Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET Nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal
În temeiul <>art. 3 din Codul vamal al Republicii Socialiste România - Legea nr. 30/1978 , Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: ART. 1 Se aproba Regulamentul vamal anexat, care face parte integrantã din prezentul decret. ART. 2 Prezentul decret intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1982. Pe aceeaşi data se abroga: - <>Decretul Consiliului de Stat nr. 278/1979 privind produsele alimentare care pot fi scoase din ţara de cãtre persoanele fizice, publicat în Buletinul Oficial nr. 65 din 28 iulie 1979; -ART. 1 alin. 2 şi 3, art. 2 şi art. 6 - 9 din Decretul Consiliului de Stat nr. 395/1976 privind Tariful vamal de import al Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 109 - 110 din 9 decembrie 1976; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2145/1956 privind reglementarea primirii de obiecte din strãinãtate prin colete poştale; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 986/1958 privind unele mãsuri în legatura cu primirea de obiecte din strãinãtate prin colete poştale; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 403/1961 privind reglementarea introducerii sau scoaterii de bunuri din ţara de cãtre cãlãtori, publicatã în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 18 din 11 iulie 1961; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 83/1962 privind aprobarea tarifului vamal pentru persoane fizice, publicatã în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 2 din 18 februarie 1962; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1944/1968 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, membrilor acestora, precum şi altor persoane cu misiuni oficiale, care vin sau sunt în trecere prin Republica Socialistã România, publicatã în Buletinul Oficial nr. 123 din 16 septembrie 1968; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 202/1973 privind aducerea sau primirea din strãinãtate a unor bunuri de folosinta îndelungatã de cãtre cetãţenii romani, precum şi cumpãrarea de cãtre aceştia a unor produse care se desfac în ţara cu plata în valuta, publicatã în Buletinul Oficial nr. 21 din 1 martie 1973; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1680/1973 şi Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 222/1974 , precum şi orice alte dispoziţii contrare. REGULAMENT VAMAL
În conformitate cu principiile şi prevederile Codului vamal, prezentul regulament cuprinde normele de procedura şi alte norme privind realizarea activitãţii vamale în Republica Socialistã România. CAP. 1 Vamuirea mãrfurilor la export şi import SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 1 Mãrfurile destinate exportului sau importului şi mijloacele de transport care trec frontiera de stat a Republicii Socialiste România sunt supuse vamuirii. ART. 2 Vamuirea mãrfurilor şi a mijloacelor de transport cuprinde urmãtoarele operaţiuni: a) prezentarea la unitãţile vamale a mijloacelor de transport şi a documentelor de transport insotitoare; b) controlul vamal al mijloacelor de transport; c) declararea mãrfurilor şi prezentarea acestora pentru vamuire; d) controlul vamal al mãrfurilor; e) verificarea declaraţiei vamale, stabilirea taxelor vamale şi acordarea liberului de vama. SECŢIUNEA 2 Prezentarea la unitãţile vamale a mijloacelor de transport şi a documentelor de transport insotitoare ART. 3 La trecerea frontierei de stat, transportatorii mãrfurilor destinate exportului sau importului ori reprezentanţii acestora sunt obligaţi sa prezinte la unitãţile vamale mijloacele de transport împreunã cu documentele insotitoare. ART. 4 La transportul pe cale feratã, organele cãilor ferate sunt obligate sa depunã la unitatea vamalã din statia de frontiera actul de transmitere a garniturii de tren, dupã intrarea acesteia în ţara. Depunerea actului de transmitere se face în termenul prevãzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din strãinãtate. La ieşirea din ţara, actul de transmitere se depune la unitatea vamalã înainte de plecarea garniturii de tren, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat. Acest termen va fi de cel puţin o ora. Actul de transmitere cuprinde numãrul fiecãrui vagon şi al scrisorilor de trasura, cantitatea mãrfurilor şi denumirea acestora în limba romana. La ieşirea din ţara, în acest act se vor mentiona, de asemenea, numãrul documentului vamal şi unitatea vamalã emitenta. ART. 5 La transportul mãrfurilor pe cale rutiera, transportatorul este obligat sa prezinte unitãţii vamale, la intrarea sau ieşirea din ţara a autovehiculului, certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport şi documentele insotitoare ale mãrfurilor. ART. 6 La transportul pe cale maritima sau fluviala, comandantul, proprietarul ori agentul navei care transporta mãrfuri ce urmeazã a fi descãrcate sau transbordate este obligat sa prezinte la unitatea vamalã, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încãrcãturii şi sa depunã o copie a acestuia. Cînd nu se efectueazã operaţiuni de descãrcare sau transbordare de mãrfuri, nu este necesarã depunerea copiei manifestului încãrcãturii. Pentru navele încãrcate cu mãrfuri de masa, în lipsa manifestului încãrcãturii, comandantul, proprietarul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care sa rezulte datele de identificare a mãrfurilor. ART. 7 În manifestul încãrcãturii se vor mentiona numãrul fiecãrui conosament sau al scrisorii de trasura fluviala ori al recipisei de bagaje, mãrcile şi numele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea şi, dupã caz, greutatea bruta sau neta a mãrfurilor, precum şi numele furnizorului şi beneficiarului. Agenţii navelor sunt obligaţi sa înscrie pe copia manifestului încãrcãturii denumirea, în limba romana, a mãrfurilor. ART. 8 Pentru descãrcarea, încãrcarea sau transbordarea mãrfurilor, comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat sa solicite unitãţii vamale un permis vamal, în care se înscriu datele de identificare a mãrfurilor. ART. 9 Comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat sa depunã la unitatea vamalã din port declaraţia proviziilor de bord, în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fãrã propulsie se poate depune o singura declaraţie de provizii de bord pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava. Navele care stationeaza sub 12 ore şi nu efectueazã operaţiuni de descãrcare, încãrcare sau transbordare de mãrfuri sunt exceptate de la obligaţia depunerii declaraţiei proviziilor de bord. În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, sa opreascã în porturile dunarene pentru efectuarea controlului de intrare în ţara, declaraţia proviziilor de bord se depune imediat. ART. 10 Prin declaraţia proviziilor de bord comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat sa declare unitãţii vamale urmãtoarele bunuri aflate pe nava: a) armamentul, munitiile, materiile explozive, produsele şi substantele stupefiante, psihotrope şi toxice; b) alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din ţara potrivit normelor legale; c) produsele din tutun şi bãuturile alcoolice, aparţinînd navei şi membrilor echipajului; d) alimentele şi obiectele nefolosite, de uz curent, aparţinînd navei; e) bunurile nefolosite şi bunurile care nu sunt de uz personal, aparţinînd membrilor echipajului, precum şi bunurile de valoare ale acestora. Bunurile prevãzute la lit. d) nu se menţioneazã în declaraţia proviziilor de bord dacã sunt înscrise în evidentele navei. Bunurile prevãzute la lit. a) şi b), precum şi produsele din tutun şi bãuturile alcoolice, se pãstreazã sub sigiliu vamal pe toatã durata stationarii în port. Organele vamale pot dispune pãstrarea sub sigiliu vamal şi a altor bunuri. ART. 11 La transportul mãrfurilor pe calea aerului se aplica, în mod corespunzãtor, dispoziţiile referitoare la manifestul încãrcãturii navelor, termenul de depunere al acestuia fiind de 3 ore. Comandantii aeronavelor sunt obligaţi sa declare unitãţii vamale produsele şi substantele stupefiante, psihotrope şi toxice, aflate la bord. ART. 12 Organele vamale pot cere depunerea de declaraţii de provizii şi în cazul altor categorii de mijloace de transport decît navale, de la persoanele care rãspund de aceste mijloace. ART. 13 La transportul prin posta sau mesagerie organele poştale şi, dupã caz, organele cãilor ferate sunt obligate sa prezinte la unitatea vamalã de frontiera lista sacilor postali sau a coletelor. SECŢIUNEA 3 Controlul vamal al mijloacelor de transport la unitãţile vamale de frontiera ART. 14 Controlul vamal al mijloacelor de transport la trecerea frontierei se efectueazã la unitãţile vamale de la frontiera, în cadrul echipelor de control, constituite potrivit legii şi consta în identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor insotitoare. ART. 15 La transportul mãrfurilor pe cale feratã, organele vamale, în prezenta organelor cãilor