliului intercooperatist privind concentrarea, profilarea şi specializarea producţiei, utilizarea integrala şi eficienta a tuturor mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, în vederea dezvoltãrii continue a fiecãrei unitãţi. Pentru a asigura buna desfãşurare a procesului de producţie, cooperativa agricolã îşi poate organiza şi alte activitãţi, cum sînt: confecţionarea şi repararea inventarului, executarea de construcţii şi altele. În scopul unei mai bune valorificari a producţiei şi a altor resurse locale, folosirii rationale a forţei de munca şi al creşterii producţiei-marfa, cooperativa organizeazã prelucrarea, pãstrarea şi desfacerea produselor agricole, precum şi alte activitãţi cu caracter industrial şi de prestãri servicii. ART. 18 Cooperativa agricolã de producţie foloseşte mijloacele financiare proprii şi creditele acordate de stat, pentru desfãşurarea corespunzãtoare a procesului de producţie, dezvoltarea diferitelor ramuri de activitate şi obţinerea unor producţii sporite cu cheltuieli cît mai mici. Organele de conducere ale coope5rativei au datoria sa foloseascã judicios mijloacele destinate investiţiilor pentru punerea în funcţiune la termen a unor obiective cu eficienta ridicatã, care sa asigure dezvoltarea proprietãţii cooperativei, îndeplinirea obligaţiilor fata de stat şi sporirea retributiei cooperatorilor. În realizarea obiectivelor se va asigura reducerea consumului de materiale, combustibili şi energie, precum şi înlãturarea supradimensionarilor construcţiilor agrozootehnice. Creditele se folosesc în conformitate cu destinaţia stabilitã pentru realizarea sarcinilor de plan; consiliul de conducere rãspunde de rambursarea integrala a creditelor la scadenta. ART. 19 Organizarea producţiei şi a muncii în cooperativa agricolã de producţie se realizeazã pe subunitati de producţie, iar în cadrul acestora, pe formaţii de munca. Intreaga activitate se desfãşoarã pe baza de programe de lucru, stabilite pe zile şi lucrãri. În cooperativa agricolã de producţie lucrãrile se executa prin munca membrilor acesteia, a unor persoane încadrate de cooperativa, în condiţiile prevãzute de lege, precum şi a mecanizatorilor din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii şi a specialiştilor retribuiţi de stat. ART. 20 Formele de organizare a producţiei şi muncii în cooperativa agricolã de producţie şi componenta subunitatilor de producţie se stabilesc de adunarea generalã, în funcţie de condiţiile specifice ale unitãţii respective, de cerinţele concentrarii şi specializãrii producţiei. Subunitatile de producţie sînt: ferma, brigada şi sectorul care au plan de producţie sau, dupã caz, şi plan de venituri şi cheltuieli, ce fac parte integrantã din planul de producţie şi financiar al cooperativei agricole. Forma de baza în organizarea muncii în cadrul subunitatilor de producţie este echipa mixtã de mecanizatori şi cooperatori, echipa de mecanizatori sau echipa de cooperatori. Organizarea muncii pe echipe are drept scop întãrirea spiritului de munca colectivã, a disciplinei, creşterea rãspunderii întregii echipe şi a fiecãrui membru al acesteia pentru folosirea deplina a bazei tehnico-materiale, executarea la timp şi de calitate a volumului de munca stabilit pe intreaga suprafata sau pe întregul efectiv de animale şi obţinerea nivelurilor de producţie prevãzute. Şeful de ferma, brigadierul şi şeful de sector sînt aleşi de adunarea subunitatii de producţie respectiva pe timp de 2 ani şi sînt confirmati de adunarea generalã a cooperativei. Şeful de ferma, brigadierul, şeful de sector asigura realizarea sarcinilor de producţie ale subunitatii, organizeazã şi conduce procesul de producţie, coordoneazã şi indruma activitatea sefilor de echipa, consultindu-se cu aceştia la organizarea procesului de producţie; se ingrijesc de pãstrarea în bune condiţii a mijloacelor de producţie şi de utilizarea lor cît mai raţionalã, controleazã permanent modul cum se executa întregul volum de munca manualã şi mecanicã prevãzut în devizele de lucrãri şi organizeazã ţinerea evidentei muncii şi a realizarilor obţinute, asigura ţinerea cu regularitate a adunãrilor subunitatilor de producţie şi rãspund în fata acestora pentru intreaga lor activitate. Şefii de ferme, brigadierii, şefii de sectoare, celelalte cadre tehnice şi economice din cooperativa agricolã de producţie rãspund atît fata de preşedinte şi inginerul şef, cît şi fata de consiliul de conducere şi adunarea generalã, pentru organizarea şi desfãşurarea activitãţii de producţie în subunitatile pe care le conduc. Suprafeţele de teren, ca şi celelalte mijloace de producţie necesare desfãşurãrii în bune condiţii a procesului de producţie, se repartizeazã fermelor, brigazilor şi sectoarelor pe o perioada de mai mulţi ani. Cooperativa poate organiza diferite activitãţi productive, cu munca la domiciliul membrilor cooperativei. ART. 21 În cooperativa agricolã de producţie, forma principala de retribuire a muncii este acordul global. Forma de retribuire în acord global poate fi: a) cu tarif constant pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei obţinute, respectiv a prestãrilor de servicii realizate; b) cu tarif constant pe unitatea de produs sau la 1.000 lei valoare a producţiei pînã la nivelul producţiei planificate, iar pentru depãşirea planului, acordarea unei pãrţi din producţie sau din valoarea acesteia, sub forma de retributie suplimentarã. În cooperativa agricolã de producţie se pot folosi şi urmãtoarele forme de retribuire: a) în acord direct; b) cu tarif pe norma de munca; c) în regie sau dupã timp; d) pe baza de cote procentuale din producţia ori din valoarea acesteia, la unele culturi. Formele de retribuire a muncii se aproba de adunarea generalã a membrilor cooperativei agricole de producţie, la propunerea consiliului de conducere, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecãrei cooperative şi domeniu de activitate, asigurindu-se corelarea fondului de retribuire cu nivelul producţiei şi al veniturilor prevãzute în planurile de producţie şi financiare. Forma de retribuire pe baza de cote procentuale se aproba de adunarea generalã, cu avizul direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara. ART. 22 Membrii cooperativei primesc retributia pentru munca efectuatã în bani sau în bani şi natura. Pentru munca depusa în cursul anului, cooperativa agricolã de producţie poate acorda, lunar, avansuri în bani şi în natura. ART. 23 Pentru depãşirea producţiei planificate, membrii cooperativei agricole de producţie care lucreazã nemijlocit în producţie sau care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative, de servire şi paza, precum şi specialiştii retribuiţi de stat, pot sa primeascã retributie suplimentarã, din producţia sau valoarea acesteia realizatã peste plan, potrivit legii. ART. 24 Cooperativa agricolã de producţie poate asigura cooperatorilor care lucreazã nemijlocit în producţie, celor care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice şi administrative, precum şi celor calificaţi în meseriile de sofer, conducãtor de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, un venit garantat, conform hotãrîrii adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 25 În cooperativa agricolã de producţie sau în sectoarele de activitate în care retributia se acorda numai în bani, cooperativa poate vinde, la preţ de contractare, cooperatorilor care participa la munca o anumitã cantitate de cereale stabilitã de adunarea generalã, în limitele prevãzute de lege, pentru nevoile de consum propriu, precum şi pentru fiecare din copiii sub 16 ani şi persoanele inapte de munca pe care le întreţin. ART. 26 Adunarea generalã a membrilor cooperativei agricole de producţie stabileşte retributia personalului de conducere şi de execuţie tehnica, economicã, de alta specialitate, administrativã, de servire şi paza, în funcţie de volumul de munca prestat, nivelul mediu al venturilor realizate de cooperatori, producţia globalã planificata, mãrimea şi complexitatea unitãţii sau, dupã caz, a subunitatii, respectarea cheltuielilor de producţie planificate, precum şi de realizarea livrãrilor la fondul de stat. Cooperatorii care îşi desfãşoarã activitatea în zootehnie, legumicultura, viticultura, pomicultura, cei calificaţi în meseriile de sofer, conducãtor de tractoare rutiere, lacatus, electrician şi altele, precum şi cei care îndeplinesc funcţii de conducere şi de execuţie tehnice, economice, de alta specialitate, administrative şi de servire, care muncesc permanent în tot cursul anului şi îşi realizeazã sarcinile ce le revin, sînt retribuiţi de coopeativa şi au vechime neîntreruptã în aceeaşi unitate şi în acelaşi sector de activitate, beneficiazã de un spor de vechime neîntreruptã, în condiţiile legii. Cooperativa agricolã de producţie are îndatorirea sa asigure folosirea cît mai raţionalã a forţei de munca, reducind la minimum necesar funcţiile administrative şi consumul de norme de munca pentru activitãţile neproductive. Funcţiile administative se stabilesc de cãtre adunarea generalã, în limitele prevãzute de lege.
V. Repartizarea producţiei şi utilizarea mijloacelor bãneşti şi materiale
ART. 27 Dezvoltarea proprietãţii cooperativei agricole de producţie este izvorul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, al creşterii nivelului de viata al cooperatorilor. Aceasta se realizeazã prin alocarea anuala, obligatorie, a fondurilor care sa asigure reluarea procesului de producţie pe o scara mereu mai larga. Proporţia dintre fondul de dezvoltare şi fondul de consum - dupã acoperirea cheltuielilor materiale şi a obligaţiilor cãtre stat - se stabileşte de cãtre adunarea generalã. ART. 28 Producţia globalã obţinutã în timpul anului se repartizeazã dupã cum urmeazã: A. Cheltuieli materiale - seminţele şi materialul de plantat; - furajele consumate de animale şi asternutul; - plata lucrãrilor efectuate de S.M.A. pentru producţia anului curent; - ingrasamintele şi insecto-fungicidele aplicate; - cota de amortizare a fondurilor fixe aferentã anului respectiv; - alte cheltuieli materiale şi gospodãreşti. B. Fondul de dezvoltare şi fondul de consum. Dupã acoperirea cheltuielilor materiale se obţine producţia neta. Producţia neta, la care se adauga dobinzile şi alte venituri încasate, se scad impozitele, primele de asigurare şi taxele, se repartizeazã astfel: a) Fondul de dezvoltare, care se constituie din producţia neta, în proporţie de cel puţin 18%, din cotele de amortizare a fondurilor fixe, precum şi din alte surse stabilite prin dispoziţii legale. Fondul de dezvoltare se foloseşte pentru: - realizarea investiţiilor, inclusiv plata în natura şi în bani a forţei de munca folositã pentru acestea; - rambursarea creditelor pe termen lung pentru investiţii; - rezerva pentru lãrgirea producţiei; - contribuţia la fondul social al asociaţiilor economice intercooperatiste, al asociaţiilor cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum. Dezvoltarea continua a proprietãţii cooperativei - baza creşterii veniturilor cooperatorilor - constituie una din sarcinile primordiale ale adunãrii generale, consiliul de conducere şi tuturor membrilor cooperativei; constituirea fondului de dezvoltare în limitele prevãzute este obligatorie; b) Fondul de retribuire a muncii, precum şi contribuţia la fondul de pensii şi indemnizaţii de asigurãri sociale, calculatã la valoarea producţiei globale, în condiţiile legii; c) Fondul de ajutor; d) Fondul social-cultural şi sportiv; e) Fondul de rezerva pentru producţie (seminţe, furaje, etc.) şi retribuirea muncii. În cadrul fondului de rezerva, în anii cu recolta buna, cooperativa agricolã de producţie poate constitui un fond alimentar, pînã la 2% din producţia totalã de cereale, în scopul ajutorarii membrilor sãi, în caz de calamitati sau recolte slabe, potrivit hotãrîrii adunãrii generale; f) Fondul intercooperatist de întrajutorare şi consolidare. La repartizarea producţiei nete se vor respecta corelatiile necesare, astfel încît odatã cu creşterea producţiei, a veniturilor cooperatorilor, sa se asigure fondurile proprii pentru dezvoltarea continua a cooperativei agricole de producţie.