ferate, controleazã: a) existenta vagoanelor înscrise în actul de transmitere. Cînd organele vamale constata diferenţe în plus sau în minus privind numãrul vagoanelor, organele cãilor ferate romane sunt obligate sa modifice, în mod corespunzãtor, actul de transmitere; b) exteriorul vagoanelor acoperite, care conţin mãrfuri, prin verificarea integritãţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei; c) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite, care conţin mãrfuri; d) exteriorul locomotivei, sala maşinilor şi cabina mecanicului. ART. 16 Vagoanele care nu îndeplinesc condiţiile de sigilare şi vagoanele cu sigilii lipsa sau violate se supun şi controlului vamal în interior. De asemenea, se controleazã mãrfurile conţinute în aceste vagoane. Organele cãilor ferate romane încheie un act constatator, care se semneazã şi de organele vamale. Aceeaşi procedura se aplica sacilor postali şi coletelor. Dacã sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte, organele vamale menţioneazã aceasta situaţie pe actul de transmitere al garniturii de tren şi efectueazã controlul interior al mijlocului de transport şi al mãrfurilor. Rezultatul acestui control se consemneazã într-un proces-verbal. Actele constatatoare şi procesele-verbale prevãzute în prezentul articol se întocmesc conform reglementãrilor feroviare internaţionale. ART. 17 La transportul mãrfurilor pe cale rutiera, organele vamale controleazã exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, dupã caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fãrã incarcatura se efectueazã şi controlul interior al compartimentului pentru mãrfuri. Dacã la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau cînd sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se afla mãrfurile a fost violat, se efectueazã controlul interior al autovehiculului şi controlul mãrfurilor. Organele vamale consemneazã rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semneazã şi de transportator, precum şi de declarantul vamal. ART. 18 Organele vamale pot dispune efectuarea controlului vamal la una din unitãţile vamale din interiorul tarii, cînd nu sunt condiţii corespunzãtoare de control vamal la intrarea în ţara a autovehiculelor. În aceste cazuri, autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu insotitor vamal la cea mai apropiatã unitate vamalã din interiorul tarii, pe direcţia de destinaţie a autovehiculului, unde exista condiţii de control vamal. Cheltuielile de transport şi manipulare a mãrfurilor şi cele de deplasare a organelor vamale sunt în sarcina transportatorului. ART. 19 La transportul mãrfurilor pe cale maritima sau fluviala, organele vamale efectueazã controlul la sosirea navei, dupã controlul sanitar. Controlul vamal la sosirea navei se efectueazã în prezenta organelor cãpitãniei portului, a proprietarului, comandantului sau secundului navei, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie. ART. 20 Controlul vamal la sosirea navei consta în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, salilor, cambuzelor, restaurantelor şi sãlii maşinilor, pentru a se constata dacã exista concordanta între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarãrii. Totodatã, comandantul, proprietarul sau agentul navei prezintã organelor vamale originalul manifestului încãrcãturii. ART. 21 Dupã efectuarea controlului vamal la sosire, organele vamale lasa pentru folosinta comandantului, echipajului şi pasagerilor cantitãţi uzuale de produse din tutun şi bãuturi alcoolice, în raport de durata stationarii navei în port, potrivit criteriilor stabilite de Direcţia Generalã a Vamilor. Comandantul sau proprietarul este obligat ca pe timpul stationarii navei sa foloseascã proviziile şi bunurile înscrise în inventar numai la bord şi rãspunde, împreunã cu agentul navei, fata de organele vamale pentru lipsurile sau substituirile de bunuri declarate, precum şi pentru bunurile nedeclarate. Organele vamale fac menţiune pe declaraţia proviziilor de bord despre scoaterea sau introducerea pe nava a bunurilor supuse declarãrii şi despre bunurile care se pãstreazã sau se scot de sub sigiliul vamal. ART. 22 Cînd o nava descarca sau incarca mãrfuri în doua sau mai multe porturi romane, organele vamale din aceste porturi fac menţiuni pe exemplarul original al manifestului încãrcãturii cu privire la operaţiunile efectuate. Organele vamale verifica menţiunile fãcute în porturile unde nava a acostat anterior şi primesc o copie a manifestului încãrcãturii. Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica şi pentru declaraţiile proviziilor de bord. ART. 23 Comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat sa comunice organelor vamale plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuãrii controlului vamal. Controlul vamal la plecarea navei consta în verificarea situaţiei proviziilor de bord, a concordanţei manifestului încãrcãturii cu declaraţiile vamale sau permisele vamale eliberate. ART. 24 În timpul efectuãrii controlului vamal al navelor este permisã coborirea sau urcarea numai a comandantului, secundului şi persoanelor bolnave. ART. 25 Organele cãpitãniei portului permit plecarea navelor în trafic internaţional numai dupã ce organele vamale vizeazã declaraţia proviziilor de bord şi, dupã caz, manifestul încãrcãturii. ART. 26 Pentru navele sub pavilion strãin care intra în santierele navale sau la iernatic, comandantii, proprietarii sau agenţii lor sunt obligaţi sa depunã organelor vamale declaraţia proviziilor de bord şi copia manifestului încãrcãturii. În acest timp, navele se afla sub supraveghere vamalã. ART. 27 Navele sau aeronavele pot acosta sau ateriza în punctele de frontiera unde funcţioneazã organele vamale. În caz de forta majorã sau cînd pe nave sau aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisã şi în alte locuri decît punctele de frontiera unde funcţioneazã organe vamale. În astfel de situaţii, comandantul navei sau aeronavei este obligat sa anunţe imediat organele Ministerului de Interne sau primul post graniceresc pentru a asigura supravegherea pînã la plecare, precum şi organele vamale cele mai apropiate. ART. 28 La transportul mãrfurilor cu aeronave romane, controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectueazã imediat dupã aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se verifica dacã la bord de afla bunuri în afarã celor din dotarea aeronavelor pentru a li se aplica regimul vamal corespunzãtor destinaţiei lor. Aeronavele strãine, de mãrfuri sau pasageri, se supun controlului vamal în interior în caz de suspiciuni sau dacã stationeaza pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevãzutã în orarul de zbor. Controlul vamal în interiorul aeronavelor romane de pasageri se efectueazã la sosire dupã debarcarea persoanelor, iar la plecare înainte de imbarcarea acestora. ART. 29 Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectueazã potrivit normelor prevãzute pentru controlul vagoanelor acoperite. SECŢIUNEA 4 Declararea mãrfurilor şi prezentarea acestora pentru vamuire ART. 30 Mãrfurile intrate în ţara se înscriu imediat de organele vamale în registrele de evidenta, pe baza documentelor de însoţire. Pentru mãrfurile destinate exportului cele în tranzit, Direcţia Generalã a Vamilor poate stabili norme de evidenta simplificate. În lipsa documentelor de însoţire, înscrierea mãrfurilor se face pe baza constatãrilor organelor vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de cei interesaţi, din care sa rezulte mãrfurile care urmeazã sa fie supuse vamuirii. ART. 31 Declararea mãrfurilor şi prezentarea lor pentru vamuire se fac de cãtre importatori, exportatori sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale scrise. Importatorii sau exportatorii pot declara şi prezenta mãrfurile pentru vamuire la unitãţile vamale de la frontiera sau din interiorul tarii. ART. 32 Mãrfurile sosite la frontiera în vederea importului, pentru care declarantul vamal nu poate depune declaraţia vamalã însoţitã de documentele necesare, se permit a fi tranzitate pentru vamuire la una din unitãţile vamale din interiorul tarii. Cheltuielile aferente acestor operaţiuni se suporta de importator. ART. 33 Mãrfurile pentru export se declara şi se prezintã organelor vamale de la frontiera împreunã cu documentele de transport astfel: a) la transportul pe cale feratã, cu cel puţin 2 ore înaintea plecãrii garniturii de tren; b) la transportul pe cale rutiera, imediat dupã sosirea în frontiera; c) la transportul pe cale maritima sau fluviala, imediat dupã încãrcarea pe nava a fiecãrei partide de marfa; d) la transportul pe calea aerului, în ziua în care aeronava urmeazã sa treacã frontiera de stat sau cu cel mult 2 zile înainte, dacã scrisoarea de transport aerian a fost depusa la transportator. ART. 34 Declaraţiile vamale pentru export pot fi depuse şi la unitãţile vamale din interiorul tarii, cu condiţia ca mãrfurile sa fie prezentate acestor unitãţi, însoţite de documente de transport internaţional, cu cel mult 24 de ore înaintea expedierii. În cazul mãrfurilor transportate cu containere, declaraţia vamalã se poate depune şi dacã aceasta este însoţitã numai de documentul de transport intern, cu condiţia ca mãrfurile sa fie expediate cãtre un port sau terminal de containere iar pe documentul de transport expeditorul sa menţioneze ca marfa este destinatã exportului indicind şi ţara de destinaţie. Aceste transporturi se iau în evidenta de întreprinderea de transport şi expeditii care le primeşte în portul sau terminalul de destinaţie. ART. 35 Declararea mãrfurilor la import sau tranzit se face în termen de 5 zile de la data înscrierii mãrfurilor în registrul de evidenta, prin depunerea declaraţiei vamale însoţitã de documentele necesare. Termenul de depunere a declaraţiei vamale, în cazul mãrfurilor transbordate din vagoane de cale feratã cu ecartament diferit, se socoteşte de la data terminãrii operaţiunilor de transbordare şi cintarire. Mãrfurile sosite în ţara pe cale maritima sau fluviala se declara în termen de cel mult 5 zile de la terminarea descãrcãrii navei sau dupã descãrcarea fiecãrei partide de marfa. Mãrfurile de masa se declara pe cantitãţi efectiv descãrcate. ART. 36 Unitãţile vamale pot prelungi termenul de depunere a declaraţiei vamale în cazurile în care: a) declararea mãrfurilor nu este posibila datoritã lipsei marcajelor, a documentelor insotitoare sau a altor elemente necesare; b) mãrfurile au fost expediate greşit sau înainte de termenul de livrare. Prelungirea termenului de vamuire se face la cererea justificatã a importatorilor, depusa în cadrul termenului de 5 zile. ART. 37 Declaraţiile vamale pentru exporturile şi importurile de presa şi tiparituri, de curent electric, de mãrfuri transportate prin conducte, precum şi pentru alte mãrfuri care se exporta sau importa în condiţii speciale, se pot depune periodic, la intervale stabilite de Direcţia Generalã a Vamilor. ART. 38 Declaraţia vamalã se depune la unitãţile vamale împreunã cu urmãtoarele documente: a) autorizaţia de export sau import emisã de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale; b) documentul de transport al mãrfurilor sau în lipsa acestuia, alte documente emise de transportator, cuprinzînd datele referitoare la transport; c) listele specificative sau facturile originale ori copia lor, conţinînd menţiuni cu privire la mãrcile şi numerele de identificare a coletelor, denumirea şi cantitatea mãrfurilor; d) alte acte specificate ca anexe la documentele de transport, dacã acestea sunt necesare pentru identificarea mãrfurilor; e) certificatul de origine, în cazurile prevãzute de prezentul regulament; f) certificatul sanitar-veterinar sau fitosanitar eliberat, potrivit legii, pentru transporturile de animale, de produse de origine animala sau vegetala; g) alte documente prevãzute prin legi speciale. ART. 39 Autorizaţia de export sau import poate fi înlocuitã de un document prin care exportatorii, importatorii ori reprezentanţii acestora comunica, potrivit normelor stabilite de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, pe proprie rãspundere, datele cuprinse în autorizaţie. Aceste date se referã la numãrul şi valabilitatea autorizaţiei, felul bunurilor, destinatarul şi expeditorul. ART. 40 Exportatorii sau importatorii sunt obligaţi sa depunã cîte o declaraţie vamalã pentru mãrfurile înscrise în fiecare document de transport. În cazul mãrfurilor de acelaşi fel, care au acelaşi destinatar şi aceeaşi autorizaţie de export sau import şi care se prezintã simultan organelor vamale se poate depune o singura declaraţie vamalã pentru mai multe documente de transport. ART. 41 Exemplarul original al declaraţiei vamale şi, dupã caz, un exemplar din listele specificative ori facturile originale sau copia lor se reţin de organele vamale. Celelalte documente prezentate se restituie declarantului vamal. Organele vamale pot cere şi retine copii de pe oricare din documentele depuse la vamuire. ART. 42 Declaraţia vamalã pe care organele vamale au acordat liber de vama constituie titlu executor pentru urmãrirea şi încasarea taxelor vamale. ART. 43 Cantitatea mãrfurilor se declara prin înscrierea greutatii brute sau nete din documentele de transport şi, dupã caz, a încã unui element cantitativ specific, potrivit prevederilor contractuale. Cantitatea mãrfurilor descãrcate de pe nave se poate declara potrivit datelor înscrise în documentele de transport. Cantitãţile înscrise în declaraţiile vamale pot fi rectificate ulterior, la cererea declarantilor vamali, în baza documentelor justificative. În caz de suspiciuni, transportatorul este obligat sa cintareasca mãrfurile pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea organelor vamale, care înscriu în documente greutatea efectiv constatatã. Dacã nu sunt condiţii pentru cintarire, mãrfurile se dirijeaza de transportator la unitatea vamalã cea mai apropiatã unde exista asemenea condiţii. ART. 44 Declarantii vamali pot sa verifice înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea mãrfurilor sosite sau care se expediazã, în prezenta organelor vamale. Modificarea sau completarea declaraţiilor vamale depuse se poate face de declarantii vamali numai pînã în momentul începerii controlului vamal al mãrfurilor, sub semnatura acestora. SECŢIUNEA 5 Controlul vamal al mãrfurilor ART. 45 La controlul vamal al mãrfurilor exportate sau importate se efectueazã identificarea acestora, pe baza declaraţiei vamale însoţitã de documentele necesare. ART. 46 Declarantii vamali sunt obligaţi sa prezinte mãrfurile pentru control, sa le manipuleze şi dezambaleze la cererea organelor vamale şi sa le reambaleze, fãrã sa provoace degradarea mãrfurilor. Cheltuielile se suporta de unitãţile pentru care se efectueazã aceste operaţiuni. ART. 47 La controlul vamal al mãrfurilor asista declarantul vamal şi transportatorul, cu excepţia transporturilor pe cale maritima sau fluviala, cînd prezenta transportatorului nu este obligatorie. Controlul mãrfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face şi în prezenta gestionarului. ART. 48 Mijloacele de transport şi coletele conţinînd mãrfuri pentru export, care se vamuiesc în interiorul tarii, se sigileaza de organele vamale imediat dupã efectuarea controlului vamal. Mãrfurile destinate exportului, controlate sau vamuite în interiorul tarii, nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifica numai numãrul, seria şi integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export. ART. 49 Mijloacele de transport şi coletele conţinînd mãrfuri destinate exportului, vamuite în interiorul tarii, sosite la frontiera fãrã sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controleazã de organele vamale de la frontiera. Controlul vamal se efectueazã şi atunci cînd sunt prezumţii ca în mijloacele de transport se afla şi alte bunuri decît cele prevãzute în documente. Cînd nu sunt condiţii corespunzãtoare de control vamal la frontiera, mijloacele de transport se indruma la cea mai apropiatã unitate vamalã din interiorul tarii, unde exista condiţii de efectuare a controlului. Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mãrfurilor în vederea controlului vamal se fac de declarantul vamal, cheltuielile urmînd a fi decontate unitãţii producãtoare de mãrfuri pentru export. ART. 50 Controlul vamal al mãrfurilor se efectueazã astfel: a) mãrfurile de masa se controleazã prin observare sau sondare, pe mijloacele de transport pe care se afla, pe rampe sau cheiuri, ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor; b) mãrfurile ambalate în colete se controleazã, prin sondaj, pe mijloacele de transport pe care se afla. Cînd nu sunt condiţii de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descãrcarea mãrfurilor; c) mãrfurile ambalate în colete care se afla în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controleazã, prin sondaj, pe fiecare partida de marfa; d) mãrfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controleazã din punct de vedere al cantitãţii, prin citirea contoarelor instalate. Organele vamale consemneazã în documentul vamal numãrul coletelor deschise pentru control. ART. 51 Organele vamale pot efectua controlul vamal şi la locul de încãrcare a mãrfurilor de export sau la locul de descãrcare a mãrfurilor din import, în funcţie de personalul vamal disponibil, dacã mãrfurile sunt perisabile sau necesita condiţii speciale de ambalare şi transport ori nu exista condiţii de control la frontiera şi dacã încãrcarea sau descãrcarea completa a mijloacelor de transport se face într-un singur loc. ART. 52 În vederea efectuãrii controlului vamal la locul de încãrcare, unitãţile expeditoare au urmãtoarele obligaţii: a) sa solicite în scris efectuarea controlului la unitatea vamalã cea mai apropiatã, cu cel puţin 2 zile înainte de data stabilitã pentru încãrcarea mijloacelor de transport; b) sa pregãteascã mãrfurile şi sa ia mãsurile necesare pentru ca mijloacele de transport sa corespundã