VI. Organele de conducere şi de revizie ale cooperativei agricole de producţie
A. Adunarea generalã ART. 29 Adunarea generalã este organul suprem de conducere al cooperativei agricole de producţie - care asigura participarea directa a cooperatorilor la conducerea treburilor acestuia, reprezintã forma de manifestare plenara a principiilor democraţiei cooperatiste - singura în mãsura sa hotãrascã asupra întregii activitãţi economice, financiare şi organizatorice a acesteia. ART. 30 Adunarea generalã este formatã din toţi membrii cooperativei agricole de producţie. Ea se întruneşte ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin o data pe trimestru. Adunarea generalã este legal constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin jumãtate din numãrul membrilor cooperativei care participa la munca, iar hotãrîrile luate sînt valabile dacã au întrunit votul majoritãţii celor prezenţi la adunare. Hotãrîrile pentru alegerea consiliului de conducere şi a comisiei de revizie, aprobarea planului de dezvoltare în perspectiva şi a planului anual de producţie şi financiar, organizarea şi retribuirea muncii, participarea la consiliul intercooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, participarea la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte cooperative agricole de producţie sau organizaţii de stat ori ale cooperaţiei de consum, la lucruri de interes comun, aprobarea regulamentului de ordine interioarã, precum şi îndepãrtarea din cooperativa a unui membru, sînt valabile dacã au întrunit cel puţin doua treimi din voturile membrilor cooperativei agricole de producţie prezenţi la adunarea generalã. Hotãrîrile se iau prin vot deschis şi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de preşedintele cooperativei şi membrii prezidiului adunãrii. În cazul cînd adunarea generalã, din motive bine justificate (lipsa de spaţiu pentru adunare, depãrtarea prea mare a fermelor, brigazilor şi sectoarelor fata de locul de adunare etc.) nu se poate tine cu toţi membrii cooperativei agricole de producţie participanţi la munca, se va constitui cu împuterniciţi, aleşi dintre membri, în proporţia ce se va stabili de adunarea generalã a cooperativei agricole de producţie. Alegerea imputernicitilor se face pe ferme, brigazi şi sectoare, o data pe an. Înaintea adunãrilor generale, constituite prin împuterniciţi, se vor tine adunãri ale fermelor, brigazilor, sectoarelor, urmînd ca împuterniciţii, în adunarea generalã, sa prezinte pãrerile exprimate în adunãrile subunitatilor de producţie. Dupã fiecare adunare generalã, împuterniciţii vor informa pe cei care i-au ales despre dezbaterile şi hotãrîrile adunãrii generale. La adunãrile generale constituite din împuterniciţi pot sa participe, de asemenea, cu vot consultativ, şi oricare din membrii cooperativei. Adunarea constituitã din împuterniciţi exercita toate atribuţiile adunãrii generale, în condiţiile prevãzute de prezentul statut. ART. 31 Persoanele încadrate de cooperativa agricolã de producţie cu contract de munca şi cele retribuite de stat care lucreazã în unitatea respectiva sînt membri ai colectivelor de munca, au dreptul sa participe la dezbaterea în adunãrile generale a tuturor problemelor cu privire la realizarea sarcinilor de producţie şi sa-şi exprime pãrerea în orice problema a activitãţii acesteia. Ei aleg şi pot fi aleşi, dupã caz, în consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie. ART. 32 Convocarea adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie se face de cãtre consiliul de conducere, fie din proprie initiativa, fie la cererea comisiei de revizie sau a cel puţin o treime din numãrul membrilor cooperativei, ori la cererea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Anunţarea ordinii de zi, a datei şi locului unde urmeazã sa se ţinã adunarea generalã, se face cu cel puţin 5 zile înainte. ART. 33 Adunarea generalã a cooperativei agricole de producţie are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate şi aproba planul de dezvoltare în perspectiva, planul anual de producţie şi financiar, stabileşte volumul investiţiilor din fondurile proprii şi din credite, hotãrãşte asupra repartizãrii producţiei, precum şi a veniturilor cooperativei; b) alege pe preşedinte şi vicepreşedinţii cooperativei agricole de producţie, pe ceilalţi membri ai consiliului de conducere, membrii comisiei de revizie şi confirma pe şefii de ferme, brigazi şi sectoare, aleşi în adunãrile subunitatilor de producţie din rindurile celor mai buni membri care muncesc în cooperativa agricolã de producţie, specialişti şi tehnicieni, recunoscuţi pentru priceperea lor gospodareasca şi apreciati pentru calitãţile lor morale şi profesionale. Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi preşedintele acesteia - aleşi de adunarea generalã a membrilor cooperativei - se confirma de comitetul executiv al consiliului popular judeţean; c) analizeazã şi hotãrãşte asupra darilor de seama şi a rapoartelor prezentate de consiliul de conducere şi comisia de revizie; d) aproba încheierea contractului de cooperare ca secţia pentru mecanizarea agriculturii, avînd ca obiect executarea în rãspundere comuna a lucrãrilor agricole, precum şi a altor contracte economice, în condiţiile legii; e) analizeazã posibilitãţile de valorificare a producţiei-marfa şi aproba vînzarea acesteia, cu prioritate, la fondul de stat, precum şi a disponibilului de produse cãtre unitãţile de stat sau cooperatiste, asociaţiile economice intercooperatiste şi direct consumatorilor, în condiţiile legii; f) analizeazã mersul lucrãrilor agricole şi celelalte activitãţi productive, realizarea investiţiilor, îndeplinirea obligaţiilor contractuale, rambursarea creditelor rezultatele financiare şi adopta hotãrîri corespunzãtoare; g) analizeazã şi aproba formele de organizare a producţiei şi a muncii, normele de munca, tarifele de plata şi formele de retribuire; h) stabileşte volumul de munca ce urmeazã sa fie efectuat de cãtre membrii cooperativei agricole de producţie şi celelalte persoane, în condiţiile legii; i) aproba acordarea de ajutoare în limita fondului de ajutor constituit de cooperativa agricolã de producţie; j) hotãrãşte asupra folosirii fondului social-cultural şi sportiv; k) hotãrãşte, în funcţie de interesele generale cooperativei, condiţiile în care consiliul de conducere poate pune la dispoziţia membrilor cooperativei agricole de producţie, contra cost, atelaje pentru nevoi personale; l) hotãrãşte asupra participãrii cooperativei agricole de producţie la acţiuni de întrajutorare, cooperare şi asociere cu alte unitãţi economice, cooperatiste şi de stat; m) aproba regulamentul de ordine interioarã al cooperativei agricole de producţie; n) aproba participarea la consiliul intercooperatist şi asocierea la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie; o) hotãrãşte suspendarea temporarã a dreptului de vot al cooperatorilor care, fãrã a avea motive bine întemeiate, nu îndeplinesc volumul de munca stabilit de adunarea generalã; p) rezolva intimpinarile fãcute de cooperatori la cererile soluţionate nesatisfãcãtor de cãtre consiliul de conducere; r) aproba unificarea cu alte cooperative agricole de producţie, sau divizarea unitãţii respective şi hotãrãşte asupra schimburilor şi comasarilor de terenuri, precum şi a scoaterii definitive sau temporare din folosinta agricolã a unor suprafeţe de teren, în condiţiile legii. Adunarea generalã exercita şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut, din statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi din legi. B. Consiliul de conducere ART. 34 Consiliul de conducere ca organ executiv al adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie, conduce activitatea în intervalul dintre adunãrile generale şi este format din 13-21 membri aleşi de cãtre aceasta prin vot deschis, pe timp de 2 ani. Membrii consiliului de conducere, care în intervalul dintre alegeri se dovedesc a fi necorespunzatori, pot fi înlocuiţi de adunarea generalã. ART. 35 Consiliul de conducere îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective. Hotãrîrile şi mãsurile ce se Adopta trebuie sa fie rezultatul examinãrii pãrerilor şi propunerilor fãcute de membrii consiliului. Consiliul de conducere, în întregul sau şi fiecare membru în parte, rãspunde în fata adunãrii generale pentru intreaga activitate. Consiliul de conducere tine şedinţe, de regula, o data pe luna. Şedinţele sînt convocate şi conduse de cãtre preşedinte. Hotãrîrile se iau cu majoritate de voturi din numãrul membrilor consiliului. Consiliul de conducere raporteazã periodic, în fata adunãrii generale, despre activitatea pe care o desfãşoarã. ART. 36 Consiliul de conducere asigura respectarea prevederilor statutare, planificarea curenta şi de perspectiva a activitãţii de producţie şi financiare, rãspunde de înfãptuirea ferma a hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã, de realizarea integrala a sarcinilor de plan, de dezvoltarea şi apãrarea proprietãţii cooperativei agricole de producţie, precum şi de executarea obligaţiilor cooperativei asumate fata de stat, izvorite din lege sau contract. Pentru realizarea acestor sarcini, consiliul de conducere are urmãtoarele atribuţii: a) asigura întãrirea economico-financiarã a cooperativei, dezvoltarea şi a proprietãţii acesteia, folosirea deplina şi eficienta a pãmîntului, conservarea şi ridicarea potenţialului sau productiv, utilizarea integrala a celorlalte mijloace de producţie, precum şi a forţei de munca, pentru obţinerea de producţii cît mai mari, cu cheltuieli cît mai mici pe unitatea de produs; b) întocmeşte şi supune adunãrii generale spre aprobare proiectul planului de dezvoltare în perspectiva, proiectul planului anual de producţie şi financiar şi face propuneri de repartizare a sarcinilor de producţie pe ferme, brigazi şi sectoare; c) organizeazã producţia şi munca, asigura condiţiile necesare realizãrii planului de producţie, creşterii producţiei vegetale şi animale, industriale şi prestãrii de servicii, a productivitatii muncii şi a eficientei întregii activitãţi, creeazã posibilitatea fiecãrui cooperator sa efectueze volumul de munca stabilit; d) exercita un control exigent şi permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, ia mãsuri pentru respectarea stricta a ordinii şi disciplinei în munca, de cãtre toţi cooperatorii şi celelalte persoane care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie; e) asigura respectarea democraţiei cooperatiste şi condiţiile necesare pentru participarea directa şi efectivã a tuturor cooperatorilor la conducerea întregii activitãţi a cooperativei agricole de producţie; f) organizeazã acţiuni cultural-educative şi sportive de masa, de educare socialistã şi comunista a cooperatorilor; g) organizeazã ţinerea evidentei mijloacelor de producţie, a muncii efectuate, a veniturilor şi cheltuielilor în toate ramurile de activitate ale cooperativei agricole de producţie. Asigura calcularea corecta a drepturilor fiecãrui cooperator, corelatiile necesare care sa asigure fondurile proprii pentru dezvoltarea continua a cooperativei agricole de producţie; h) analizeazã lunar, şi ori de cîte ori este nevoie, în consiliu şi în adunãri pe subunitati de producţie, realizarea planului de producţie, de venituri şi cheltuieli, participarea la munca, precum şi realizarea obligaţiilor asumate fata de stat şi ia mãsurile necesare; i) asigura executarea hotãrîrilor proprii şi ale adunãrii generale cu privire la recuperarea pagubelor aduse proprietãţii cooperativei, în termenele prevãzute de prezentul statut sau de lege; j) organizeazã, cu sprijinul specialiştilor din cooperativa, consfatuiri de producţie şi schimburi de experienta cu şefii subunitatilor de producţie şi membrii cooperativei agricole de producţie; k) ia mãsura pentru ridicarea continua a calificãrii membrilor cooperativei agricole de producţie, prin organizarea cursurilor de instruire agrozootehnica de masa şi prin trimiterea lor la cursuri de calificare; l) prezintã adunãrii generale anual, trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie, dãri de seama şi rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a hotãrîrilor acesteia, realizarea planului de producţie, de venituri şi cheltuieli, respectarea statutului şi face propuneri concrete pentru îmbunãtãţirea continua a activitãţii cooperativei agricole de producţie; m) numeşte şefii de echipa; n) încadreazã şi desface contractul de munca persoanelor care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie pe baza de contract; o) întocmeşte dosarele de pensionare a membrilor cooperativei agricole de producţie; p) cerceteazã şi rezolva operativ cererile şi sesizãrile membrilor cooperativei agricole de producţie, comunicindu-le soluţiile şi mãsurile luate; r) ia mãsuri pentru aplicarea normelor de tehnica securitãţii muncii. Consiliul de conducere exercita şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut, statutele celorlalte organizaţii agricole cooperatiste şi legi. ART. 37 Preşedintele cooperativei agricole de producţie asigura şi rãspunde de conducerea curenta a activitãţii acesteia şi înfãptuieşte hotãrîrile adunãrii generale şi ale consiliului de conducere cu respectarea stricta a legilor şi a celorlalte dispoziţii legale, cît şi a normelor democraţiei cooperatiste. Preşedintele poarta rãspunderea pentru realizarea planului de producţie şi financiar, dezvoltarea şi folosirea integrala şi eficienta a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca, îndeplinirea obligaţiilor cooperativei fata de stat, pentru realizarea celorlalte atribuţii stabilite de lege. Preşedintele organizeazã şi urmãreşte îndeplinirea zilnica a sarcinilor privind intreaga activitate a cooperativei, controleazã modul de utilizare şi pãstrare a bunurilor acesteia, urmãreşte respectarea drepturilor cooperatorilor şi informeazã consiliul de conducere asupra îndeplinirii hotãrîrilor. În luarea mãsurilor operative, preşedintele se consulta cu membrii consiliului de conducere şi cu specialiştii din cooperativa agricolã de producţie. În raporturile cu organele de stat, cu unitãţile economice socialiste, precum şi cu persoanele fizice, cooperativa agricolã de producţie este reprezentatã prin preşedinte. Angajarea patrimonialã a cooperativei agricole de producţie se face prin semnatura preşedintelui, contabilului şef şi a inginerului şef. În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia se îndeplinesc de cãtre unul din vicepreşedinţi, desemnat în acest scop de cãtre consiliul de conducere. ART. 38 Inginerul şef, contabilul şef şi ceilalţi specialişti care lucreazã în cooperativa agricolã de producţie rãspund în fata adunãrii generale şi a consiliului de conducere de îndeplinirea atribuţiilor prevãzute de lege şi prezentul statut. C. Comisia de revizie ART. 39 Comisia de revizie este organul de verificare a gestiunii cooperativei agricole de producţie şi este formatã din 5-7 membri aleşi, prin vot deschis, de adunarea generalã, pe timp de 2 ani. Comisia alege, dintre membrii sãi, un preşedinte. Comisia de revizie îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective; hotãrîrile se iau cu majoritate de voturi din numãrul membrilor comisiei. Comisia de revizie este subordonata numai adunãrii generale, fata de care rãspunde pentru activitatea depusa. Ea verifica activitatea gospodareasca şi financiarã a consiliului de conducere, înregistrarea tuturor veniturilor în bani şi în natura, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, pãstrarea în bune condiţii a bunurilor proprietatea cooperativei; verifica modul cum au fost rezolvate de consiliul de conducere cererile şi sesizãrile membrilor cooperativei agricole de producţie. Preşedintele comisiei de revizie participa, de regula, la şedinţele consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie şi cu deosebire cînd se dezbat problemele gospodãririi şi gestionãrii preprietatii cooperativei. ART. 40 Pe baza constatãrilor fãcute, comisia de revizie întocmeşte un proces-verbal, în care arata rezultatele verificãrii şi face consiliului de conducere propuneri concrete pentru luarea mãsurilor corespunzãtoare de imbunatatire a muncii, recuperarea eventualelor pagube aduse proprietãţii cooperativei agricole de producţie şi sancţionarea celor vinovaţi de abateri sau nereguli în gospodãrirea bunurilor acesteia; urmãreşte aplicarea mãsurilor stabilite şi aprobate de cãtre adunarea generalã. Comisia de revizie este obligatã sa prezinte adunãrii generale, trimestrial, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte asupra constatãrilor fãcute. Cînd se constata abateri grave, comisia de revizie are obligaţia de a cere consiliului de conducere sa convoace adunarea generalã pentru discutarea acestora şi stabilirea de mãsuri corespunzãtoare, sesizind în acelaşi timp şi celelalte organe în drept.
VII. Alte prevederi
ART. 4l Cooperativa agricolã de producţie este persoana juridicã. Denumirea şi sediul cooperativei agricole de producţie se stabilesc de cãtre adunarea generalã. ART. 42 Cooperativa agricolã de producţie îşi pãstreazã numerarul disponibil în cont la Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara. Ridicarea numerarului se face numai pe baza dispoziţiei scrise, semnatã de preşedinte împreunã cu contabilul şef sau loctiitorii acestora. ART. 43 Cooperativa agricolã de producţie poate participa, cu aprobarea adunãrii generale, la acţiuni de întrajutorare şi cooperare pentru executarea de lucrãri de interes comun în domeniul irigatiilor, indiguirilor, desecarilor şi altor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare, precum şi pentru constituirea de asociaţii intercooperatiste în domeniile şi în condiţiile prevãzute de statutul acestor asociaţii. Cooperativa agricolã de producţie poate participa la acţiuni de cooperare şi asociere cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, potrivit prevederilor statutare. ART. 44 În vederea infaptuirii în condiţii cît mai bune a scopului pentru care au luat fiinta, cooperativele agricole de producţie se pot asocia în uniuni, în care caz ele au obligaţia sa aducã la îndeplinire hotãrîrile şi sa ţinã seama de recomandãrile uniunii judeţene şi ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi sa respecte statutul acestora.