condiţiilor de sigilare vamalã; c) sa asigure încãrcarea mãrfurilor la locul, data şi ora care au fost stabilite. ART. 53 Controlul vamal al mãrfurilor se poate efectua, în condiţiile art. 51, la locul de descãrcare de cãtre unitatea vamalã cea mai apropiatã. ART. 54 Organele vamale pot efectua şi celelalte operaţiuni de vamuire la locul de încãrcare sau descãrcare a mãrfurilor dacã sunt îndeplinite toate condiţiile privind exportul sau importul. ART. 55 Concomitent cu controlul vamal al mãrfurilor se asigura şi controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale feratã şi mijloacelor de transport rutiere cu care mãrfurile sunt transportate. Acest control se efectueazã la unitãţile vamale sau la locul de încãrcare ori descãrcare a mãrfurilor. SECŢIUNEA 6 Asigurarea asistenţei la încãrcarea sau descãrcarea mãrfurilor de cãtre împuterniciţi ai unitãţilor producãtoare, furnizoare sau beneficiare ART. 56 Unitãţile producãtoare sau furnizoare de mãrfuri cu pondere însemnatã de livrãri la export sunt obligate sa asigure asistenta la încãrcarea mijloacelor de transport prin împuterniciţi proprii. Unitãţile prevãzute la alin. 1 se stabilesc de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Împuternicirea de cãtre unitãţile producãtoare sau furnizoare a persoanelor care asigura asistenta la mijloacele de transport se face cu avizul organelor Ministerului de Interne. ART. 57 Împuterniciţii unitãţilor producãtoare sau furnizoare de mãrfuri pentru export au urmãtoarele obligaţii: a) sa verifice dacã mijloacele de transport corespund normelor de sigilare vamalã; b) sa efectueze, înainte de încãrcare, controlul interior al mijloacelor de transport şi controlul tuturor mãrfurilor care se incarca; c) sa permitã încãrcarea în mijloacele de transport numai a mãrfurilor de export prevãzute în documentele de transport; d) sa verifice, la terminarea operaţiunilor de încãrcare, dacã în interiorul mijlocului de transport se afla numai mãrfurile prevãzute în documentele de transport; e) sa aplice, dupã terminarea controlului, sigilii proprii la mijloacele de transport. Dupã efectuarea acestor operaţiuni, împuterniciţii întocmesc o nota de asistenta, care atesta efectuarea încãrcãrii. Pentru transporturile rutiere, nota de asistenta se semneazã şi de conducãtorul autovehiculului. Nota de asistenta se prezintã la unitãţile vamale de cãtre transportator, în vederea vamuirii mãrfurilor. ART. 58 În cazul mãrfurilor de export încãrcate în acelaşi mijloc de transport, la mai multe puncte de încãrcare, împuterniciţii efectueazã urmãtoarele operaţiuni: a) controleazã sigiliile aplicate la punctul de încãrcare anterior; b) reţin nota de asistenta întocmitã la punctul de încãrcare anterior; c) emit o nota de asistenta totalizind mãrfurile aflate pe mijlocul de transport în care menţioneazã şi sigiliile aplicate. ART. 59 Dispoziţiile prevãzute la art. 48 şi 49 alin. 1 se aplica în mod corespunzãtor şi mãrfurilor pentru care s-a acordat asistenta la încãrcare. Cînd nu exista condiţii corespunzãtoare de control vamal la frontiera, mijloacele de transport se dirijeaza la cea mai apropiatã unitate vamalã din interiorul tarii sau la o unitate subordonata aceluiaşi organ central ca şi unitatea producãtoare sau, dupã caz, furnizoare, care a încãrcat mãrfurile, unde se va efectua controlul vamal. Organele vamale pot dispune ca dirijarea mãrfurilor în interior sa se facã cu insotitor vamal. Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mãrfurilor în vederea controlului vamal se fac de declarantul vamal sau de unitatea la care s-au dirijat mãrfurile. ART. 60 Cheltuielile privind operaţiunile prevãzute la art. 59 precum şi cele de deplasare a insotitorului vamal se suporta de unitatea producãtoare sau furnizoare a mãrfurilor pentru export. ART. 61 Modelul şi numãrul sigiliilor de asistenta necesare imputernicitilor unitãţilor producãtoare sau furnizoare de mãrfuri pentru export, precum şi modelul notei de asistenta se stabilesc de Direcţia Generalã a Vamilor. Unitãţile producãtoare sau furnizoare de mãrfuri pentru export sunt obligate sa asigure, potrivit legii, evidenta stricta a sigiliilor de asistenta. Aceste unitãţi pot emite norme tehnice de lucru privind asistenta la încãrcarea mãrfurilor, cu avizul Direcţiei Generale a Vamilor. ART. 62 Organele vamale urmãresc modul de instruire a personalului care are atribuţii de efectuare a operaţiunilor de asistenta şi controleazã periodic îndeplinirea obligaţiilor privind asistenta la încãrcare a mãrfurilor de cãtre unitãţile producãtoare sau furnizoare. ART. 63 Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale poate autoriza, în caz de necesitate, ca unele unitãţi beneficiare de import sa asigure, prin împuterniciţi proprii, asistenta la descãrcarea mijloacelor de transport cu mãrfuri destinate importului. Modul de efectuare a asistenţei la descãrcare se stabileşte de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. ART. 64 Încãlcarea obligaţiilor privind asistenta la încãrcarea sau descãrcarea mãrfurilor ce revin imputernicitilor unitãţilor atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã. SECŢIUNEA 7 Verificarea declaraţiei vamale şi stabilirea taxelor vamale. Acordarea liberului de vama ART. 65 În vederea acordãrii liberului de vama la export sau import, organele vamale verifica dacã: a) felul mãrfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel înscris în declaraţia vamalã; b) cantitatea mãrfurilor înscrisã în documentele de transport sau în listele specificative corespunde cu cea din declaraţia vamalã; c) numãrul şi valabilitatea autorizaţiei, înscrise în declaraţia vamalã, corespund cu datele din autorizaţia de export sau import ori din documentul care o înlocuieşte. ART. 66 La import, în afarã operaţiunilor prevãzute la art. 65, organele vamale verifica încadrarea tarifara şi taxa înscrisã în declaraţia vamalã pe baza tarifului vamal. Cînd în declaraţia vamalã se constata neconcordante cu privire la încadrarea tarifara sau la taxa vamalã, organele vamale modifica acest document şi certifica modificarea efectuatã. ART. 67 Unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior sunt împuternicite sa calculeze cuantumul taxelor vamale pentru mãrfurile importate şi sa verse sumele la bugetul statului. ART. 68 Liberul de vama se acorda în scris, dupã îndeplinirea condiţiilor şi formalitãţilor de vamuire. Liberul de vama are caracter provizoriu pînã la vãrsarea cuantumului taxelor vamale datorate la bugetul statului. ART. 69 Mãrfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama rãmîn sub supraveghere vamalã pe cheltuiala exportatorilor ori importatorilor sau pot fi pãstrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal pînã la clarificarea situaţiei. Mãrfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi înapoiate în interiorul tarii de cãtre transportatori, la cererea şi pe cheltuiala exportatorilor. ART. 70 Organele vamale sesizeazã, în scris, conducerile unitãţilor autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior în cazul în care constata ca felul mãrfurilor prezentate nu corespunde cu cel prevãzut în autorizaţiile de export sau import ori destinatarul este altul decît cel menţionat în documente. ART. 71 Dacã la vamuire se constata mãrfuri de export depreciate, avariate, necorespunzãtor ambalate sau transportate, organele vamale reţin aceste mãrfuri pînã la verificarea lor de cãtre organele locale al Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor, care stabilesc mãsuri corespunzãtoare. Declarantul vamal informeazã întreprinderile exportatoare asupra mãrfurilor neadmise la export. ART. 72 La transportul mãrfurilor pe cale maritima, fluviala şi aerianã, neconcordantele între datele declarate şi cele constatate la vamuire se soluţioneazã astfel: a) diferenţele dintre datele înscrise în manifestul încãrcãturii şi mãrfurile efectiv descãrcate sau transbordate se pun de acord, pe baza documentului de constatare din care rezulta mãrfurile efectiv descãrcate; b) pentru diferenţele în minus dintre mãrfurile şi cantitãţile efectiv descãrcate de pe nave sau aeronave şi mãrfurile şi cantitãţile constatate la vamuirea efectuatã în magazii sau pe cheiuri, organele vamale urmãresc plata taxelor vamale aferente de cãtre unitatea gestionara, dupã care diferenţele se scot din evidentele vamale; c) pentru diferenţele în plus dintre mãrfurile şi cantitãţile înscrise în manifestul încãrcãturii şi cele înscrise în declaraţiile vamale de export, se rectifica manifestul încãrcãturii sau declaraţiei vamale de export, dupã caz, dacã mãrfurile în plus îndeplinesc condiţiile pentru a fi admise la export; d) pentru diferenţele în minus dintre mãrfurile şi cantitãţile înscrise în manifestul încãrcãturii şi cele înscrise în declaraţiile vamale de export, se rectifica manifestul încãrcãturii sau declaraţia vamalã de export, dupã caz. ART. 73 La transportul mãrfurilor pe calea feratã sau rutiera, pentru diferenţele dintre datele înscrise în documentele de transport şi cele din declaraţia vamalã organele vamale cer declarantului vamal punerea de acord a acestor documente. Dacã se constata ca diferenţele sunt urmare a violarii mijloacelor de transport sau coletelor pe teritoriul Republicii Socialiste România, transportatorul este obligat sa încheie un act constatator, în baza cãruia aceste diferenţe se scot din evidentele vamale, dupã ce transportatorul a achitat taxele vamale. ART. 74 La transportul poştal, pentru diferenţele dintre datele înscrise în documentele poştale şi bunurile constatate la control, organele poştale încheie procese-verbale de constatare care se vizeazã de organele vamale. În baza proceselor-verbale diferenţele se scot din evidentele vamale. Dacã se constata ca diferenţele sunt urmare a violarii mijloacelor de transport sau coletelor pe teritoriul Republicii Socialiste România, se procedeazã potrivit art. 73 alin. 2, în acest caz taxele vamale achitindu-se de organele poştale. ART. 75 Dacã la recepţia mãrfurilor se constata deosebiri fata de datele înscrise în declaraţia vamalã, importatorul sau exportatorul poate solicita, în scris, organelor vamale rectificarea declaraţiei vamale, prezentind justificãrile necesare. ART. 76 Cînd se constata diferenţe apãrute ca urmare a influentei factorilor naturali în timpul transportului, manipulãrii sau depozitarii, menţiunea privind greutatea declarata se modifica de transportator în mod corespunzãtor, în baza reglementãrilor legale şi se preia în documentele vamale. ART. 77 Întreprinderile importatoare sunt obligate sa informeze unitãţile beneficiare de import cu privire la neconcordantele dintre mãrfurile primite şi datele înscrise în documentele de transport. ART. 78 Mãrfurile sosite din strãinãtate fãrã documente de transport se supun vamuirii pe baza unei declaraţii depuse de importatori organelor vamale, din care rezulta provenienta mãrfurilor. ART. 79 Pentru mãrfurile declarate şi prezentate la vamuire prin reprezentanţi, aceştia transmit declaraţiile vamale, însoţite de borderouri de evidenta, importatorilor sau exportatorilor, care au obligaţia sa le pãstreze şi sa le prezinte pentru control. CAP. 2 Tariful vamal SECŢIUNEA 1 Aplicarea tarifului vamal ART. 80 Tariful vamal pentru mãrfurile importate în Republica Socialistã România se aproba prin decret al Consiliului de Stat. Pentru mãrfurile exportate nu se aplica taxe vamale. ART. 81 Taxele vamale aplicabile sunt cele în vigoare la data înregistrãrii mãrfurilor la unitãţile vamale. Taxele vamale se aplica la valoarea în vama a mãrfurilor importate. ART. 82 Valoarea în vama pentru mãrfurile importate consta în preţul de import format din: a) preţul extern, transformat în lei, în cazul mãrfurilor importate al cãror preţ include cheltuielile externe de transport, manipulare şi asigurare, precum şi orice alte cheltuieli în valuta; b) preţul extern, transformat în lei, la care se adauga cheltuielile externe de transport, manipulare şi asigurare, precum şi orice alte cheltuieli în valuta, în cazul mãrfurilor al cãror preţ extern nu include aceste cheltuieli, în baza documentelor de transport şi asigurare; c) preţul extern, transformat în lei, majorat cu o cota procentualã, dacã nu exista documente de transport, manipulare şi asigurare în momentul calculãrii taxelor vamale. ART. 83 Cota procentualã prevãzutã la art. 82 lit. c) se stabileşte de unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi reprezintã media cheltuielilor de transport şi asigurare pe parcurs extern ale întreprinderii, pe semestrul anterior, pe grupe de produse şi pe relaţii. În lipsa unuia din elementele prevãzute la alin. 1, cota procentualã se formeazã din cotatia de navlu sau tarifele de transport şi asigurare, comunicate de întreprinderile de transport romane şi Administraţia Asigurãrilor de Stat. ART. 84 Cheltuielile de manipulare în porturile româneşti, contrastaliile, precum şi orice fel de prima, nu se includ în valoarea în vama a mãrfurilor. Bonificatiile şi rabaturile de orice fel se iau în considerare la stabilirea valorii în vama. ART. 85 Transformarea în lei a preţurilor externe pentru stabilirea valorii în vama se face potrivit normelor legale. ART. 86 În lipsa documentelor care atesta valoarea mãrfurilor importate fãrã plata şi pentru care se datoreazã taxe vamale, importatorul stabileşte valoarea în vama pe baza preţurilor de import practicate pentru asemenea mãrfuri sau mãrfuri similare. Mãrfurile primite temporar din strãinãtate, trecute ulterior sub regim de import, se supun taxelor vamale, care se aplica la valoarea în vama în momentul intrãrii lor în ţara. ART. 87 Unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior achitã taxele vamale în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor. ART. 88 Nerespectarea termenelor prevãzute la art. 87 atrage majorãri de 0,05 % pentru fiecare zi de intirziere, calculate la cuantumul taxelor vamale datorate. Ministerul Finanţelor poate aproba reducerea sau scutirea de plata majorãrilor de intirziere. ART. 89 Unitãţile din a cãror gestiune au fost sustrase mãrfuri aflate sub regim vamal sunt obligate sa anunţe organele vamale care încheie procese-verbale de constatare vamalã. Taxele vamale aferente mãrfurilor lipsa se plãtesc de aceste unitãţi în termen de 5 zile de la data încheierii procesului-verbal de constatare vamalã. ART. 90 Procesul-verbal prevãzut la art. 89 constituie titlu executor şi cuprinde: a) unitatea care rãspunde de gestionarea mãrfurilor; b) împrejurãrile în care s-a comis sustragerea; c) valoarea mãrfurilor, cuantumul taxelor vamale şi termenul legal de plata. Procesul-verbal se transmite, împreunã cu somaţia de plata, unitãţii care rãspunde de gestionarea mãrfurilor. În caz de neplata, procesul-verbal se va transmite pentru executare organelor bancare sau financiare, dupã caz. ART. 91 Mãrfurile importate sub condiţia unei utilizãri determinate şi care, ulterior, primesc alta folosinta sunt supuse regimului tarifar vamal potrivit noii destinaţii. Importatorii sau, dupã caz, beneficiarii importurilor sunt obligaţi sa declare organelor vamale noua destinaţie a mãrfurilor şi sa îndeplineascã obligaţiile care decurg din modificarea destinaţiei bunurilor. ART. 92 În cazul în care la verificãri ulterioare se constata ca taxele vamale nu au fost în întregime încasate, diferenţele în minus, stabilite în termen de un an de la data vamuirii, se plãtesc de importatori în termen de 5 zile de la data comunicãrii. Diferenţele încasate în plus, constatate ca urmare a unor verificãri ulterioare sau a contestaţiilor depuse, stabilite în termen de un an de la vamuire, se restituie celor în drept în termen de 30 de zile de la data stabilirii diferenţei. Restituirile se fac de cãtre unitãţile care au perceput taxele, din încasãrile curente de taxe vamale. ART. 93 Contestaţiile cu privire la aplicarea tarifului vamal se soluţioneazã de şeful unitãţii vamale unde s-a efectuat vamuirea. Impotriva soluţiei date se poate face intimpinare, în termen de 30 de zile de la data primirii comunicãrii, la Direcţia Generalã a Vamilor, a carei decizie este definitiva şi executorie. ART. 94 Mãrfurile destinate vinzarii în valuta se vamuiesc la import în momentul eliberãrii din vama, fãrã plata taxelor vamale, cu respectarea prevederilor prezentului regulament. Dacã dupã vamuirea la import mãrfurile destinate vinzarii în valuta primesc o alta destinaţie se datoreazã taxe vamale. Mãrfurile importate pentru vînzarea în valuta care fac obiectul unui contract de consignaţie pot fi returnate furnizorului extern, în baza documentelor din care rezulta efectuarea importului. ART. 95 Bunurile de consum importate în cadrul schimbului direct de mãrfuri sunt scutite de taxe vamale, pe baza de reciprocitate. SECŢIUNEA 2 Organizarea şi funcţionarea Comisiei vamale ART. 96 Comisia vamalã îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Codul vamal cu privire la propunerile de reduceri, scutiri sau suspendãri de taxe vamale. Comisia vamalã este condusã de ministrul comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale sau de la un loctiitor al acestuia şi este compusa din cîte un reprezentant al Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, Ministerului Finanţelor şi Comitetului de Stat pentru Preţuri, desemnaţi de conducerea acestor organe. Secretariatul Comisiei vamale este asigurat de Direcţia Generalã a Vamilor. ART. 97 Comisia vamalã se întruneşte ori de cîte ori este necesar, pe baza convocãrii ministrului comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale. Comisia vamalã decide cu acordul tuturor membrilor sãi. Pentru soluţionarea propunerilor înaintate spre examinare, Comisia vamalã poate cere ministerelor sau altor organe centrale interesate documentaţiile şi analizele economice necesare. CAP. 3 Trecerea temporarã a mãrfurilor şi altor bunuri peste frontiera. Antrepozitarea, transbordarea şi tranzitul vamal SECŢIUNEA 1 Trecerea temporarã a mãrfurilor şi altor bunuri peste