STATUTUL uniunilor cooperativelor agricole de producţie
I. Scopul şi sarcinile
ART. 1 Uniunile cooperativelor agricole de producţie sînt organizaţii democratice reprezentative ale cooperativelor agricole de producţie şi ale ţãrãnimii, constituite prin asocierea cooperativelor agricole de producţie, ele îşi desfãşoarã activitatea pe baza statutului propriu şi sînt conduse nemijlocit de Comitetul General al Partidului Comunist Roman şi de Comitetele judeţene de partid. Organele de conducere colectivã ale uniunilor cooperativelor agricole de producţie acţioneazã ca organe de partid şi de stat. Uniunile cooperativelor agricole de producţie reprezintã taranimea cooperatista în Frontul Unitãţii Socialiste. Uniunile cooperativelor agricole de producţie organizeazã mobilizarea tuturor forţelor cooperativelor agricole de productle, ale asociaţiilor intercooperatiste, ale consiliilor intercooperatiste, ale întregii taranimi pentru înfãptuirea politicii agrare a Partidului Comunist Roman, de realizare a unei agriculturi moderne, intensive, de inalta productivitate, bazatã pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pentru imbinarea armonioasã a intereselor ţãrãnimii cu interesele generale ale tarii. Uniunile cooperativelor agricole de producţie asigura înfãptuirea, în cadrul agriculturii cooperatiste, a mãsurilor stabilite prin programul de creştere a productiilor agricole şi de ridicare a bunastarii ţãrãnimii, stabilit de Congresul consiliilor de conducere ale unitãţilor agricole socialiste, al întregii taranimi - forumul suprem al agriculturii din Republica Socialistã România. Prin intreaga lor activitate, uniunile cooperativelor agricole de producţie militeazã pentru întãrirea continua a aliantei dintre clasa muncitoare - clasa conducatoare a societãţii - şi taranime, asigura participarea acesteia la viata economicã, socialã şi politica a tarii. Uniunile cooperativelor agricole de producţie au ca scop ridicarea nivelului de trai al cooperatorilor pe calea intaririi economico-organizatorice a cooperativelor agricole, sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, dezvoltarea activitãţilor industriale şi de prestãri servicii, creşterea eficientei economice a întregii activitãţi, în concordanta cu cerinţele progresului întregii economii naţionale. ART. 2 Uniunile Cooperativelor agricole de producţie au urmãtoarele atribuţii: a) asigura desfãşurarea corespunzãtoare a întregii activitãţi organizatorice, politice şi social-culturale a cooperativelor agricole de producţie, a asociaţiilor şi consiliilor intercooperatiste, în scopul realizãrii planurilor de producţie; b) dezbat şi adopta indicatorii planurilor anuale şi de perspectiva ce revin agriculturii cooperatiste din anul naţional unic de dezvoltare economico-socialã a tarii; organizeazã dezbaterea şi adoptarea indicatorilor de plan de cãtre adunãrile generale ale consiliilor intercooperatiste, ale cooperativelor agricole de producţie şi ale asociaţiilor economice intercooperatiste; sprijinã conducerile acestora în stabilirea şi aplicarea mãsurilor organizatorice şi politice pentru realizarea indicatorilor de plan; c) asigura şi rãspund de funcţionarea democratica a organelor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, asociaţiilor şi consiliilor intercooperatiste, actionind cu fermitate pentru respectarea şi înfãptuirea prevederilor statutare, a principiului muncii şi conducerii colective în intreaga lor activitate; d) asigura participarea ţãrãnimii cooperatiste la conducerea activitãţii unitãţilor agricole cooperatiste; rãspund de perfecţionarea continua a mijloacelor şi formelor de atragere a tuturor cooperatorilor la elaborarea şi înfãptuirea hotãrîrilor, la intreaga activitate de producţie şi social-culturalã; sprijinã unitãţile agricole cooperatiste şi consiliile intercooperatiste în organizarea şi desfãşurarea adunãrilor generale şi a şedinţelor organelor executive ale acestora, precum şi a adunãrilor subunitatilor de producţie din cooperative şi asociaţii; e) iniţiazã şi organizeazã acţiuni pentru mobilizarea cooperatorilor şi a celorlalţi locuitori ai satelor la efectuarea lucrãrilor agricole, potrivit programelor stabilite, la executarea lucrãrilor de amenajãri pentru irigaţii, combaterea eroziunii solului, îndiguiri, desecãri, amendarea terenurilor podzolice, ameliorarea pajiştilor şi finetelor naturale, la alte acţiuni de masa organizate în scopul creşterii producţiei agricole; f) iau mãsuri organizatorice şi politice pentru întãrirea ordinii şi disciplinei în munca, astfel ca lucrãrile agricole, intreaga munca din agricultura cooperatista, sa se desfãşoare pe o baza temeinic organizatã; sprijinã organele de conducere colectivã pentru utilizarea raţionalã a forţei de munca şi aplicarea stricta a prevederilor legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste; g) sprijinã unitãţile agricole cooperatiste în îndeplinirea integrala şi la timp a livrãrilor la fondul de stat şi a celorlalte obligaţii asumate prin contracte; analizeazã şi întreprind mãsuri pentru realizarea acestora, precum şi pentru sancţionarea celor care incalca disciplina contractualã; h) iniţiazã mãsuri organizatorice şi politice pentru continua dezvoltare a proprietãţii unitãţilor cooperatiste, utilizarea raţionalã de cãtre conducerile acestora a mijloacelor materiale şi financiare, pentru constituirea şi folosirea judicioasã a fondului de dezvoltare şi a celorlalte fonduri statutare, corespunzãtor cerinţelor dezvoltãrii unitãţilor agricole respective; indruma comisiile de revizie din unitãţile cooperatiste sa efectueze la timp controlul şi revizia activitãţii economice şi iau mãsuri pentru valorificarea concluziilor desprinse din controlul efectuat de comisiile de revizie şi alte organe de control; i) sprijinã cooperativele agricole de producţie şi consiliile intercooperatiste în organizarea şi dezvoltarea asociaţiilor economice intercooperatiste şi în realizarea acţiunilor de cooperare şi asociere dintre unitãţile agricole cooperatiste şi cele de stat sau ale cooperaţiei de consum; urmãresc modul cum sînt îndeplinite prevederile statutului asociaţiei economice intercooperatiste şi ale statutului de cooperare şi asociere; j) indruma activitatea unitãţilor agricole cooperatiste în rezolvarea problemelor sociale; urmãresc constituirea şi utilizarea fondurilor sociale statutare; studiazã şi rezolva problemele sociale şi de munca ale cooperatorilor; k) asigura cunoaşterea de cãtre conducerile unitãţilor agricole cooperatiste, consiliile intercooperatiste şi cooperatori a hotãrîrilor de partid, a legilor statului şi a altor acte normative; controleazã aplicarea cu consecventa a acestora în intreaga lor activitate; l) organizeazã, indruma şi controleazã activitatea de propaganda şi cultural-sportiva de masa, militind pentru înfãptuirea programului ideologic al Partidului Comunist Roman, a indicaţiilor conducerii partidului în vederea dezvoltãrii conştiinţei socialiste a ţãrãnimii, cultivarii unei atitudini noi fata de munca şi de proprietatea fiecãrei cooperative agricole de producţie, dezvoltãrii spiritului de munca în comun, intronarii principiilor eticii şi echitãţii socialiste; m) se ocupa de selecţionarea şi promovarea cadrelor în organele de conducere ale unitãţilor agricole cooperatiste; organizeazã activitatea de instruire a cadrelor alese în aceste organe; n) organizeazã intrecerea socialistã între unitãţile agricole cooperatiste pentru realizarea planului de producţie şi financiar al acestora; împreunã cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, propun conferirea de titluri, ordine şi medalii unitãţilor şi cooperatorilor care obţin rezultate deosebite instituie un sistem propriu de stimulare materialã şi morala a fruntasilor în intrecere; organizeazã acţiuni pentru generalizarea experienţei unitãţilor fruntase; o) reprezintã interesele cooperativelor agricole, ale asociaţiilor şi consiliilor intercooperatiste, în raporturile cu organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti; p) organizeazã asistenta juridicã a unitãţilor agricole cooperatiste şi consiliilor intercooperatiste; arbitreaza litigiile dintre unitãţile agricole cooperatiste. Uniunea Nationala şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie asigura funcţionarea Comisiei centrale şi, respectiv, a comisiilor judeţene ale producãtorilor agricoli din zonele necooperativizate, în vederea mobilizãrii ţãrãnimii din aceste zone la stabilirea şi înfãptuirea mãsurilor de creştere a producţiei agricole, de ridicare a nivelului de trai al acestor producãtori. ART. 3 Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie elaboreazã şi avizeazã proiecte de legi, decrete şi alte acte normative referitoare la activitatea economicã, organizatoricã, socialã şi culturalã a cooperativelor agricole de producţie, a asociaţiilor şi consiliilor intercooperatiste. ART. 4 Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie dezvolta relaţii cu organizaţii similare din ţãrile socialiste şi celelalte tari, precum şi cu organizaţiile cooperatiste internaţionale.
II. Principiile de organizare şi conducere ale uniunilor cooperativelor agricole de producţie
ART. 5 Cooperativele agricole de producţie se asociaza în uniuni judeţene şi în Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie. Membrii Uniunii judeţene sînt cooperativele agricole de producţie din acelaşi judeţ. Membrii Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie sînt cooperativele agricole din intreaga ţara, prin uniunile lor judeţene. ART. 6 Calitatea de membru al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie se dobîndeşte pe baza hotãrîrii adunãrii generale a cooperativei agricole de producţie care voieşte sa se asocieze şi cu acordul consiliului uniunii judeţene. Calitatea de membru al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie se dobîndeşte pe baza hotãrîrii conferintei uniunii judeţene care voieşte sa se asocieze şi a acordului Consiliului Uniunii Naţionale. Calitatea de membru al uniunii înceteazã prin hotãrîrea adunãrii generale a cooperativei agricole sau a conferintei uniunii care se retrage, adoptatã cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor. ART. 7 Membrii fiecãrei uniuni au dreptul sa participe, prin delegaţi aleşi, la conducerea întregii activitãţi a uniunii din care fac parte şi sa beneficieze de toate avantajele ce decurg din activitatea uniunilor cooperativelor agricole de producţie, precum şi de orice alte drepturi prevãzute în prezentul statut. ART. 8 Membrii uniunilor cooperativelor agricole de producţie au îndatorirea sa respecte prevederile prezentului statut, sa aplice hotãrîrile, sa ţinã seama de recomandãrile organelor de conducere ale uniunilor din care fac parte şi sa plãteascã cotizatia stabilitã de Consiliul Uniunii Naţionale. ART. 9 Uniunile cooperativelor agricole de producţie se organizeazã pe baza principiului centralismului democratic. Organele de conducere ale Uniunii Naţionale, ale uniunilor judeţene şi comisiile de revizie sînt alese prin vot secret. Organele de conducere şi comisiile de revizie îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii colective, ca organe deliberative, luind hotãrîri cu majoritate de voturi din numãrul total de membri. Organele de conducere şi comisiile de revizie ale uniunilor prezintã, periodic, dãri de seama şi rãspund pentru intreaga lor activitate în fata celor care le-au ales şi a cooperatorilor. Organele de conducere sînt obligate sa respecte cu stricteţe democraţia interna, sa creeze condiţii pentru dezbaterea în spirit critic şi autocritic a problemelor din activitatea organizaţiilor pe care le conduc, sa se sprijine în activitatea lor pe o cît mai strinsa legatura cu masa de cooperatori, sa ţinã seama la elaborarea mãsurilor şi hotãrîrilor, de nevoile şi cerinţele acestora. ART. 10 Uniunea Nationala şi uniunile judeţene colaboreazã cu organele de stat, precum şi cu organizaţiile cooperatiste, de masa şi obşteşti, în vederea realizãrii sarcinilor ce le revin.
III. Organele de conducere şi comisia de revizie ale Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Congresul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie
ART. 11 Congresul este organul suprem de conducere al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din Republica Socialistã România, alcãtuit din delegaţi aleşi în adunãrile generale ale cooperativelor agricole de producţie şi în conferinţele uniunilor judeţene, potrivit normelor de reprezentare stabilite de cãtre Consiliul Uniunii Naţionale. Congresul se întruneşte o data la cinci ani şi se convoacã de cãtre Consiliul Uniunii Naţionale. De asemenea, Consiliul Uniunii Naţionale poate convoca congresul ori de cîte ori este nevoie sau la cererea unei treimi din numãrul membrilor Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Convocarea şi ordinea de zi vor fi anunţate cu cel puţin o luna înainte de data deschiderii congresului. Congresul este statutar constituit dacã sînt prezenţi cel puţin doua treimi din delegaţii aleşi. ART. 12 Congresul are urmãtoarele atribuţii principale: a) dezbate rapoartele Consiliului Uniunii Naţionale şi Comisiei de revizie privind activitatea desfasurata în perioada dintre congrese şi hotãrãşte mãsurile necesare; b) adopta şi modifica Statutul cooperativei agricole de producţie, Statutul uniunilor cooperativelor agricole de producţie, Statutul consiliului intercooperatist, Statutul asociaţiei economice intercooperatiste şi Statutul cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum; c) alege Consiliul Uniunii Naţionale şi Comisia de revizie. Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie ART. 13 Consiliul Uniunii Naţionale conduce activitatea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie în intervalul dintre congrese. Consiliul Uniunii Naţionale este compus din numãrul de membri şi membri supleanţi stabilit de congres. Consiliul se întruneşte cel puţin de trei ori pe an şi se convoacã de cãtre comitetul executiv. Consiliul poate fi convocat, de asemenea, la cererea Comisiei de revizie ori a unei treimi din numãrul membrilor consiliului. Consiliul Uniunii Naţionale poate lucra dacã sînt prezenţi cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi. ART. 14 Consiliul Uniunii Naţionale are urmãtoarele atribuţii: a) asigura desfãşurarea corespunzãtoare a întregii activitãţi organizatorice, politice şi social-culturale a uniunilor judeţene, a cooperativelor agricole de producţie, a asociaţiilor şi consiliilor intercooperatiste, în scopul realizãrii planurilor de producţie şi financiare; b) asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor Congresului Uniunii Naţionale, respectarea prevederilor statutare de cãtre uniunile judeţene, cooperativele agricole de producţie, asociaţiile şi consiliile intercooperatiste; c) dezbate şi adopta indicatorii planurilor anuale şi de perspectiva ale agriculturii cooperatiste; organizeazã dezbaterea şi adoptarea indicatorilor de plan de cãtre unitãţile agricole cooperatiste şi sprijinã conducerile acestora în înfãptuirea lor; d) dezbate dãrile de seama ale Comitetului executiv, aproba bugetul Uniunii Naţionale şi hotãrãşte mãsurile necesare; e) desfãşoarã o permanenta activitate organizatoricã şi politica pentru dezvoltarea continua a cooperativelor agricole de producţie şi a asociaţiilor economice intercooperatiste; f) analizeazã periodic activitatea desfasurata de unitãţile agricole cooperatiste, în vederea realizãrii indicatorilor de plan, dezvoltãrii şi apãrãrii proprietãţii fiecãrei cooperative, şi stabileşte mãsuri organizatorice şi politice corespunzãtoare; g) sprjina conducerile unitãţilor agricole cooperatiste în îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte, cu privire la livrarea produselor la fondul de stat şi a celorlalte obligaţii contractuale; h) sprijinã conducerile unitãţilor agricole cooperatiste pentru aplicarea, potrivit legii, a sistemului de retribuire a muncii, utilizãrii rationale a forţei de munca, a mijloacelor materiale şi bãneşti; i) propune şi participa, la cererea organelor competente, la elaborarea proiectelor de acte normative privind agricultura cooperatista şi reprezintã, pe plan central, interesele economice, juridice şi social-culturale ale unitãţilor şi organizaţiilor agricole cooperatiste; j) stabileşte criterii unitare privind întocmirea regulamentelor de ordine interioarã de cãtre unitãţile agricole cooperatiste; k) iniţiazã mãsuri pentru rezolvarea problemelor sociale şi de munca ale cooperatorilor; urmãreşte constituirea şi utilizarea fondurilor sociale statutare; l) organizeazã, potrivit legii, asistenta juridicã a unitãţilor agricole cooperatiste şi a consiliilor intercooperatiste, precum şi arbitrarea litigiilor dintre unitãţile agricole cooperatiste; m) organizeazã, indruma şi controleazã activitatea de propaganda şi cultural-educativã de masa a uniunilor judeţene, cooperativelor agricole de producţie, asociaţiilor şi consiliilor intercooperatiste pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a ţãrãnimii, cultivarea unei atitudini noi fata de munca şi proprietatea fiecãrei cooperative; n) organizeazã activitatea de selecţionare, promovare şi instruire a cadrelor din organele de conducere ale organizaţiilor agricole cooperatiste; o) hotãrãşte asupra asocierii uniunilor judeţene la Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie; p) stabileşte taxa de înscriere şi cotizaţiile anuale ale uniunilor judeţene şi ale cooperativelor agricole de producţie; r) organizeazã şi conduce activitatea organului de presa de specialitate în domeniile care intra în atribuţiile Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie; s) rezolva cererile şi sesizãrile membrilor cooperativelor agricole de producţie; t) alege, dintre membrii sãi, Comitetul executiv, Biroul permanent, pe preşedintele şi vicepreşedinţii Comitetului executiv; u) organizeazã comisii permanente pe probleme cu caracter consultativ, formate din membri ai Consiliului Uniunii Naţionale şi alte cadre cu experienta în problemele activitãţii cooperativelor agricole de producţie, alege preşedinţii şi secretarii comisiilor; v) retrage mandatul membrilor consiliului care au trecut în alte munci şi al acelora care au comis abateri de la prevederile statutare şi completeazã locurile devenite vacante în consiliu. Consiliul Uniunii Naţionale îndeplineşte şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut sau a cãror necesitate rezulta din activitatea Uniunii Naţionale. ART. 15 Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, la propunerea membrilor uniunii, elaboreazã, supune dezbaterii şi adopta îmbunãtãţirile ce se impun a fi aduse statutului cooperativei agricole de producţie, statutului uniunilor cooperativelor agricole de producţie, statutului asociaţiei economice intercooperatiste, statutului consiliului intercooperatist şi statutului cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperative de consum. ART. 16 Comitetul executiv al Consiliului Uniunii Naţionale este organul de conducere care asigura desfãşurarea activitãţii Uniunii Naţionale în intervalul dintre şedinţele consiliului. Comitetul executiv stabileşte mãsuri pentru aplicarea hotãrîrilor Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie; elaboreazã hotãrîri şi recomandãri cu privire la activitatea organizatoricã, politica şi social-culturalã de masa din unitãţile agricole cooperatiste, în scopul infaptuirii sarcinilor ce le revin din planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã a tarii. Biroul permanent rezolva problemele curente ale activitãţii Uniunii Naţionale, organizeazã îndeplinirea hotãrîrilor şi recomandãrilor Consiliului Uniunii Naţionale şi ale Comitetului executiv. Comitetul executiv şi Biroul permanent prezintã Consiliului Uniunii Naţionale dãri de seama asupra activitãţii depuse. Comitetul executiv şi Biroul permanent organizeazã aparatul Uniunii Naţionale, dau indicaiii asupra modului de organizare a aparatului uniunilor judeţene. În raporturile cu organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi cu persoanele fizice, Uniunea Nationala este reprezentatã prin preşedinte şi în lipsa acestuia prin unul din vicepreşedinţi şi se angajeazã juridic potrivit împuternicirilor stabilite de cãtre Comitetul executiv. Comisia de revizie a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie ART. 17 Comisia de revizie a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie are urmãtoarele atribuţii: a) verifica activitatea financiarã şi felul cum sînt administrate bunurile Uniunii Naţionale; b) verifica modul cum sînt rezolvate cererile şi sesizãrile cooperatorilor adresate Uniunii Naţionale; c) prezintã congresului dãri de seama cu privire la activitatea desfasurata, informeazã consiliul şi Comitetul executiv asupra constatãrilor fãcute şi propune mãsurile necesare; d) alege, dintre membrii sãi, pe preşedinte şi vicepreşedinţi.