frontiera ART. 98 Unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior pot trimite sau primi temporar din strãinãtate mãrfuri care se încadreazã în obiectul lor de activitate, în cazurile prevãzute de Codul vamal. ART. 99 Trimiterile sau primirile temporare de mãrfuri din strãinãtate, implicind plati de orice fel, se autoriza de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale, care stabileşte şi termenul de încheiere a operaţiunilor. Pentru alte operaţiuni, termenele se stabilesc de organele vamale, în raport de scopul şi natura activitãţii pentru care se solicita trecerea temporarã, fãrã a depãşi 2 ani. ART. 100 Termenele stabilite pot fi prelungite de organele care au autorizat operaţiunile, la cererea justificatã a celor interesaţi. Prelungirea operaţiunilor peste termenul de 2 ani se poate aproba de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. ART. 101 Mãrfurile care fac obiectul primirii temporare din strãinãtate pot fi utilizate numai în scopul înscris în declaraţia vamalã. Dacã mãrfurile sunt primite pentru prelucrare, cu sau fãrã adaugare de materiale indigene sau strãine, se va face aceasta menţiune pe declaraţia vamalã. Titularii operaţiunilor sunt obligaţi sa declare organelor vamale modificarea scopului sau destinatarului iniţial. Operaţiunile temporare realizate de un titular pot fi transferate unui alt titular, cu aprobarea prealabilã a organelor vamale, numai dacã titularul care preia operaţiunile îndeplineşte condiţiile pentru realizarea lor. ART. 102 Pentru primirea temporarã de mãrfuri care nu sunt exceptate de taxe vamale prin Tariful vamal, titularii vor mentiona în declaraţia vamalã valoarea în vama şi cuantumul taxelor vamale. Organele vamale pot cere declarantilor vamali depunerea de liste specificative, documentaţie tehnica, fotografii, prospecte şi pot lua şi alte mãsuri necesare pentru identificarea mãrfurilor. ART. 103 Declaraţia vamalã pentru primirea sau trimiterea temporarã de mãrfuri pe care organele vamale au acordat liberul de vama constituie titlu executor pentru încasarea taxelor vamale aferente, în cazul în care operaţiunea nu a fost încheiatã în termenul acordat. ART. 104 Este permisã trimiterea sau primirea temporarã a urmãtoarelor bunuri, fãrã depunerea de declaraţii vamale: a) mijloacele de transport în trafic internaţional, precum şi piesele de schimb necesare repararii acestora, aflate în mijloacele de transport sau trimise separat; b) containerele, paletele, recipientii speciali, buteliile, tamburii, ambalajele, precum şi alte asemenea bunuri utilizate în traficul internaţional; c) prelatele şi rechizitele de vagon înscrise în documentele de însoţire a mijloacelor de transport; d) stelajele, gratarele, separatiile, obloanele şi alte amenajãri aflate pe mijlocul de transport. ART. 105 Operaţiunile de trimitere sau primire temporarã se încheie prin: a) înapoierea în ţara a mãrfurilor trimise temporar sau exportul acestora, potrivit normelor legale; b) înapoierea în strãinãtate a mãrfurilor primite temporar sau importul acestora, potrivit normelor legale; c) scoaterea din evidenta de cãtre organele vamale a operaţiunilor de trimitere temporarã a mãrfurilor, dacã organul ierarhic superior al titularului operaţiunii confirma existenta unor împrejurãri care fac imposibila înapoierea mãrfurilor sau cînd mãrfurile nu se înapoiazã din considerente economice; d) scoaterea din evidenta de cãtre organele vamale, fãrã plata taxelor vamale, a operaţiunilor de primire temporarã a mãrfurilor, dacã exista motive de forta majorã sau împrejurãri care fac imposibila înapoierea mãrfurilor ori dacã mãrfurile au fost casate. La înapoierea în strãinãtate a mãrfurilor rezultate din prelucrare, întreprinderile de comerţ exterior vor face menţiunea pe declaraţia vamalã ca acestea sunt rezultatul prelucrãrii mãrfurilor primite temporar în acest scop. ART. 106 Operaţiunile de primire sau trimitere temporarã se pot încheia pentru toate mãrfurile care fac obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea. Organele vamale şi titularii operaţiunilor sunt obligaţi sa ţinã evidenta primirilor sau trimiterilor temporare de mãrfuri pînã la încheierea totalã a acestor operaţiuni. ART. 107 Cînd operaţiunile de trimitere sau primire temporarã nu se încheie în termen, organele vamale încaseazã taxele vamale în termen de 30 de zile de la constatare, dacã acestea se datoreazã şi le depun în consemnare pe o durata de cel mult 30 de zile. Dacã la expirarea acestui termen operaţiunea temporarã nu este încheiatã, sumele se fac venit la bugetul de stat şi operaţiunea se scoate din evidenta de organele vamale. Organele vamale comunica Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale operaţiunile de trimitere sau primire temporarã de mãrfuri autorizate care nu au fost încheiate în termen. În celelalte cazuri, organele vamale sesizeazã Ministerul Finanţelor. ART. 108 Pentru încheierea operaţiunilor de trimitere sau primire temporarã de mãrfuri declarantul vamal este obligat sa prezinte declaraţia vamalã cu care s-a efectuat primirea sau trimiterea temporarã, împreunã cu documentele necesare identificarii mãrfurilor. În cazul în care operaţiunea se încheie prin alta unitate vamalã, aceasta este obligatã sa transmitã documentul vamal, în termen de 15 zile, unitãţii vamale prin care operaţiunea a fost iniţial efectuatã. ART. 109 La introducerea sau scoaterea temporarã din ţara de bunuri, în afarã activitãţii de comerţ exterior, fãrã efectuarea de plati de orice fel, persoanele juridice sunt obligate sa confirme în scris ca bunurile sunt necesare pentru realizarea obiectului lor de activitate. Pentru aceste operaţiuni este obligatorie garantarea plãţii taxelor vamale, cînd sunt datorate asemenea taxe. Termenele pentru operaţiunile prevãzute în prezentul articol se stabilesc de organele vamale în raport de durata activitãţii pentru care bunurile au fost scoase sau introduse temporar. ART. 110 Bunurile pentru dotarea şi întreţinerea sediilor reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice strãine nu pot face obiectul operaţiunilor de introducere temporarã în ţara, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 151. ART. 111 Valorificarea mãrfurilor trimise temporar în strãinãtate de unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi comercializarea în ţara a mãrfurilor primite temporar de aceste unitãţi se aproba de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Prevederile alin. 1 se aplica şi bunurilor scoase sau introduse temporar de persoanele juridice în afarã activitãţii de comerţ exterior. ART. 112 Mãrfurile strãine pot fi eliberate în custodie vamalã, pe baza de proces-verbal de predare-primire, pe un termen stabilit de organele vamale, cu garantarea taxelor vamale. Încheierea acestor operaţiuni se face potrivit normelor cuprinse în prezenta secţiune. SECŢIUNEA 2 Antrepozitarea bunurilor ART. 113 Bunurile strãine pot fi depozitate temporar sub supraveghere vamalã, cu garantarea taxelor vamale. Pentru aceste bunuri se datoreazã taxe de antrepozitare, care se percep de unitãţile deţinãtoare ale spaţiilor de depozitare, potrivit tarifului stabilit conform normelor legale privind preţurile şi tarifele. ART. 114 Cererile unitãţilor autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior pentru antrepozitarea bunurilor se prezintã spre avizare Direcţiei Generale a Vamilor şi spre aprobare Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Antrepozitarea bunurilor care nu fac obiectul activitãţii de comerţ exterior se aproba de organele vamale. Prin aprobarea de antrepozitare se poate autoriza ca bunurile aflate în antrepozit sa fie sortate, condiţionate, ambalate, marcate, testate sau supuse unor operaţiuni similare. Termenul de pãstrare a bunurilor în antrepozit se stabileşte prin aprobarea de antrepozitare. Prelungirea termenului se acorda de organele care au aprobat antrepozitarea, la cererea justificatã a titularilor. ART. 115 În cazul scoaterii mãrfurilor din antrepozit, titularul operaţiunii este obligat sa depunã, în termen de 5 zile, documentele necesare în vederea întocmirii formalitãţilor vamale corespunzãtoare noii destinaţii. Declaraţia vamalã de antrepozitare constituie titlu executor pentru urmãrirea taxelor vamale datorate. ART. 116 Titularii de antrepozit sunt obligaţi sa ţinã evidenta bunurilor antrepozitate. Organele vamale au dreptul sa verifice, oricind considera necesar, evidentele privind antrepozitarea şi mãrfurile antrepozitate. ART. 117 Bunurile, inclusiv proviziile, descãrcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naţionale ori teritoriale ale Republicii Socialiste România se supun regimului de antrepozitare. SECŢIUNEA 3 Transbordarea bunurilor ART. 118 Transbordarea bunurilor aflate sub regim vamal se poate face direct dintr-un mijloc de transport în altul ori prin depozitarea temporarã a bunurilor. ART. 119 Operaţiunile de transbordare se efectueazã sub supraveghere vamalã, în incinta unitãţilor