IV. Organele de conducere şi comisia de revizie ale uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. Conferinţa uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie
ART. 18 Conferinţa este organul suprem de conducere al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, alcãtuitã din delegaţi aleşi în adunãrile generale ale cooperativelor agricole de producţie, potrivit normelor de reprezentare stabilite de cãtre consiliul uniunii judeţene. Conferinţa se întruneşte o data la cinci ani şi se convoacã de cãtre consiliul uniunii judeţene. Conferinţa poate fi convocatã, de asemenea, de cãtre consiliul uniunii judeţene, ori de cîte ori este nevoie, sau la cererea unei treimi din numãrul membrilor uniunii, precum şi la cererea Consiliului Uniunii Naţionale. Convocarea şi ordinea de zi se anunta cu cel puţin o luna înainte de data deschiderii conferintei. Conferinţa este statutar constituitã dacã sînt prezenţi cel puţin doua treimi din delegaţii aleşi. ART. 19 Conferinţa uniunii judeţene are urmãtoarele atribuţii principale: - dezbate rapoartele consiliului şi comisiei de revizie ale uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie cu privire la activitatea desfasurata în perioada dintre conferinţe şi hotãrãşte mãsurile necesare; - alege consiliul uniunii judeţene şi comisia de revizie; - alege delegaţi la Congresul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi desemneazã candidaţii uniunii judeţene pentru Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Consiliul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie ART. 20 Consiliul uniunii judeţene conduce activitatea uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie în intervalul dintre conferinţe. Consiliul uniunii judeţene a cooperativelor agricole este compus din numãrul de membri şi membri supleanţi stabilit de conferinţa. Consiliul se întruneşte cel puţin o data pe trimestru şi se convoacã de cãtre biroul executiv. Consiliul poate fi convocat, de asemenea, la cererea comisiei de revizie, ori a unei treimi din numãrul membrilor consiliului, precum şi la cererea Consiliului Uniunii Naţionale. Consiliul uniunii judeţene poate lucra valabil în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi. ART. 21 Consiliul uniunii judeţene are urmãtoarele atribuţii: a) asigura şi rãspunde de organizarea şi desfãşurarea întregii activitãţi organizatorice, politice şi social-culturale a organelor de conducere ale organizaţiilor agricole cooperatiste pentru înfãptuirea planurilor producţie şi financiare ale acestora; b) asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor conferintei uniunii judeţene, precum şi a hotãrîrilor şi recomandãrilor Uniunii Naţionale, respectarea de cãtre membrii uniunii judeţene a statutelor unitãţilor şi organizaţiilor agricole cooperatiste; c) adopta indicatorii planurilor anuale şi de perspectiva ale unitãţilor agricole cooperatiste; organizeazã dezbaterea şi adoptarea indicatorilor de plan de cãtre consiliile intercooperatiste, cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste şi sprijinã conducerile acestora în realizarea lor; d) dezbate dãrile de seama ale biroului executiv, aproba bugetul uniunii judeţene şi hotãrãşte mãsurile necesare; e) iniţiazã şi organizeazã acţiuni de masa, pentru mobilizarea cooperatorilor şi a celorlalţi locuitori de la sate la înfãptuirea sarcinilor de producţie şi financiare, folosirea raţionalã a mijloacelor materiale şi bãneşti; f) desfãşoarã o susţinutã munca organizatoricã şi politica pentru îndeplinirea de cãtre unitãţile agricole cooperatiste a obligaţiilor asumate prin contracte pentru livrarea produselor la fondul de stat şi a celorlalte obligaţii contractuale; întreprinde mãsuri penttru realizarea acestora şi sancţionarea celor care incalca disciplina contractualã; g) indruma activitatea unitãţilor agricole cooperatiste în rezolvarea problemelor de munca şi sociale; urmãreşte constituirea şi utilizarea fondurilor sociale statutare; h) asigura aplicarea prevederilor statutului cooperativei agricole de producţie şi ale statutelor celorlalte organizaţii cooperatiste; i) rezolva cererile şi sesizãrile membrilor cooperativelor agricole de producţie; j) reprezintã interesele economice, juridice şi social-culturale ale uniunii judeţene, consiliilor intercooperatiste, cooperativelor agricole de producţie şi ale asociaţiilor economice intercooperatiste; k) alege, dintre membrii sãi, biroul executiv, pe preşedinte şi vicepreşedinţi; l) organizeazã comisii permanente formate din membri ai consiliului uniunii judeţene şi alte cadre; alege preşedinţii şi secretarii acestora; m) hotãrãşte asupra asocierii cooperativelor agricole la uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie. Consiliul uniunii judeţene îndeplineşte şi orice alte atribuţii care rezulta din prezentul statut sau a cãror necesitate rezulta din activitatea uniunii judeţene. ART. 22 Biroul executiv al consiliului uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie este organul de conducere care asigura desfãşurarea activitãţii uniunii judeţene în intervalul dintre şedinţele consiliului. Biroul executiv obliga la plata despãgubirilor pe membrii consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie, din vina cãrora nu au fost recuperate pagubele de la persoanele care le-au produs. Biroul executiv prezintã consiliului uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie dãri de seama asupra activitãţii depuse. ART. 23 Biroul executiv organizeazã aparatul uniunii judeţene, potrivit indicaţiilor Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. ART. 24 În raporturile cu organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi cu persoanele fizice, uniunea judeteana este reprezentatã prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin unul din vicepreşedinţi şi se angajeazã juridic potrivit împuternicirilor stabilite de cãtre biroul executiv. Comisia de revizie a uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie ART. 25 Comisia de revizie a uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie are urmãtoarele atribuţii: - verifica activitatea financiarã şi felul cum sînt administrate bunurile uniunii judeţene; - verifica modul cum sînt rezolvate cererile şi sesizãrile cooperatorilor adresate uniunii judeţene; - prezintã conferintei dãri de seama cu privire la activitatea desfasurata; informeazã consiliul şi biroul executiv asupra constatãrilor fãcute şi propune mãsurile necesare; - alege, dintre membrii sãi, pe preşedinte şi vicepreşedinte.
V. Mijloacele financiare şi fondurile uniunilor cooperativelor agricole de producţie
ART. 26 Mijloacele financiare proprii ale uniunilor cooperativelor agricole de producţie se constituie din: - taxele de înscriere ale organizaţiilor asociate; - cotizaţiile anuale ale organizaţiilor asociate; - alte mijloace. ART. 27 Fondurile uniunilor cooperativelor agricole de producţie se constituie şi se folosesc potrivit normelor stabilite de cãtre Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. ART. 28 Amortizarea bunurilor uniunilor cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prevãzute de lege. ART. 29 Din împuternicirea cooperativelor agricole, uniunile cooperativelor agricole de producţie administreazã fondurile constituite pentru organitarea acţiunilor de întrajutorare socialã şi culturalã.
VI. Dispoziţii finale
ART. 30 Uniunea Nationala şi uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie sînt persoane juridice şi au sigilii proprii. ART. 31 Lichidarea patrimoniului uniunii cooperativelor agricole care şi-a încetat activitatea se face potrivit instrucţiunilor stabilite de cãtre Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, în conformitate cu dispoziţiile legale. ART. 32 Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie poate adera la organizaţiile cooperatiste internaţionale.
STATUTUL consiliului intercooperatist
I. Scopul şi obiectul consiliului intercooperatist
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii cooperatiste, de consolidare economico-organizatoricã a cooperativelor agricole de producţie ca unitãţi desine-stãtãtoare, acestea se pot constitui în consilii intercooperatiste, forma superioarã de organizare şi conducere a agriculturii cooperatiste. ART. 2 Consiliul intercooperatist asigura cadrul organizatoric necesar luãrii tuturor mãsurilor pentru concentrarea şi specializarea producţiei, folosirea eficienta, integrala, a pãmîntului, a mijloacelor materiale, financiare şi a resurselor de munca, în vederea creşterii producţiei agricole şi a livrãrilor la fondul de stat, a consolidãrii economico-organizatorice a fiecãrei cooperative agricole de producţie şi sporirii, pe aceasta baza, a veniturilor cooperatorilor. ART. 3 Consiliul intercooperatist acţioneazã pentru dezvoltarea activitãţilor de cooperare şi asociere economicã între cooperativele agricole de producţie, între acestea şi unitãţi de stat, precum şi cu unitãţi ale cooperaţiei de consum pentru realizarea de acţiuni şi crearea de noi capacitãţi de producţie care sa contribuie la dezvoltarea activitãţii economice în fiecare comuna şi sat de pe raza consiliului. ART. 4 Consiliul intercooperatist conduce direct acţiunile de creştere a suprafeţei arabile şi a potenţialului de producţie al solului, prestãrile de servicii inclusiv cele de chimizare şi activitãţile industriale, a cãror dezvoltare depãşeşte cadrul unei comune şi necesita unirea eforturilor financiare şi materiale ale mai multor cooperative agricole. În acest scop, propune organizarea de asociaţii economice intercooperatiste, în domeniile stabilite prin statutul acestora. La acţiunile de asociere pot participa şi unitãţi agricole şi industriale de stat sau ale cooperaţiei de consum, prin înţelegere între pãrţile interesate şi cu aprobarea organelor ierarhic superioare ale acestora. ART. 5 Consiliul intercooperatist asigura, în mod unitar, coordonarea, îndrumarea, sprijinirea şi controlul cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste din cadrul sau, activitãţilor pe care acestea le desfãşoarã pentru sporirea producţiei agricole şi valorificarea ei superioarã, organizarea de activitãţi de industrializare a producţiei agricole, punerea în valoare a altor resurse de producţie existente la nivelul fiecãrei unitãţi, al fiecãrei comune, precum şi pe ansamblul consiliului intercooperatist.
II. Constituirea şi funcţionarea consiliului intercooperatist
ART. 6 Consiliul intercooperatist are în componenta sa cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste de pe raza uneia sau a mai multor comune invecinate. El se constituie pe baza hotãrîrilor adunãrilor generale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie respective. Constituirea consiliului intercooperatist se aproba de cãtre comitetul executiv al consiliului popular judeţean. ART. 7 În cadrul consiliului intercooperatist, fiecare cooperativa agricolã de producţie îşi pãstreazã personalitatea juridicã, este titulara de plan şi îşi menţine autonomia gestionara în execuţia planului. Pentru acţiunile de cooperare şi asociere din cadrul consiliului intercooperatist, cooperativele agricole de producţie îşi prevãd în planurile lor de producţie şi financiare fondurile necesare, precum şi celelalte mijloace, potrivit prevederilor statutare sau ale artelor constitutive ale acestora. În executarea planului propriu de producţie şi financiar, cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste au raporturi directe, pe baza de contract, atît cu unitãţi din cadrul consiliului intercooperatist, cît şi cu unitãţi din afarã acestuia. ART. 8 Consiliul intercooperatist are personalitate juridicã, pe care o dobîndeşte odatã cu recunoaşterea constituirii de cãtre comitetul executiv al consiliului popular judeţean. Consiliul intercooperatist este titular de plan pentru indicatorii asociaţiilor economice intercooperatiste şi ai unitãţilor organizate prin asocierea cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi agricole sau industriale de stat ori ale cooperaţiei de consum. ART. 9 Pe raza fiecãrui consiliu intercooperatist funcţioneazã cîte o staţiune pentru mecanizarea agriculturii, unitate economicã socialistã de stat. Aceasta îşi desfãşoarã activitatea pe baza unui contract economic de cooperare în producţie, încheiat cu consiliul intercooperatist. ART. 10 Activitatea de baza a consiliului intercooperatist se desfãşoarã în cooperativele agricole de producţie şi în celelalte unitãţi componente. Uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie, direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara şi celelalte organe judeţene de specialitate lucreazã direct cu fiecare unitate agricolã de producţie şi, totodatã, cu consiliul intercooperatist. ART. 11 Consiliul intercooperatist aplica în activitatea sa principiile democraţiei cooperatiste şi autonomiei cooperativelor agricole de producţie, asigura ca acţiunile ce se întreprind sa corespundã intereselor fiecãrei cooperative, ale cooperatorilor şi intereselor generale ale statului. În exercitarea atribuţiilor încredinţate, consiliul intercooperatist îşi desfãşoarã intreaga activitate în conformitate cu hotãrîrile de partid, legile statului şi prevederile statutului.
III. Atribuţiile consiliului intercooperatist
ART. 12 În vederea infaptuirii scopului pentru care a fost constituit, consiliul intercooperatist are urmãtoarele atribuţii, pentru îndeplinirea cãrora poarta intreaga rãspundere: a) coordoneazã şi indruma activitatea de planificare şi urmãrire a realizãrii planurilor şi programelor de dezvoltare ale cooperativelor agricole de producţie şi asociaţiilor economice intercooperatiste; elaboreazã, împreunã cu conducerile cooperativelor agricole de producţie, studii şi programe privind concentrarea producţiei, profilarea şi specializarea unitãţilor, utilizarea integrala şi eficienta a fondului funciar, a celorlalte mijloace de producţie şi a forţei de munca, care sa ducã la continua dezvoltare a agriculturii cooperatiste. În înfãptuirea acestor atribuţii, consiliul intercooperatist acţioneazã ţinînd seama de urmãtoarele orientãri de baza: - cerealele, plantele tehnice, legumele şi celelalte culturi din producţia vegetala, vor fi amplasate, prin înţelegere cu cooperativele agricole, pe solele cu favorabilitatea economicã cea mai buna pentru fiecare cultura în parte, pe întreg teritoriul consiliului intercooperatist, pentru obţinerea unui spor de producţie cît mai ridicat; - producţia viti-pomicola se va dezvolta, de regula, în masive, prin organizarea de asociaţii viticole şi pomicole, care sa asigure aplicarea programelor de modernizare în plantaţiile existente şi înfiinţarea de noi plantaţii; - producţia zootehnica se va dezvolta diferenţiat, pe specii şi categorii de animale, astfel: creşterea vacilor pentru lapte - în fiecare cooperativa agricolã de producţie, în ferme organizate, prin modernizarea capacitãţilor de producţie existente, precum şi în complexe noi ce se vor construi atît în cooperativele agricole de producţie, cît şi în asociaţii economice intercooperatiste, în acele consilii în care sînt condiţii de realizare a unor asemenea obiective; creşterea oilor - prin sporirea şi amelionarea efectivelor în fiecare cooperativa agricolã, în ferme organizate, prin modernizarea capacitãţilor existente; creşterea şi ingrasarea porcilor, a bovinelor şi ovinelor pentru carne - în ferme organizate în amenajãri gospodãreşti modernizate sau în complexe, atît în cooperativele agricole de producţie, cît şi în asociaţii economice intercooperatiste; creşterea pasarilor pentru carne şi oua - în ferme organizate în amenajãri gospodãreşti modernizate sau în complexe avicole, atît în cooperativele agricole de producţie, cît şi în asociaţiile economice intercooperatiste; b) asigura, împreunã cu organele de specialitate judeţene, sistematizarea şi organizarea teritoriului pentru folosirea integrala şi judicioasã a pãmîntului, creşterea continua a fertilitatii solului, aplicarea programelor de executare şi exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare şi ameliorare a pajiştilor naturale, respectarea tehnologiilor de producţie; c) întreprinde mãsuri eficiente pentru folosirea economicã a tuturor resurselor materiale şi de forta de munca existente în unitãţile componente, în care scop organizeazã dezvoltarea întregii game de activitãţi industriale, de prelucrare a produselor agricole, precum şi de valorificare a altor resurse locale şi de prestãri servicii, în strinsa coordonare cu unitãţile cooperaţiei de consum şi alte unitãţi industriale de pe raza Consiliului; d) asigura, împreunã cu conducerile cooperativelor agricole de producţie, organizarea atelierelor de rotarie, fierãrie, timplarie, tinichigerie, binale şi altele, care sa completeze şi sa dezvolte activitatea de producţie din fiecare unitate şi, în acelaşi timp, sa satisfacã celelalte nevoi din comuna şi din afarã acesteia; e) organizeazã şi dezvolta pe comune - printr-o repartizare raţionalã - unitãţi pentru depozitarea şi semiindustrializarea legumelor, fruttelor şi a altor materii prime, potrivit prevederilor din planul de stat, brutarii, secţii pentru sacrificarea animalelor şi prepararea de produse animaliere, ca prestãri de servicii pentru populaţie, precum şi pentru prelucrarea unor cantitãţi de carne şi lapte rezultate din depãşirea de plan, centre pentru racirea şi semiindustrializarea laptelui, ateliere de artizanat, impletituri, ceramica, caramidarii, vararii, precum şi alte activitãţi de producţie; f) conduce direct acţiunile de sporire a producţiei agricole şi de dezvoltare a activitãţilor industriale şi prestãri de servicii a cãror realizare necesita unirea eforturilor materiale şi financiare ale mai multor cooperative agricole de producţie; în acest scop, iniţiazã şi organizeazã acţiuni de cooperare şi asociere între cooperativele agricole de producţie şi între acestea şi alte unitãţi de pe raza consiliului; indruma şi asigura realizarea acestor activitãţi; g) organizeazã realizarea lucrãrilor de investiţii de interes comun, îndeosebi în zootehnie, legumicultura, pomicultura şi viticultura, precum şi pentru irigaţii şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare; participa la receptionarea acestora şi urmãreşte exploatarea lor la capacitatea proiectata; sprijinã organizarea de brigazi şi echipe de construcţii în cooperativele agricole de producţie, pentru a se asigura executarea lucrãrilor de construcţii cu grad mic de tehnicitate în unitãţile componente ale consiliului, inclusiv prestãrile de servicii necesare populaţiei, urmînd ca execuţia lucrãrilor de construcţii-montaj pentru complexele şi fermele agrozootehnice de tip industrial şi alte obiective mari de investiţii sa se realizeze de cãtre unitãţile de specialitate ale consiliilor populare judeţene; ia mãsuri pentru ca fiecare cooperativa agricolã de producţie sa asigure forta de munca necesarã realizãrii acestor obiective; h) urmãreşte realizarea planului de aprovizionare cu utilaje, insectofungicide, îngrãşãminte şi alte materiale; organizeazã, cu consimţãmîntul cooperativelor agricole de producţie, redistribuirea între unitãţi a materiilor, materialelor şi utilajelor disponibile, în vederea lichidãrii imobilizarilor şi a stocurilor supranormative; i) organizeazã, împreunã cu conducerile unitãţilor componente, intrajutorarea cu seminţe, material de plantat, îngrãşãminte, alte mijloace de producţie, forta de munca, precum şi cu mijloace bãneşti pentru nevoile producţiei; j) încheie contracte economice de cooperare în producţie cu staţiunea pentru mecanizarea agriculturii şi urmãreşte încheierea contractelor de cooperare dintre unitãţile agricole cooperatiste şi secţiile pentru mecanizarea agriculturii, astfel încît sa se asigure rãspunderea comuna, economicã, în realizarea sarcinilor de producţie şi financiare planificate celor doua unitãţi contractante; urmãreşte ca executarea tuturor lucrãrilor sa se facã la timp şi în bune condiţii, analizeazã periodic modul cum se îndeplinesc contractele de cooperare şi ia mãsuri pentru ca plata lucrãrilor executate sa se facã în raport direct cu productiile realizate de unitãţile agricole cooperatiste, propune dotarea statiunii pentru mecanizarea agriculturii cu maşinile şi utilajele necesare extinderii şi diversificãrii mecanizarii; k) indruma şi controleazã aplicarea normelor de organizare a producţiei şi a muncii şi de retribuire în unitãţile agricole cooperatiste; sprijinã activitatea de organizare a fermelor, brigazilor şi sectoarelor, iar în cadrul acestora, a echipelor de mecanizatori, de mecanizatori şi cooperatori sau numai de cooperatori, care sa execute lucrãrile necesare în acord global, în condiţiile legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste; l) sprijinã conducerile unitãţilor agricole cooperatiste pentru întãrirea ordinii, disciplinei şi creşterii responsabilitãţii în munca, în mobilizarea cooperatorilor pentru executarea lucrãrilor în locurile stabilite şi în perioadele optime de timp, potrivit programului de lucru; ia mãsuri ca întreg personalul de conducere şi administrativ din unitãţile agricole cooperatiste sa participe nemijlocit la efectutarea lucrãrilor în perioadele de virf ale campaniilor agricole; m) rãspunde de valorificarea superioarã a producţiei agricole, organizind în acest scop centre de prelucrare, baze intermediare de recepţie, prelucrare şi depozitare; urmãreşte livrarea produselor contractate la fondul de stat; n) controleazã fo1osirea mijloacelor financiare şi materiale, organizeazã şi indruma ţinerea corecta a evidentei contabile, analizeazã şi stabileşte mãsuri de imbunatatire a activitãţii economico-financiare în cooperativele agricole de producţie şi asociaţiile economice intercooperatiste; acţioneazã permanent pentru simplificarea activitãţii de evidenta tehnico-operativã şi contabila şi pentru reducerea personalului administrativ-functionaresc; sprijinã organele de conducere ale unitãţilor în stabilirea şi aplicarea mãsurilor organizatorice, tehnice şi economice pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, creşterea eficientei economice a întregii activitãţi, întãrirea proprietãţii fiecãrei cooperative agricole de producţie şi sporirea veniturilor cooperatorilor; o) analizeazã periodic, cu sprijinul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara şi sucursalei Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara, stadiul îndeplinirii planului economic al unitãţilor agricole cooperatiste şi stabileşte mãsuri corespunzãtoare; p) indruma şi sprijinã cooperativele agricole în dezvoltarea şi întãrirea democraţiei cooperatiste, în perfecţionarea continua a mijloacelor şi formelor de participare activa a cooperatorilor la dezbaterea şi adoptarea hotãrîrilor privin activitatea unitãţilor agricole cooperatiste, în pregãtirea şi desfãşurarea adunãrilor generale; r) asigura realizarea programului de pregãtire a cadrelor pentru agricultura; sprijinã conducerile unitãţilor agricole cooperatiste în recrutarea elevilor, în asigurarea condiţiilor de instruire în liceele agricole, repartizarea în producţie şi folosirea cadrelor, potrivit ptregatirii, capacitãţii şi experienţei fiecãruia; s) promoveazã dezvoltarea schimburilor de experienta, generalizarea metodelor înaintate în organizarea producţiei şi a muncii, organizeazã loturi demonstrative, unitãţi, ferme, brigazi model în producţia vegetala şi creşterea animalelor; se preocupa de introducerea în producţie a rezultatelor cercetãrii ştiinţifice a experienţei înaintate; t) indruma activitatea de organizare a intrecerii socialiste între cooperative agricole de producţie, asociaţii economice intercooperatiste, pentru realizarea şi depãşirea planurilor de producţie şi financiare ale acestora; u) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de continua perfecţionare a activitãţii unitãţilor agricole cooperatiste din cadrul Consiliului. În îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor ce îi revin, consiliul intercooperatist îşi organizeazã şi îşi desfãşoarã activitatea pe baza de programe de dezvoltare, componente ale programelor naţionale elaborate pentru agricultura. Consiliul intercooperatist asigura amplasarea unitãţilor şi dezvoltarea activitãţilor în toate comunele şi satele de pe raza sa, pentru a se realiza în mod armonios dezvoltarea lor economicã şi socialã.
IV. Conducerea şi funcţionarea Consiliului intercooperatist
ART. 13 Organul de conducere al consiliului intercooperatist este adunarea generalã, formatã din: a) membrii consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie; b) membrii consiliilor oamenilor muncii ale asociaţiilor economice intercooperatiste; c) membrii consiliului omenilor muncii al statiunii pentru mecanizarea agriculturii; d) inginerul şef pentru producţia vegetala de la consiliul intercooperatist; e) medicul veterinar şef pentru producţia animala şi problemele sanitar-veterinare de la consiliul intercooperatist; f) economistul şef pentru problemele economico-financiare ale consiliului, desemnat de sucursala sau filiala Bãncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara ori de direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara, dupã caz; g) reprezentanţi ai întreprinderilor agricole de stat şi ai institutelor sau staţiunilor de cercetãri agricole, de pe raza de activitate a consiliului intercooperatist; h) reprezentanţi ai altor unitãţi de stat şi ale cooperaţiei de consum, participante la activitãţile economice de cooperare şi asociere organizate de consiliul intercooperatist. Din organul de conducere al consiliului intercooperatist fac parte şi preşedinţii birourilor sau dupã caz, ai comitetelor executive ale consiliilor populare comunale şi orãşeneşti de pe raza consiliului intercooperatist. ART. 14 Preşedintele consiliului intercooperatist este directorul statiunii pentru mecanizarea agriculturii. ART. 15 Adunarea generalã a consiliului intercooperatist are urmãtoarele atribuţii: a) alege dintre membrii sãi, prin vot deschis, pe timp de 2 ani, biroul executiv al consiliului; b) hotãrãşte, cu respectarea principiilor democraţiei cooperatiste şi autonomiei cooperativelor agricole de producţie, asupra principalelor probleme organizatorice, economice şi sociale care privesc activitatea comuna a cooperativelor agricole din cadrul consiliului; c) analizeazã dãrile de seama şi rapoartele biroului executiv al consiliului intercooperatist şi ale consiliilor oamenilor muncii ale asociaţiilor economice intercooperatiste şi stabileşte mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii; d) aproba planul de producţie şi programul de activitate al consiliului intercooperatist; e) aproba documentaţiile privind constituirea asociaţiilor economice intercooperatiste şi ale asociaţiilor ce se realizeazã cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum; sprijinã şi urmãreşte activitatea acestora. ART. 16 Hotãrîrile adunãrii generale a consiliului intercooperatist, care angajeazã patrimonial cooperativele agricole de producţie componente, se aplica numai dupã aprobarea lor de cãtre adunãrile generale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie respective. Consiliul intercooperatist poate supune şi în prealabil aprobãrii adunãrilor generale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie acţiunile asupra cãrora urmeazã sa ia hotãrîri. ART. 17 Adunarea generalã a consiliului intercooperatist se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este necesar; ea poate fi convocatã de cãtre preşedintele consiliului, din initiativa proprie, la cererea biroului executiv sau a unei treimi din numãrul unitãţilor componente. Adunarea generalã a consiliului intercooperatist este legal constituitã dacã sînt prezenţi doua treimi din numãrul membrilor organelor prevãzute la art. 13, lit. a), b) şi c); hotãrîrile se adopta cu votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor prezenţi la adunare. Membrii consiliului de conducere al fiecãrei cooperative agricole de producţie componente rãspund fata de adunarea generalã a consiliului intercooperatist pentru aducerea la îndeplinire, în cadrul unitãţilor pe care le reprezintã, a hotãrîrilor consiliului intercooperatist. ART. 18 Conducerea activitãţii consiliului intercooperatist - între adunãrile generale - se asigura de cãtre biroul executiv. Biroul executiv al consiliului intercooperatist este format din preşedintele consiliului intercooperatist, preşedinţii, inginerii şefi şi contabilii şefi din cooperativele agricole de producţie, directorii asociaţiilor economice intercooperatiste, inginerul mecanic al statiunii pentru mecanizarea agriculturii, inginerul şef pentru producţia vegetala, medicul veterinar şef pentru producţia animala şi problemele sanitar-veterinare şi economistul şef pentru problemele economico-financiare. ART. 19 Biroul executiv aduce la îndeplinire hotãrîrile adoptate de adunarea generalã; indruma unitãţile agricole cooperatiste pentru realizarea planului de producţie şi financiar; elaboreazã şi supune spre aprobare adunãrii generale a consiliului intercooperatist studii, programe şi mãsuri în legatura cu acţiunile ce urmeazã sa fie întreprinse pentru dezvoltarea agriculturii; prezintã informãri asupra activitãţii consiliului intercooperatist în fata adunãrilor generale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie componente. Biroul executiv se întruneşte lunar şi ori de cîte ori este nevoie, fiind convocat de preşedintele consiliului. Biroul executiv adopta hotãrîri cu jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi. ART. 20 Biroul executiv al consiliului intercooperatist şi fiecare membru în parte rãspund pentru activitatea lor în fata adunãrii generale a consiliului intercooporatist. ART. 21 Activitatea curenta a consiliului intercooperatist este asigurata de un grup permanent format din preşedintele consiliului, inginerul şef pentru producţia vegetala, medicul veterinar şef pentru producţia animala şi acţiunile sanitar-veterinare şi economistul şef pentru problemele economico-financiare, repartizaţi sa lucreze permanent la consiliu, precum şi 2-6 tehnicieni şi economişti din aparatul de contractari şi achiziţii al întreprinderilor beneficiare. Grupul permanent organizeraza îndeplinirea hotãrîrilor adunãrii generale a consiliului intercooperatist şi ale biroului executiv. ART. 22 În raporturile cu unitãţile de stat, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti, precum şi cu persoanele fizice, consiliul intercooperatist este reprezentat prin preşedinte care, împreunã cu inginerul şef, medicul veterinar şef şi economistul şef, angajeazã consiliul în limitele stabilite de cãtre adunarea generalã. ART. 23 Asistenta juridicã necesarã în activitatea consiliului intercooperatist şi a unitãţilor componente se asigura de uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie. ART. 24 Mijloacele financiare necesare activitãţii consiliului intercooperatist se asigura astfel: - retribuţiile şi celelalte drepturi ale inginerului şef, medicului veterinar şef şi economistului şef se asigura de cãtre unitãţile la care sînt încadraţi; - cheltuielile administrativ-gospodãreşti, necesare desfãşurãrii activitãţii consiliului intercooperatist, se finanţeazã din planul de venituri şi cheltuieli al statiunii pentru mecanizarea agriculturii. ART. 25 Consiliul intercooperatist are sediul la staţiunea pentru mecanizarea agriculturii. ART. 26 Consiliile intercooperatiste fac parte din sistemul cooperatist din Republica Socialistã România şi sînt subordonate uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, care rãspund de desfãşurarea întregii munci organizatorice şi politice a acestora, în scopul realizãrii sarcinilor de plan. În realizarea sarcinilor de producţie şi economico-financiare în cooperativele agricole şi asociaţiile economice intercooperatiste, precum şi pentru organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de cooperare, consiliile intercooperatiste sînt indrumate de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara, care rãspund de aceste activitãţi.
STATUTUL asociaţiei economice intercooperatiste
I. Scopul şi constituirea asociaţiei economice intercooperatiste
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului privind dezvoltarea şi modernizarea continua a agriculturii cooperatiste şi sporirea aportului acesteia la progresul economiei naţionale, cooperativele agricole din cadrul aceluiaşi consiliu intercooperaist pot constitui asociaţii economice intercooperatiste. Asocierea cooperativelor agricole de producţie creeazã cadrul larg de promovare a tehnicii înaintate, de realizare a concentrarii şi modernizãrii producţiei, profilarii şi specializãrii unitãţilor, în vederea consolidãrii şi dezvoltãrii continue, economice şi organizatorice, a fiecãrei cooperative agricole, ca unitate de-sine-stãtãtoare, creşterii veniturilor cooperatorilor şi sporirii contribuţiei agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. ART. 2 Asocierea între cooperativele agricole contribuie la creşterea continua a producţiei şi productivitatii muncii, valorificarea în condiţii superioare şi cu eficienta a resurselor materiale şi financiare, folosirea raţionalã a forţei de munca, la creşterea proprietãţii fiecãrei cooperative agricole de producţie. ART. 3 Asociaţia economicã intercooperatista şi desfãşoarã activitatea pe baza hotãrîrilor de partid, legilor statului şi prezentului statut. ART. 4 Asociaţia eoonomica intercooperatista se constituie pe baza liberului consimtamint a doua sau mai multe cooperative agricole de producţie din raza aceluiaşi consiliu intercooperatist. Asociaţia promoveazã şi respecta, în intreaga sa activitate, principiul autonomiei cooperativelor agricole de producţie. ART. 5 Asociaţia economicã intercooperatista se constituie ca întreprindere economicã pentru realizarea de noi capacitãţi de producţie, prelucrare, depozitare sau de valorificare, proprietate a cooperativelor asociate. Domeniile în care se pot organiza asociaţii economice intercooperatiste sînt urmãtoarele: a) creşterea şi ingrasarea porcilor; b) ingrasarea bovinelor şi ovinelor; c) creşterea vacilor pentru lapte; d) creşterea bovinelor şi ovinelor pentru prasila; e) creşterea pasarilor pentru carne şi oua; f) amenajarea şi exploatarea unor suprafeţe piscicole; g) creşterea viermilor de mãtase; h) producerea legumelor şi rasadurilor în sere şi solarii; i) înfiinţarea, modernizarea şi exploatarea de plantaţii viticole; j) înfiinţarea, modernizarea şi exploatarea de plantaţii pomicole; k) depozitarea şi sortarea produselor agricole; l) organizarea de centre pentru racirea laptelui; m) prelucrarea legumelor, fructelor, strugurilor, laptelui şi carnii; n) valorificarea produselor agricole şi neagricole; o) producerea materialelor de construcţii, dezvoltarea de activitãţi industriale, artizanat, a altor activitãţi de producţie, precum şi prestãri de servicii. Cooperativele agricole de producţie pot participa la asociere şi cu capacitãţi de producţie existente, în vederea valorificãrii superioare şi cu eficienta sporitã a posibilitãţilor de producţie de care dispun aceste unitãţi. În cadrul consiliului intercoopteratist în care unitãţile componente asigura condiţii tehnice, economice şi organizatorice corespunzãtoare, se poate constitui o singura asociaţie economicã intercooperatista pentru producţia animala, precum şi o singura asociaţie economicã intercooperatista pentru producţia pomiviticola. ART. 6 Asociaţia economicã intercooperatista se constituie de cãtre cooperativele agricole interesate, la propunerea consiliului intercooperatist, cu sprijinul uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi al direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara, pe baza documentaţiei din care sa rezulte: a) obiectul activitãţii şi avantajele tehnice şi economice ce rezulta din asociere; b) situaţia economico-financiarã a cooperativelor ce solicita a se asocia, contribuţia ce urmeazã a fi adusã de acestea şi influentele asupra dezvoltãrii economice şi organizatorice ulterioare a cooperativelor asociate şi a veniturilor cooperatorilor; c) aportul asociaţiei economice intercooperatiste la creşterea producţiei şi a productivitatii muncii, la întãrirea economico-organizatoricã a cooperativelor asociate; d) asigurarea forţei de munca necesarã asociaţiei din cadrul cooperativelor asociate; e) eficienta economicã a activitãţii asociaţiei. ART. 7 Adunarea generalã a cooperatorilor din fiecare cooperativa agricolã examineazã documentaţia de constituire a asociaţiei, hotãrãşte asupra asocierii cooperativei şi aproba: - actul constitutiv; - contribuţia cooperativei agricole la constituirea fondului social cu mijloace bãneşti; - suprafeţele de teren agricol pentru amplasarea noilor capacitãţi de producţie şi înfiinţarea de noi plantaţii viticole şi pomicole, suprafeţele de vii şi pomi cu program de modernizare, cuprinse în masiv, precum şi unele suprafeţe de teren destinate producerii furajelor de volum în ogor propriu necesare asociaţiilor economice intercooperatiste de creştere a vacilor pentru lapte, de ingrasare a taurinelor şi ovinelor; - cantitãţile de furaje, materii prime şi materiale, produsele pentru depozitare, prelucrare şi valorificare, animalele pentru prasila şi ingrasare, precum şi alte bunuri materiale ce vor fi livrate asociaţiei intercooperatiste; - participarea cu forta de munca la activitatea asociaţiei; - termenele de predare a contribuţiei stabilite. Documentaţia pentru constituirea asociaţiei, adoptatã de adunãrile generale ale cooperatorilor şi de consiliul intercooperatist, avizatã de direcţia generalã judeteana pentru agricultura şi industrie alimentara şi uniunea judeteana a cooperativelor agricole de producţie va fi înaintatã Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, care, împreunã cu Banca pentru Agricultura şi Industrie Alimentara îşi vor da acordul cu privire la înfiinţarea asociaţiei. ART. 8 Asociaţia economicã intercooperatista are personalitate juridicã, pe care o dobîndeşte odatã cu recunoaşterea constituirii de cãtre comitetul executiv al consiliului popular judeţean. ART. 9 Fondul social al asociaţiei economice intercooperatiste se compune din mijloacele fixe şi circulante, cu care participa cooperativele agricole. Valoarea mijloacelor fixe aduse de cooperativele agricole ca pãrţi sociale se stabileşte, la data predãrii lor efective, de cãtre o comisie de evaluare desemnatã de biroul executiv al consiliului intercooperatist. Suprafeţele de teren şi plantaţiile prevãzute la art. 7 se evalueaza la predarea lor, potrivit reglementãrilor legale, iar valorile astfel stabilite reprezintã pãrţi sociale ale unitãţilor asociate. Aceste terenuri rãmîn în proprietatea cooperativelor asociate. Bunurile materiale aduse de cooperative în asociaţie, ca mijloace circulante, se evalueaza la preţurile legale în vigoare, tinindu-se seama de gradul de uzura. ART. 10 Fondul social al asociaţiei intercooperatiste poate fi mãrit prin: - cotele-pãrţi din beneficii repartizate pentru dezvoltarea asociaţiei; - valoarea subscrierilor ulterioare ale cooperativelor asociate; - pãrţile sociale ale cooperativelor care adera ulterior la asociaţie.
II. Organizarea, funcţionarea şi conducerea asociaţiei economice intercooperatiste
ART. 11 Activitatea asociaţiei se organizeazã şi se desfãşoarã pe baza planului de dezvoltare în perspectiva şi a planului anual de producţie şi financiar. Asociaţia economicã intercooperatista cu profil agricol valorifica producţia-marfa la fondul de stat, potrivit prevederilor de plan şi contractelor economice încheiate. Cantitãţile de produse realizate peste sarcinile de plan şi contractuale pot fi valorificate direct, prin organizaţiile de stat sau prin asociaţiile economice intercooperatiste de valorificare. Asociaţiile economice intercooperatiste pentru producerea legumelor în sere şi solarii, precum şi asociaţiile pomicole, pot desface cãtre populaţie, în condiţiile legii, legume şi fructe din producţia proprie, dupã livrarea cantitãţilor contractate la fondul de stat. ART. 12 Activitatea în asociaţia economicã intercooperatista se realizeazã prin munca membrilor cooperativelor asociate şi a altor persoane încadrate în condiţiile prevãzute de lege. Pentru executarea lucrãrilor mecanizate, asociaţia economicã încheie contracte de cooperare cu secţia pentru mecanizarea agriculturii, din raza sa de activitate. Cooperatorii care lucreazã în asociaţii beneficiazã de toate drepturile prevãzute în Statutul cooperativei agricole de producţie. Producţia în asociaţia economicã intercooperatista se organizeazã pe ferme şi sectoare, iar în cadrul acestora munca se organizeazã pe echipe mixte de mecanizatori şi cooperatori, de mecanizatori sau numai de cooperatori, constituite pe o perioada de cel puţin un ciclu de producţie sau un an calendaristic. ART. 13 Retribuirea muncii se face pe baza de acord global sau acord direct, cu tarife pe unitatea de produs sau la mia de lei producţie obţinutã, potrivit legii. Retribuirea muncii se face numai în bani. Cooperativele agricole de producţie asociate pot vinde membrilor lor, care lucreazã în asociaţia economicã intercooperatista, anumite cantitãţi de cereale în condiţiile prevãzute de lege. ART. 14 Încadrarea personalului cu contract de munca se face potrivit prevederilor Legii retribuirii muncii în unitãţile agricole cooperatiste. ART. 15 Organul de conducere al asociaţiei economice intercooperatiste este adunarea generalã, formatã din preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef din fiecare cooperativa asociata, precum şi din 2-3 cooperatori fruntasi aleşi de adunãrile generale ale acestor cooperative. Fiecare cooperativa agricolã are dreptul la un singur vot, indiferent de valoarea partii sociale cu care a contribuit sau de numãrul persoanelor care o reprezintã în adunare. Adunarea este legal constituitã dacã toate cooperativele asociate sînt reprezentate. ART. 16 Adunarea generalã are urmãtoarele atribuţii principale: a) alege din rindurile sale, pe timp de 2 ani, preşedintele asociaţiei şi membrii comisiei de revizie; b) desemneazã, pe timp de 2 ani, consiliul oamenilor muncii al asociaţiei economice intercooperatiste; c) hotãrãşte, cu avizul direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara, încadrarea în munca şi desfacerea contractului de munca al specialiştilor agricoli; d) desface contractul de munca, stabileşte rãspunderea disciplinarã şi materialã a persoanelor desemnate în consiliul oamenilor muncii; e) aproba planul de producţie şi financiar, programul de investiţii şi dãrile de seama privind activitatea economico-financiarã; f) aproba repartizarea beneficiilor, în limitele prevãzute de prezentul statut; g) hotãrãşte asupra primirii altor cooperative agricole în asociaţie; h) hotãrãşte asupra cererilor de retragere din asociaţie, stabilind condiţiile şi termenele de restituire a contravalorii partii sociale; i) hotãrãşte îndepãrtarea din asociaţie a cooperativei agricole care nu-şi respecta obligaţiile asumate, stabilind condiţiile şi termenele de restituire a contravalorii partii sociale aduse de aceasta cooperativa; j) aproba regulamentul de ordine interioarã. Adunarea generalã a asociaţiei se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este necesar, din initiativa preşedintelui, la cererea unei treimi din numãrul cooperativelor asociate, a comisiei de revizie sau a consiliului oamenilor muncii. Adunarea generalã adopta hotãrîri cu majoritate de voturi, cu excepţia cazurilor prevãzute la literele a), e), f), g) şi h), cînd hotãrîrile se adopta cu unanimitate de voturi. Hotãrîrile care angajeazã patrimoniul cooperativelor agricole asociate sînt valabile numai dupã adoptarea lor şi de cãtre adunãrile generale ale cooperatorilor. Reprezentanţii fiecãrei cooperative agricole asociate informeazã au regularitate adunãrile generale ale cooperatorilor asupra hotãrîrilor luate de adunarea generalã a asociaţiei, precum şi privitor la rezultatele obţinute în activitatea economicã a acesteia. Cooperativa agricolã asociata care considera ca prin votul exprimat, în numele sau, a fost depãşit mandatul pe care l-a dat reprezentanţilor sãi şi ca hotãrîrea adoptatã de adunarea generalã a asociaţiei nu corespunde intereselor asociaţiei intercooperatiste sau intereselor proprii, are dreptul sa se adreseze, în termen de 30 de zile uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie cu cerere de suspendare, reexaminare sau anulare a hotãrîrii. În astfel de cazuri, dacã cooperativa agricolã nu este multumita de modul cum a fost soluţionatã cererea, are dreptul sa se adreseze, în termen de 30 de zile Uniunii Naţionale a Cooperatirelor Agricole de Producţie. Organele prevãzute la alineatul precedent pot decide suspendarea, reexaminarea sau anularea hotãrîrii reclamate, în termen de 15 zile de la primirea sesizãrii. ART. 17 Preşedintele asociaţiei economice intercooperatiste are urmãtoarele atribuţii: a) urmãreşte înfãptuirea hotãrîrilor adoptate de adunarea generalã a asociaţiei; b) convoacã adunarea generalã a asociaţiei în conformitate cu prevederile din prezentul statut; c) informeazã adunarea generalã a asociaţiei asupra modului cum se infaptuiesc hotãrîrile şi mãsurile adoptate; d) indruma şi controleazã activitatea consiliului oamenilor muncii al asociaţiei. ART. 18 Comisia de revizie a asociaţiei este formatã din 3-5 membri. Comisia verifica activitatea gospodareasca şi financiarã desfasurata de consiliul oamenilor muncii, înregistrarea veniturilor, respectarea regulilor de efectuare a cheltuielilor, pãstrarea în bune condiţii a bunurilor asociaţiei; verifica modul cum au fost rezolvate cererile şi sesizãrile adresate consiliului oamenilor muncii. Comisia de revizie este subordonata numai adunãrii generale, fata de care rãspunde pentru activitatea depusa. Pe baza constatãrilor fãcute, comisia de revizie prezintã propuneri adunãrii generale sau, dupã caz, consiliului oamenilor muncii, pentru luarea mãsurilor de imbunatatire a muncii, de recuperare a pagubelor aduse asociaţiei şi de sancţionare a celor vinovaţi. Comisia de revizie urmãreşte aplicarea mãsurilor luate de adunarea generalã şi de consiliul oamenilor muncii al asociaţiei, sesizind în acelaşi timp, dupã caz, şi alte organe competente, ori de cîte ori constata fapte a cãror gravitate reclama aceasta. Comisia de revizie prezintã adunãrii generale a asociaţiei, anual şi ori de cîte ori este nevoie, rapoarte asupra activitãţii desfãşurate. ART. 19 Conducerea operativã a asociaţiei se realizeazã de cãtre consiliul oamenilor muncii, care îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului muncii şi conducerii colective. Consiliul oamenilor muncii este format din 7-15 membri, numãrul acestora fiind stabilit de adunarea generalã, în raport cu volumul producţiei, competivitatea şi gradul de dispersare a activitãţii. Din consiliul oamenilor muncii fac parte: directorul, contabilul şef, specialişti cu munca de rãspundere, 3-5 reprezentanţi ai cooperatorilor şi personalului care lucreazã în asociaţie, secretarul organizajiei de partid şi secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist. Preşedintele consiliului oamenilor muncii este directorul asociaţiei economice intercooperatiste. ART. 20 Consiliul oamenilor muncii se convoacã lunar şi ori de cîte ori este necesar, de cãtre preşedintele asociaţiei, de preşedintele consiliului oamenilor muncii sau de comisia de revizie a asociaţiei. Consiliul adopta hotãrîri cu votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor. a) elaboreazã şi supune spre aprobare adunãrii generale proiectul planului de producţie şi financiar anual şi cincinal; b) asigura aprovizionarea tehnico-materialã; c) ia mãsuri pentru încheierea contractelor economice şi asigura respectarea disciplinei contractuale; d) stabileşte mãsuri tehnico-organizatorice şi asigura aplicarea lor în vederea realizãrii sarcinilor de plan, mobilizãrii rezervelor interne şi valorificãrii superioare a potenţialului economic; e) prezintã adunãrii generale dãri de seama asupra activitãţii economico-financiare; f) ia mãsuri operative pentru îmbunãtãţirea organizãrii producţiei şi a muncii; g) analizeazã periodic structura cheltuielilor de producţie şi eficienta economicã a activitãţii, asigurind utilizarea raţionalã a mijloacelor materiale şi bãneşti proprii şi împrumutate, a forţei de munca, precum îmbunãtãţirea continua a calitãţii produselor; h) hotãrãşte asupra încadrãrii în munca, rãspunderii disciplinare, rãspunderii materiale şi desfacerii contractului de munca al cadrelor de conducere, cu excepţia celor prevãzute la art.16 lit. d); i) stabileşte mãsuri pentru asigurarea integritãţii patrimoniului asociaţiei şi recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc; j) examineazã propunerile comisiei de revizie şi ale organelor de control financiar şi ia mãsuri corespunzãtoare; k) organizeazã formaţii culturale şi sportive proprii sau în colaborare cu cooperativele agricole asociate. Consiliul oamenilor muncii, în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund pentru intreaga activitate în fata adunãrii generale a asociaţiei şi a adunãrilor generale ale cooperativelor agricole asociate. ART. 21 Directorul asigura conducerea curenta şi aduce la îndeplinire hotãrîrile adunãrii genenale şi ale consiliului oamenilor muncii, în care scop: a) ia mãsuri, potrivit dispoziţiilor legale, pentru realizarea prevederilor de plan, buna organizare a producţiei şi a muncii, prevenirea accidentelor şi imbolnavirilor profesionale; b) adopta mãsuri pentru aplicarea şi îmbunãtãţirea tehnologiilor de producţie, organizeazã controlul tehnic de calitate; c) asigura aprovizionarea ritmica cu materii, materiale, produse, combustibili şi energie; ia mãsuri pentru reducerea consumului de materii prime şi materiale, eliminarea cheltuielilor neproductive; d) încadreazã, desface contractul de munca, aplica sancţiuni disciplinare şi obliga la plata despãgubirilor personalul de execuţie, cu excepţia celui prevãzut la art. 16 lit. d) şi art. 20 lit. h); e) informeazã operativ consiliul oamenilor muncii şi adunarea generalã asupra desfãşurãrii activitãţii. Directorul reprezintã asociaţia în relaţiile cu persoanele juridice şi fizice, precum şi în fata organelor de jurisdicţie şi o angajeazã, împreunã cu inginerul şef şi contabilul şef, în limitele date de adunarea generalã, prin semnatura. ART. 22 Beneficiul rezultat din activitata asociaţiei dupã scãderea fondului de premiere constituit potrivit legii, se repartizeazã astfel: a) fondul de dezvoltare, cel puţin 20%; b) fondul de întrajutorare şi rezerva, pînã la 3%; c) fondul social-cultural-sportiv, 2%; d) cotizatii U.N.C.A.P., pînã la 5%; e) beneficiul de repartizat cooperativelor asociate, cel puţin 70%. Beneficiul se repartizeazã cooperativelor agricole asociate, proporţional cu partea socialã a fiecãreia. La asociaţiile economice intercooperatiste de creştere şi ingrasare a animalelor 50% din beneficiu se repartizeazã proporţional cu valoarea partii sociale a fiecãrei cooperative agricole asociate, iar 50% proporţional cu valoarea furajelor şi animalelor livrate asociaţiei. Fondul anual de premiere din beneficiu se aproba de consiliul oamenilor muncii şi se poate utiliza numai în limita beneficiului rãmas dupã îndeplinirea obligaţiilor fata de cooperativele agricole asociate, constituirea fondurilor şi virarea cotizatiei la Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, prevãzute la alin. 1. În caz de nefolosire, foudurile prevãzute la alin. 1 pot fi adãugate 1a beneficiul de repartizat cooperativelor asociate, cu aprobarea direcţiei genenale judetena pentru agricultura şi industrie alimentara şi a uniunii judepene a cooperativelor agricole de producţie.
III. Drepturile şi obligaţii cooperativelor componente ale asociaţiilor economice intercooperatiste
ART. 23 Cooperativele agricole asociate au urmãtoarele drepturi: a) sa participe la elaborarea şi adoptarea hotãrîrilor privind intreaga activitate a asociaţiei economice intercooperatista; b) sa primeascã din beneficiul obţinut de asociaţie cota-parte în raport cu partea socialã a fiecãreia, iar în cazul asociaţiilor cu profil zootehnic în raport şi cu valoarea furajelor şi a animalelor livrate asociaţiei; c) sa beneficieza cu prioritate, contra cost, de prestaţiile de servicii şi de aprovizionarea cu materiile şi materialele produse de asociaţie; d) sa se retragã din asociaţie. Retragerea se face pe baza cererii cooperativei agricole ca urmare a hotãrîrii adunãrii generale a acesteia, la data şi în condiţiile stabilite de adunarea generalã a asociaţiei economice intercoooperatiste. ART. 24 Cooperativele agricole asociate au urmãtoarele obligaţii: a) sa participe la formarea fondului social la nivel şi termenele stabilite, precum şi la sporirea acestuia, în condiţiile aprobate de adunãrile generale ale cooperatorilor; b) sa asigure producerea furajelor necesare în ferme şi brigazi specializate; c) sa furnizeze asociaţiei, la preţ de contractare sau, în lipsa acestuia, la preţ de achiziţie, animale, furaje şi alte produse, în condiţiile şi la termenele stabilite prin contracte economice; d) sa asigure forta de munca necesarã pentru realizarea obiectivelor de investiţii şi desfãşurarea activitãţii de producţie, respectînd întocmai numãrul de persoane şi termenele prevãzute în contractele încheiate cu asociaţia; e) sa rãspundã pentru obligaţiile asumate de asociaţie proporţional cu partea socialã a fiecãreia; f) sa plãteascã penalitãţi, dobinzi şi despãgubiri, ca urmare a neîndeplinirii integrale şi la timp a obligaţiilor ce le revin fata de asociaţia economicã intercooperatista.
IV. Prevederi finale
ART. 25 Asociaţia intercooperatista beneficiazã de acelaşi sprijin din partea statului ca şi cooperativele agricole de producţie, cu excepţia retributiei specialiştilor şi a plãţii indemnizaţiilor de stat prevãzute pentru cadrele de conducere. ART. 26 Litigiile cu caracter patrimonial ivite între asociaţie şi cooperativele asociate, precum şi cu alte alte asociaţii intercooperatiste sau cooperative agricole se rezolva de uniunile cooperativelor agricole de producţie.
STATUTUL cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum
I. Scopul cooperãrii şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum
ART. 1 Pentru înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii, satisfacerea cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale cu bunuri de consum şi servicii de calitate superioarã, cooperativele agricole de producţie pot organiza acţiuni de cooperare şi se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum. Acţiunile de cooperare şi asociere au drept scop valorificarea, în mod organizat, a experienţei înaintate în domeniul producţiei agricole, activitãţilor industriale şi prestãrilor de servicii, paralel cu consolidarea economicã şi organizatoricã a fiecãrei unitãţi. Acţiunile de cooperare şi asociere se realizeazã cu sprijinul consiliului intercooperatist, respectîndu-se întocmai hotãrîrile de partid şi legile statului; aceste acţiuni contribuie la concentrarea producţiei agricole şi specializarea unitãţilor, introducerea tehnologiilor moderne şi, pe aceasta baza, la creşterea producţiei şi sporirea eficientei economice a activitãţii, în condiţii reciproc avantajoase.
II. Organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de cooperare
ART. 2 Cooperarea, în sensul prezentului statut, reprezintã organizarea unor acţiuni economice şi tehnice de cãtre cooperative agricole de producţie de pe raza aceluiaşi consiliu intercooperatist cu unitãţi agricole sau industriale de stat sau unitãţi ale cooperaţiei de consum. Cooperarea contribuie la dezvoltarea activitãţii economice în fiecare comuna şi sat de pe raza consiliului, la creşterea continua a puterii economice a fiecãrei unitãţi, la sporirea veniturilor cooperatorilor şi lucrãtorilor din aceste unitãţi, la creşterea aportului lor la dezvoltarea economiei naţionale. ART. 3 Cooperarea se organizeazã pa baza acordului de vointa al cooperativelor agricole de producţie, al unitãţilor de stat sau ale cooperaţiei de consum. În cadrul activitãţii de cooperare unitãţile îşi pãstreazã autonomia şi îşi organizeazã şi coreleazã reciproc aceasta activitate, pe baza planului de producţie şi financiar al fiecãrei unitãţi care coopereazã. ART. 4 Cooperarea urmãreşte ridicarea nivelului de dezvoltare economico-organizatotica a unitãţilor, în principal prin: a) exploatarea, modernizarea şi extinderea capacitãţilor de producţie existente; b) concentrarea producţiei şi specializarea unitãţilor; c) folosirea raţionalã a mijloacelor de producţie şi a forţei de munca; d) introducerea tehnologiilor moderne, organizarea ştiinţificã a producţiei şi a muncii; e) asigurarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime, materiale şi alte bunuri necesare procesului de producţie; f) producerea, depozitarea, prelucrarea şi valorificarea superioarã a produselor agricole şi neagricole; g) dezvoltarea şi organizarea moderna a prestãrilor de servicii în localitãţile rurale. ART. 5 La solicitarea unitãţilor interesate în cooperare, consiliul intercooperatist constituie, împreunã cu acestea, o comisie pentru elaborarea documentaţiei cu privire la necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a activitãţii ce face obiectul cooperãrii. Pe baza documentaţiei întocmite, activitatea de cooperare se aproba de organul ierarhic superior al unitãţii de stat, la propunerea consiliului oamenilor muncii al acesteia şi de adunarea generalã a fiecãrei cooperative agricole de producţie sau de consum, dupã caz, cu acordul direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara, uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi, respectiv, al uniunii judeţene a cooperativelor de consum. ART. 6 Activitatea da cooperare se desfãşoarã pe baza contractului de cooperare, încheiat între unitãţi, care cuprinde: - obiectul şi durata cooperãrii; - contribuţia fiecãrei pãrţi la activitatea de cooperare; - drepturile, obligaţiile şi rãspunderea pãrţilor; - condiţiile de modificare, prelungire sau reziliere a contractului. Contractul de cooperare se încheie dupã aprobarea lui de adunarea generalã a oamenilor muncii din unitatea de stat şi de adunarea generalã a membrilor fiecãrei cooperative agricole de producţie sau de consum participanta la cooperare. ART. 7 Unitãţile care coopereazã îşi prevãd în planurile de producţie şi financiare mijloacele necesare pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevãzute în contractul de cooperare. ART. 8 În cazul activitãţii de cooperare pentru realizarea în comun a unor produse sau servicii, din veniturile obţinute se acoperã cheltuielile de producţie efectuate de fiecare unitate, în limita celor planificate, corelate cu gradul de realizare a planului, iar rezultatele financiare se împart proporţional cu contribuţia unitãţilor respective. ART. 9 Organul de conducere al acţiunii de cooperare este consiliul de cooperare, format din preşedintele cooperativei agricole, directorul unitãţii de stat sau preşedintele cooperativei de consum, inginerii şefi şi economistii şefi sau contabilii şefi din unitãţile care coopereazã. Preşedintele consiliului de cooperare este directorul unitãţii de stat sau preşedintele uneia din cooperativele agricole de producţie în cazul cooperãrii acestora cu unitãţi ale cooperaţiei de consum. ART. 10 Consiliul de cooperare urmãreşte îndeplinirea obligaţiilor pãrţilor; stabileşte mãsuri şi rãspunde de realizarea activitãţii economice cuprinse în contractul de cooperare. Conducãtorii unitãţilor care fac parte din consiliul de cooperare informeazã cu regularitate organele colective de conducere din unitãţile pe care le reprezintã, asupra mãsurilor stabilite şi desfãşurãrii activitãţii de cooperare. ART. 11 În scopul sporirii producţiei agricole prin folosirea raţionalã a tractoarelor şi suprafeţelor de teren, creşterii rãspunderii mecanizatorilor în executarea lucrãrilor şi legarea directa a veniturilor statiunii pentru mecanizarea agriculturii şi ale mecanizatorilor de productiile obţinute, se organizeazã acţiuni de cooperare între aceste unitãţi şi cooperativele agricole de producţie. ART. 12 Pe baza contractului de cooperare, încheiat între cooperativa agricolã de producţie şi secţia de mecanizare, staţiunea pentru mecanizarea agriculturii participa cu tractoarele, maşinile agricole, forta de munca calificatã, materialele necesare exploatãrii parcului de utilaje proprii pentru executarea întregului volum de lucrãri mecanice. Totodatã, staţiunea pentru mecanizarea agriculturii asigura întreţinerea, repararea şi exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor proprietatea cooperativelor agricole. Cooperativa agricolã participa la acţiunea de cooperare cu pãmîntul, forta de munca, saminta, îngrãşãminte, materiale şi alte mijloace de producţie necesarã realizãrii producţiei agricole. Prin contractele de cooperare trebuie sa se asigure rãspunderea comuna, în realizarea sarcinilor de producţie şi financiare planificate celor doua unitãţi contractante. ART. 13 Secţia pentru mecanizarea agriculturii rãspunde nemijlocit, împreunã cu cooperativa agricolã de realizarea producţiei planificate în cooperativa. Plata lucrãrilor efertuate de secţia pentru mecanizarea agriculturii se face pe baza tarifelor în vigoare, în raport direct cu productiile realizate de unitãţile agricole cooperatiste în care lucreazã. În cursul anului, pentru lucrãrile executate, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii primesc 80% din tarifele în vigoare, iar la sfîrşitul anului se face regularizarea diferenţelor, în raport cu gradul de realizare a productiilor planificate. ART. 14 Nerespectarea de cãtre pãrţi a obligaţiilor asumate prin contractul de cooperare atrage sancţiunile prevãzute în Legea contractelor economice. ART. 15 Prevederile prezentului statut se aplica corespunzãtor şi la acţiunile de cooperare între unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum şi asociaţii economice intercooperatiste.
III. Constituirea şi funcţionarea asociaţiilor
ART. 16 Cooperativele agricole se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum, pe baza principiului liberului consimtamint pentru înfiinţarea de noi capacitãţi de producţie, depozitare, prelucrare şi prestãri de servicii, proprietate de stat şi cooperatista, prin contribuţia pãrţilor din fondurile de dezvoltare ale acestora. Cooperativele agricole de producţie se pot asocia cu unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum şi pentru exploatarea, modernizarea şi extinderea unor capacitãţi de producţie existente. Fiecare dintre pãrţile asociate îşi pãstreazã dreptul de proprietate şi celelalte drepturi, corespunzãtor contribuţiei aduse. ART. 17 Asociaţia se constituie de cooperativele agricole de producţie şi unitãţi ale cooperaţiei de consum, din raza consiliului intercooperatist, şi unitãţi de stat agricole sau industriale, în urmãtoarele domenii: a) creşterea şi ingrasarea porcilor; b) ingrasarea bovinelor şi ovinelor; c) creşterea vacilor pentru lapte; d) creşterea bovinelor şi ovinelor pentru prasila; e) creşterea pasarilor pentru carne şi oua; f) amenajarea şi exploatarea unor suprafele piscicole; g) vinificatia strugurilor, prelucrarea legumelor, fructelor şi strugurilor, sortarea şi depozitarea acestora; h) producerea legumelor şi rasadurilor în sere şi solarii; i) racir şi prelucrarea laptelui, prelucrarea carnii; j) organizarea centrelor de agrochimie şi executarea unor lucrãri de chimizare; k) producerea materialelor de construcţii; l) activitãţi industriale, de artizanat şi prestãri de servicii; m) alte activitãţi cu profil agricol, zootehnic, legumicol, vitipomicol, de industrializare şi de prestãri servicii. ART. 18 Consiliul intercooperatist, la solicitarea unitãţilor interesate în asociere, constituie, împreunã cu acestea, o comisie pentru elaborarea documentaţiei de constituire a asociaţiei, din care sa rezulte: a) obiectul asociaţiei şi avantajele tehnice şi economice care rezulta din asociere pentru pãrţi; b) aportul asociaţiei la creşterea producţiei şi productivitatii muncii, la întãrirea economico-organizatoricã a unitãţilor asociate; c) contribuţia unitãţilor asociate la constituirea fondului social cu mijloace fixe şi circulante, precum şi termenele de predare a acestora; d) cantitãţile de furaje, materii prime şi materiale, produsele pentru depozitare şi prelucrare, efectivele de animale pentru creştere şi ingrasare ce vor fi livrate asociaţiei de cãtre fiecare unitate; e) asigurarea forţei de munca necesare asociaţiei; f) eficienta economicã a activitãţii asociaţiei. Elaborarea documentaţiilor se face cu sprijinul direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara, al organului ierarhic superior al unitãţii de stat şi, dupã caz, al uniunii judeţene a cooperativelor de consum. ART. 19 Documentaţia de constituire şi proiectul actului constitutiv, avizate de comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, se supun aprobãrii adunãrilor generale ale cooperativelor agricole şi consiliului oamenilor muncii al unitãţii de stat, dupã care se înainteazã Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi, dupã caz, Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. ART. 20 Asociaţia se înfiinţeazã prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi a organului ierarhic superior al unitãţii de stat care se asociaza şi, dupã caz, a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. Asociaţia dobîndeşte personalitate juridicã pe data aprobãrii infiintarii ei de cãtre Consiliul de Stat. ART. 21 Asociaţia constituitã între cooperative agricole şi unitãţi de stat se organizeazã şi funcţioneazã, potrivit normelor ce se aplica în unitãţile de stat pe principiul gestiunii economice cu personalitate juridicã, avînd în raporturile cu statul aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi unitãţile de stat, inclusiv finanţarea şi creditarea activitãţii curente de producţie. Asociaţia este subordonata organului ierarhic superior al unitãţii de stat asociate. Asociaţia constituitã de cooperative agricole de producţie şi unitãţi ale cooperaţiei de consum se organizeazã şi funcţioneazã pe principiul gestiunii economice proprii, cu personalitate juridicã, potrivit normelor ce se aplica în cooperatia de consum. ART. 22 Regimul de preţuri privind aprovizionarea tehnico-materialã şi valorificarea produselor în asociaţiile constituite între cooperative agricole şi unitãţi de stat sau ale cooperaţiei de consum cu profil agricol sau de prelucrare şi depozitare a produselor agricole este cel prevãzut pentru cooperativele agricole de producţie. ART. 23 Fondul social al asociaţiei se constituie din contribuţia unitãţilor de stat şi cooperatiste asociate, în bani, mijloace fixe şi circulante şi suprafeţe de teren. Mijloacele fixe şi suprafeţele de teren se evalueaza la predarea lor, potrivit reglementãrilor legale, iar valoarea astfel stabilitã reprezintã pãrţi sociale ale unitãţilor asociate. Terenurile aduse de unitãţile cooperatiste rãmîn în proprietatea lor, iar cele aduse de unitãţile de stat rãmîn în proprietatea statului. Fondul social se poate completa, pe parcursul activitãţii, prin: a) cotele-pãrţi din beneficii repartizate pentru dezvoltarea asociaţiei; b) fondul de amortizare; c) valoarea subscrierilor ulterioare ale pãrţilor; d) pãrţile sociale ale unitãţilor care adera ulterior la asociaţie. Contribuţia cooperativelor agricole de producţie asociate la crearea fondului social se finanţeazã din fonduri proprii, credite pe termen lung şi credite pe termen scurt, angajate de acestea potrivit reglementãrilor legale. Valoarea subscrierilor se aproba de adunarea generalã a oamenilor muncii din unitatea de stat, de cãtre adunarea generalã a cooperativei de consum şi de cãtre adunarea generalã a fiecãrei cooperative agricole de producţie asociate. ART. 24 Asociaţia poate organiza ferme, sectoare, secţii, ateliere şi alte asemenea subunitati, care îşi desfãşoarã activitatea pe principiul gestiunii economice, fãrã personalitate juridicã. Gradarea asociaţiei, nomenclatorul de funcţiuni, normativul de personal, retribuirea şi premierea se fac în aceleaşi condiţii ca şi pentru unitãţile de stat cu profil similar. ART. 25 Conducerea asociaţiei se înfãptuieşte, potrivit principiului conducerii colective, de consiliul asociaţiei, de adunarea generalã a oamenilor muncii şi consiliul oamenilor muncii. Organizarea şi funcţionarea acestora sînt supuse în mod corespunzãtor dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea unitãţilor de stat. ART. 26 Consiliul asociaţiei este format din preşedinţii, inginerii şefi şi contabilii şefi din cooperativele agricole de producţie, directorul, inginerul şef şi contabilul şef al unitãţii de stat asociate şi, dupã caz, preşedintele, inginerul şef şi contabilul şef al unitãţii cooperaţiei de consum. Din consiliul asociaţiei mai fac parte 3-5 cooperatori aleşi, pe timp de 2 ani, de adunãrile gentrale ale cooperativelor agricole de producţie, 3-5 reprezentanţi ai muncitorilor desemnaţi de organul colectiv de conducere al unitãţii de stat şi, dupã caz, 3-5 reprezentanţi ai unitãţii cooperaţiei de consum asociate. Preşedintele consiliului asociaţiei constituitã din cooperative agricole de producţie şi o unitate de stat este directorul acesteia, iar în cazul asociaţiei create de cooperative agricole de producţie şi o unitate a cooperaţiei de consum, unul din preşedinţii cooperativelor agricole. Consiliul asociaţiei se întruneşte semestrial şi ori de cîte ori este nevoie, din initiativa preşedintelui sau la cererea uneia din unitãţile asociate, şi adopta hotãrîri cu unanimitate de voturi, fiecare unitate avînd dreptul la un vot. Consiliul asociaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) aproba numãrul şi componenta consiliului oamenilor muncii al asociaţiei; b) aproba planul de producţie anual şi de perspectiva, precum şi dãrile de seama privind activitatea economico-financiarã a asociaţiei; c) hotãrãşte încadrarea în munca a directorului, inginerului şef şi contabilului şef al asociaţiei; desface contractul de munca al acestora şi stabileşte rãspunderea lor disciplinarã şi materialã; d) aproba repartizarea beneficiilor între unitãţile asociate; e) controleazã intreaga activitate a asociaţiei. Membrii consiliului asociaţiei informeazã periodic conducerile colective ale unitãţilor pe care le reprezintã, cu privire la realizarea planului de producţie şi financiar al asociaţiei, precum şi la modul de îndeplinire a sarcinilor ce li s-au încredinţat în reprezentarea unitãţii în consiliul asociaţiei. ART. 27 Adunarea generalã a oamenilor muncii se întruneşte trimestrial şi ori de cîte ori este nevoie şi are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) dezbate planul de perspectiva, planurile cincinale şi planurile anuale, precum şi mãsurile ce se impun în vederea mobilizãrii cît mai depline a rezervelor interne, creşterii productivitatii muncii şi eficientei economice a întregii activitãţi; b) aproba angajamentele privind depãşirea indicatorilor de plan şi mãsurile tehnico-organizatorice necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor; c) aproba contractul colectiv de munca; d) dezbate, periodic, realizarile obţinute şi mãsurile ce urmeazã a se lua pentru îndeplinirea planului; e) alege reprezentanţii oamenilor muncii care fac parte din consiliul oamenilor muncii şi hotãrãşte revocarea celor care nu au desfãşurat o activitate corespunzãtoare. ART. 28 Consiliul oamenilor muncii este format din 9-15 membri, în funcţie de volumul producţiei, complexitatea şi gradul de dispersare a activitãţii asociaţiei. Din consiliul oamenilor muncii fac parte: directorul, inginerul şef, contabilul şef, alte cadre cu munci de rãspundere, 3-5 reprezentanţi ai lucrãtorilor, aleşi pe timp de 2 ani de adunarea generalã a oamenilor muncii, secretarul organizaţiei de partid, preşedintele comitetului sindicatului şi secretarul organizaţiei Uniunii Tineretului Comunist din asociaţie. Preşedintele consiliului oamenilor muncii este directorul asociaţiei. Consiliul oamenilor muncii se convoacã lunar şi ori de cîte ori este necesar, de cãtre preşedintele asociaţiei, directorul asociaţiei sau la cererea uneia din unitãţile asociate. Consiliul oamenilor muncii aduce la îndeplinire hotãrîrile consiliului asociaţiei şi ale adunãrii generale a oamenilor muncii, avînd, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã şi supune spre aprobare consiliului asociaţiei planurile de producţie şi financiare, anuale şi de perspectiva; b) stabileşte şi aplica mãsuri tehnice, economice, organizatorice pentru realizarea planului şi rãspunde de intreaga activitate a asociaţiei; c) analizeazã, periodic, rezultatele obţinute de asociate şi ia mãsuri pentru creşterea eficientei economice a activitãţii acesteia; d) ia mãsuri pentru încheierea contractelor economice şi asigura respectarea disciplinei contractuale; e) hotãrãşte asupra încadrãrii în munca, rãspunderii disciplinare, rãspunderii materiale şi desfacerii contractelor de munca ale persoanelor cu munci de rãspundere, cu excepţia celor prevãzute la art. 26 lit. c); f) ia mãsuri pentru asigurarea dezvoltãrii patrimoniului asociaţiei şi recuperarea pagubelor aduse acestuia; g) prezintã consiliului asociaţiei şi adunãrii generale a oamenilor muncii dãri de seama şi rapoarte cu privire la realizarea planului de producţie şi financiar, precum şi modul de indeprinire a hotãrîrilor conrsiliului; h) ia mãsuri operative pentru îmbunãtãţirea organizãrii producţiei şi a muncii. Consiliul oamenilor muncii în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund pentru toatã activitatea în fata consiliului asociaţiei şi a adunãrii generale a oamenilor muncii. ART. 29 Directorul asigura conducerea curenta a asociaţiei, aduce la îndeplinire hotãrîrile Consiliului asociaţiei, ale adunãrii generale a oamenilor muncii şi ale consiliului oamenilor muncii, încadreazã, desface contractul de munca şi stabileşte rãspunderea disciplinarã şi materialã a personalului cu funcţii de execuţie. Directorul reprezintã asociaţia în raporturile cu persoanele juridice şi fizice, iar împreunã cu inginerul şef şi contabilul şef angajeazã patrimoniul asociaţiei, în limitele stabilite de consiliul asociaţiei. Directorul îndeplineşte orice alte atribuţii ce-i revin, potrivit dispoziţiilor legale. ART. 30 Unitãţile asociate au urmãtoarele drepturi: a) sa participe la elaborarea şi adoptarea hotãrîrilor privind intreaga activitate a asociaţiei; b) sa primeascã cota-parte din beneficiul obţinut de asocitatie; c) sa participe la sporirea fondului social. ART. 31 Unitãţile asociate au urmãtoarele obligaţii: a) sa participe la formarea şi sporirea fondului social, la nivelul şi termenele stabilite; b) sa furnizeze asociaţiei animale, furaje şi alte produse în condiţiile şi la termenele stabilite prin contractele economice; c) sa asigure forta de munca necesarã pentru reasezarea obiectivelor de investiţii şi desfãşurarea activitãţii de producţie; d) sa rãspundã pentru obligaţiile asumate de asociaţie, proporţional cu partea socialã a fiecãreia; e) sa plãteascã, potrivit legii, penalitãţi, dobinzi şi orice despãgubiri, ca urmare a neîndeplinirii integrale şi la timp a obligaţiilor ce le revin fata de asociaţie. ART. 32 Beneficiul rezultat din activitatea asociaţiei, dupã scãderea fondului de premiere, constituit potrivit legii, iar la asociaţia cu unitãţi ale cooperaţiei de consum, şi dupã achitarea impozitului pe venit, se repartizeazã astfel: a) fondul de dezvoltare, cel puţin 20%; b) fondul de rezerva, pînã la 5%; c) fondul de asigurare, pînã la 20%; d) beneficiul de repartizat unitãţilor asociate, cel puţin 55%. Beneficiul se repartizeazã unitãţilor asociate proporţional cu partea socialã a fiecãreia. La asociaţiile de creştere şi ingrasare a animalelor, 50% din beneficiu se repartizeazã proporţional cu valoarea pãrţilor sociale ale unitãţilor asociate, iar 50% proporţional cu valoarea furajelor şi animalelor livrate asociaţiei. Fondul de asigurare se constituie numai de asociaţiile cu profil agricol. Fondurile de dezvoltare, de asigurare şi de rezerva se constituie şi se pãstreazã în contul asociaţiei. În caz de nefolosire, fondurile prevãzute la alin. 1 pot fi adãugate la beneficiul de repartizat unitãţilor asociate, cu aprobarea direcţiei generale pentru agricultura şi industrie alimentara, a uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie şi, dupã caz, a organului ierarhic superior al unitãţii de stat, iar la asociaţia constituitã cu unitãţi ale cooperaţiei de consum, şi cu aprobarea uniunii judeţene a cooperativelor de consum. Fondul anual de premiere se aproba de consiliul asociaţiei şi se poate utiliza numai în limita beneficiului rãmas dupã îndeplinirea obligaţiilor fata de unitãţile asociate şi constituirea fondurilor prevãzute la alin. 1. ART. 33 Retragerea din asociaţia constituitã de cooperative agricole de producţie şi unitãţi de stat, sau ale cooperaţiei de consum, se poate face la cererea acestora, prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a organului de stat ierarhic superior al unitãţii de stat sau, dupã caz, a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. ART. 34 Litigiile patrimoniale ivite între asociaţie şi unitãţile asociate, precum şi cu alte unitãţi, se rezolva de Arbitrajul de Stat. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