vamale. Organele vamale pot aproba, în caz de necesitate, transbordarea bunurilor şi în alte locuri. Transbordarea se face în baza unui permis eliberat de organele vamale. ART. 120 În staţiile de cale feratã în care este organizatã transbordarea bunurilor în vagoane cu ecartament diferit, transbordarile se fac fãrã permis, sub supraveghere vamalã. Transportatorul rãspunde de felul şi cantitatea mãrfurilor transbordate. ART. 121 În caz de forta majorã sau defectiuni tehnice ale mijloacelor de transport, transbordarea se poate efectua şi în locurile unde nu funcţioneazã organe vamale, în prezenta organelor de militie sau ale administraţiei locale de stat. Transportatorul este obligat sa certifice pe documentele de transport felul şi cantitatea bunurilor transbordate, sa sigileze mijloacele de transport şi sa le prezinte la cea mai apropiatã unitate vamalã în vederea întocmirii noilor documente vamale. ART. 122 Dupã efectuarea transbordarii, potrivit art. 121, documentele vamale şi de transport se modifica în mod corespunzãtor şi se vizeazã de organele vamale, care vor lua mãsuri de sigilare a mijloacelor de transport. SECŢIUNEA 4 Tranzitul vamal ART. 123 Bunurile nevamuite la intrarea în ţara pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul Republicii Socialiste România sub supraveghere vamalã, între doua unitãţi vamale, cu garantarea taxelor vamale potrivit prezentului regulament. Mãrfurile vamuite la export în interiorul tarii se considera în tranzit vamal pînã la frontiera. ART. 124 Vamuirea bunurilor în tranzit consta în controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi în verificarea concordanţei documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare. În caz de suspiciuni, organele vamale efectueazã şi controlul vamal al bunurilor în tranzit. ART. 125 Titularii de tranzit sunt transportatorii bunurilor. Aceştia sunt obligaţi sa prezinte organelor vamale, direct sau prin reprezentanţii lor, o declaraţie vamalã de tranzit. Organele vamale pot cere ca declaraţiile vamale de tranzit sa fie însoţite de specificaţii sau facturi din care sa rezulte valoarea bunurilor tranzitate. Declaraţiile vamale de tranzit se vizeazã de organele vamale. Pentru bunuri de acelaşi fel aflate într-un singur mijloc de transport, cu mai multe documente de transport şi cu un destinatar unic, se depune o declaraţie vamalã de tranzit comuna. Datele înscrise în declaraţia vamalã de tranzit trebuie sa concorde cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente insotitoare. ART. 126 Pentru mãrfurile vamuite la export în interiorul tarii, tranzitul vamal se efectueazã în baza declaraţiei vamale de export, fãrã a fi supus confirmãrii organelor vamale de la frontiera. ART. 127 Direcţia Generalã a Vamilor poate dispune scutirea de depunere a declaraţiei vamale de tranzit pentru vagoanele complete, constituite în garnituri, a cãror destinaţie este teritoriul unui alt stat şi care circula pe teritoriul Republicii Socialiste România fãrã modificarea compunerii garniturii. În cazurile prevãzute la alin. 1 documentul de transport, stampilat cu menţiunea "TRANZIT VAMAL", tine locul declaraţiei vamale de tranzit şi produce aceleaşi efecte. ART. 128 Termenul pentru bunurile introduse în ţara şi transportate în tranzit se stabileşte de unitãţile vamale în funcţie de felul mijlocului de transport şi destinaţia mãrfurilor, pînã la 45 de zile. În cadrul termenului stabilit, titularii de tranzit sunt obligaţi sa prezinte bunurile, împreunã cu declaraţia vamalã de tranzit şi documentele insotitoare, la unitatea vamalã de destinaţie, care va confirma unitãţii emitente primirea tranzitului, în termen de 15 zile. ART. 129 Declaraţia vamalã de tranzit constituie titlu executor pentru plata taxelor vamale, în cazul în care transportatorul nu prezintã bunurile la unitatea vamalã de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintã cu lipsuri. În aceste situaţii, dacã nu exista documente atestind preţul, valoarea în vama se considera în toate cazurile a fi preţurile medii pe tona şi grupe de mãrfuri realizate în cadrul operaţiunilor de import sau export de cãtre unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi care se comunica organelor vamale la cerere. Unitatea vamalã care a emis declaraţia vamalã de tranzit percepe taxele vamale devenite exigibile dupã ce a solicitat unitãţii vamale de destinaţie informaţii cu privire la sosirea bunurilor tranzitate. ART. 130 Tranzitarea se poate face şi între o unitate vamalã şi sediul unitãţilor beneficiare de import, pe baza aprobãrii şi cu respectarea procedurilor stabilite de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. ART. 131 Organele cãilor ferate romane sunt obligate sa prezinte, la cerere, organelor vamale, evidentele şi informaţiilor necesare referitoare la tranzitele vamale. ART. 132 Declaraţiile vamale de tranzit internaţional prevãzute în convenţii şi înţelegeri la care Republica Socialistã România este parte înlocuiesc şi produc aceleaşi efecte ca şi declaraţiile vamale de tranzit. ART. 133 Bunurile în tranzit care se valorifica pe teritoriul Republicii Socialiste România sunt supuse autorizãrii Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Sunt exceptate de la autorizare mãrfurile vamuite la export, care pot fi valorificate direct dacã, în prealabil, s-a solicitat anularea declaraţiei vamale. CAP. 4 Supravegherea vamalã ART. 134 Supravegherea vamalã se organizeazã de fiecare unitate vamalã în funcţie de specificul şi cerinţele activitãţii. ART. 135 Supravegherea vamalã se realizeazã, în principal, prin: a) stabilirea de posturi pentru supraveghere, permanente sau temporare, fixe ori mobile, pe mijloace de transport, la locurile de acces ale persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor sau aeronavelor, în depozite şi în alte locuri unde se afla mãrfuri şi alte bunuri supuse vamuirii; b) efectuarea de controale inopinate la mijloacele de transport sau în locuri în care exista bunuri aflate sub regim vamal; c) efectuarea de controale vamale la totalitatea bunurilor care trec frontiera de stat, în anumite perioade sau pentru unele categorii de bunuri; d) aplicarea de sigilii vamale bunurilor, mijloacelor de transport şi locurilor de acces la spaţiile în care se gãsesc bunuri supuse regimului vamal; e) ţinerea evidentei bunurilor supuse regimului vamal în registre sau în documente vamale. ART. 136 Sunt supuse supravegherii vamale: a) bunurile nevamuite la intrarea în ţara; b) bunurile în tranzit; c) bunurile vamuite la ieşirea din ţara; d) navele sub pavilion strãin şi aeronavele strãine, pe timpul stationarii în apele teritoriale sau în porturi şi, dupã caz, pe aeroporturi; e) navele sub pavilion roman şi aeronavele romane, pe timpul efectuãrii operaţiunilor de încãrcare, descãrcare şi transbordare de bunuri. Nu sunt supuse supravegherii vamale bunurile aflate în unitãţile specializate pentru vînzarea cu plata în valuta, precum şi cele care au fost vîndute cu plata în valuta. ART. 137 Unitãţile vamale care funcţioneazã în porturi exercita supravegherea în incinta şi în rada acestora, asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor persoanelor care intra, ies sau îşi desfãşoarã activitatea în aceste porturi. Unitãţile vamale care funcţioneazã în punctele rutiere, aeroporturi şi staţiile de cale feratã exercita supravegherea în aceste incinte. Pe cale feratã, supravegherea vamalã se realizeazã şi în timpul efectuãrii controlului vamal în trenurile de cãlãtori. ART. 138 Unitãţile vamale din interiorul tarii care funcţioneazã în staţiile de cale feratã, în oficii poştale sau în incinte proprii îşi exercita atribuţiile de supraveghere în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde organele vamale se deplaseaza în vederea executãrii unor operaţiuni vamale. ART. 139 În porturile şi zonele libere supravegherea vamalã se poate efectua prin: a) organizarea de echipe vamale mobile în afarã perimetrelor în care se efectueazã operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere; b) organizarea de posturi de control vamal la locurile de acces al bunurilor, persoanelor şi mijloacelor de transport, care leagã perimetrele în care se efectueazã operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere pe teritoriul vamal al Republicii Socialiste România; c) alte mãsuri de supraveghere vamalã prevãzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a porturilor şi zonelor libere. ART. 140 Condiţiile necesare bunei desfasurari a supravegherii şi controlului vamal pentru porturile şi zonele libere se asigura de administraţiile acestor porturi şi zone, de comun acord cu organele vamale. Administraţiile porturilor şi zonelor libere au obligaţia sa notifice, în scris, unitãţilor vamale mãsurile pe care le-au luat cu privire la bunurile prohibite aflate pe mijloacele de transport care urmeazã sa efectueze operaţiuni în porturile şi zonele libere. ART. 141 Bunurile aflate sub regim vamal se pun sub sigilii vamale, cu excepţia transporturilor de mesagerie, a sacilor postali în tranzit, a bunurilor antrepozitate şi a celor care fac obiectul operaţiunilor temporare de introducere sau primire. Sigiliile aplicate de persoane juridice romane sau strãine pot fi asimilate de Direcţia Generalã a Vamilor cu sigiliile vamale. ART. 142 Sigiliile vamale se aplica la usi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport. Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie sa fie ambalate astfel încît sa se poatã aplica sigiliul peste ambalaj şi sa nu se poatã pãtrunde la conţinutul lor fãrã ruperea sigiliului sau fãrã a lasa urme vizibile. ART. 143 Mijloacele de transport şi spaţiile în care se afla bunuri sub regim vamal pot fi sigilate dacã îndeplinesc urmãtoarele condiţii: a) construcţia sa permitã scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate; b) construcţia sa fie suficient de solida pentru a nu permite spargerea pereţilor, podelelor sau acoperişului, fãrã a lasa urme de efracţie; c) construcţia sa nu permitã scoaterea în întregime sau în parte a pereţilor, podelelor sau acoperişului şi repunerea lor la loc, fãrã a lasa urme care sa fie observate din exterior; d) uşile, ferestrele, conductele sa fie prevãzute cu inele sau alte dispozitive care permitã aplicarea cu usurinta a sigiliilor vamale. CAP. 5 Vamuirea în cadrul altor operaţiuni de trecere peste frontiera a bunurilor SECŢIUNEA 1 Introducerea sau scoaterea de bunuri din ţara în afarã activitãţii de comerţ exterior de cãtre persoanele juridice ART. 144 Persoanele juridice romane pot introduce sau scoate din ţara bunuri, în afarã activitãţii de comerţ exterior, în urmãtoarele condiţii: a) bunurile sa fie primite sau trimise fãrã efectuarea de plati de orice fel; b) titularii sa prezinte organelor vamale avizul favorabil al centralei sau organului central în subordinea cãrora se afla, în cazul bunurilor a cãror valoare depãşeşte 25.000 lei, ori pentru bunurile care nu sunt scutite de plata taxelor vamale. Condiţia prevãzutã la lit. a) nu se referã la bunurile introduse în ţara de persoanele juridice, care, potrivit legii, au dreptul sa foloseascã fonduri valutare proprii. ART. 145 Donaţiile pot fi primite de persoanele juridice romane în condiţiile prevãzute de lege. Scutirea de taxe vamale a donatiilor, potrivit art. 30 din Codul vamal, se aplica pe baza unei confirmãri scrise a donatorului, din care sa rezulte ca bunurile sunt transmise cu titlu gratuit. ART. 146 Regimul tarifar vamal care se aplica bunurilor introduse în ţara de persoanele juridice în afarã activitãţii de comerţ exterior este cel prevãzut pentru importurile de mãrfuri. La scoaterea din ţara a bunurilor nu se aplica taxe vamale. Autoturismele, precum şi pãrţile şi piesele acestora, se supun regimului tarifar prevãzut pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice. ART. 147 Organele vamale stabilesc cuantumul taxelor, le încaseazã şi le vãrsa la bugetul statului. ART. 148 Valoarea în vama pentru bunurile introduse în ţara de persoanele juridice, în afarã activitãţii de comerţ exterior, consta în preţul extern transformat în lei, la care se adauga cheltuielile de transport şi asigurare pe parcurs extern. În lipsa documentelor atestind cheltuielile de transport şi asigurare pe parcurs extern, la preţul extern se adauga un procent de 10% . Transformarea în lei a preţurilor externe pentru stabilirea valorii în vama se face, potrivit normelor legale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale. Cînd nu exista documente privind valoarea, organele vamale stabilesc valoarea în vama prin asimilare cu bunuri asemãnãtoare introduse în ţara anterior sau pentru care deţin documentaţie de preţ extern. ART. 149 Sunt exceptate de la vamuire: a) bunurile introduse sau scoase din ţara de organele şi unitãţile militare romane, cele destinate apãrãrii naţionale, inclusiv mijloacele de transport cu care se executa asemenea operaţiuni, în baza comunicãrii transmise organelor vamale de cãtre organele militare; b) coletele care constituie valiza diplomaticã sau consularã, trimise sau primite de Ministerul Afacerilor Externe, cu condiţia sa poarte menţiunea "corespondenta diplomaticã" ori "corespondenta consularã", dupã caz, sa fie însoţite de "foaie de curier" şi sa fie sigilate de expeditor; c) bunurile introduse sau scoase din ţara de organele şi organizaţiile prevãzute la anexa nr. 1*. *) Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate. ART. 150 Sunt scutite de plata taxelor vamale: a) bunurile primite de Societatea de Cruce Roşie a Republicii Socialiste România; b) bunurile sosite pentru Banca Nationala a Republicii Socialiste România sau Banca Romana de Comerţ Exterior, în cadrul obiectului lor de activitate. ART. 151 Persoanele juridice strãine pot introduce în ţara bunuri numai cu plata taxelor vamale, cu excepţia materialelor documentare şi publicitare, obiectelor de reclama, mostrelor, probelor şi bunurilor pentru tîrguri, expoziţii, congrese, conferinţe, simpozioane, competitii şi alte manifestãri similare, care sunt permise fãrã plata taxelor vamale, potrivit prezentului regulament. Ministrul comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale poate stabili limite pentru unele bunuri care se introduc în ţara. Reprezentantele şi sucursalele firmelor comerciale şi organizaţiilor economice strãine pot scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale, la încheierea activitãţii lor: a) bunurile introduse în ţara pentru care prezintã documente vamale; b) bunurile achiziţionate pentru nevoile lor uzuale în Republica Socialistã România, dacã acestea au fost plãtite în valuta sau în lei proveniţi din schimb valutar, cu prezentarea unui document din care sa rezulte modalitatea de plata. Pe baza de reciprocitate se aplica reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale ori se acorda regimul de introducere temporarã, fãrã garantarea taxelor vamale, în cazul bunurilor introduse în ţara pentru dotarea şi întreţinerea reprezentantelor şi sucursalelor prevãzute la alin. 2. Îndeplinirea condiţiei de reciprocitate se confirma organelor vamale de cãtre organul central roman interesat. ART. 152 Bunurile pentru dotarea reprezentantelor şi altor unitãţi romane cu sediul în strãinãtate pot fi scoase din ţara sau readuse fãrã plata taxelor vamale, în baza adresei unitãţii expeditoare sau primitoare din care sa rezulte ca bunurile sunt incluse în evidentele sale contabile. SECŢIUNEA 2 Introducerea şi scoaterea din ţara a mostrelor, modelelor de referinta, probelor pentru experimentari şi cercetãri, materialelor publicitare, de reclama şi documentare ART. 153 Se considera mostre orice bunuri sau pãrţi din acestea primite de la parteneri externi în mod gratuit pentru cunoaşterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în ţara, precum şi cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectarii pieţei externe sau obţinerii de comenzi. Prin mostre cu valoare comercialã se înţelege bunuri sau pãrţi din acestea, cãrora li se poate da şi o alta întrebuinţare decît aceea de mostre. Prin mostre fãrã valoare comercialã, se înţelege bunuri sau pãrţi din acestea sectionate, divizate, desperechiate, perforate sau care au fost supuse altor operaţiuni similare. ART. 154 Unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior pot introduce, fãrã plata taxelor vamale sau scoate din ţara, mostre reprezentative pentru bunurile din obiectul lor de activitate. Introducerea sau scoaterea de mostre se efectueazã pe baza unei declaraţii vamale pentru mostre. Unitãţile sunt obligate sa înregistreze mostrele în evidentele lor contabile, pe baza declaraţiilor vamale şi rãspund de gestionarea şi utilizarea acestora potrivit scopului pentru care au fost primite. ART. 155 Declaraţiile vamale pentru scoaterea mostrelor din ţara vor fi semnate de persoanele care angajeazã legal unitãţile beneficiare. Unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior rãspund pentru valoarea şi cantitatea mostrelor expediate partenerilor externi, precum şi pentru oportunitatea unor asemenea operaţiuni. ART. 156 Declaraţiile vamale pentru introducerea în ţara a mostrelor pot fi semnate şi de declarantii vamali împuterniciţi de beneficiar. Unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior sunt obligate sa confirme, direct sau prin reprezentanţii lor, ca mostrele introduse sau scoase din ţara se încadreazã în obiectul lor de activitate. În caz contrar, organele vamale nu permit efectuarea operaţiunii şi informeazã organele ierarhic superioare ale acestor unitãţi. ART. 158 Reprezentantele, agenţiile şi secţiile economice ale altor state în Republica Socialistã România pot introduce fãrã plata taxelor vamale sau scoate din ţara, mostre şi probe, pe baza cererilor depuse la organele vamale. ART. 158 Reprezentantele firmelor comerciale şi organizaţiilor economice strãine, reprezentantele economice autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistã România, precum şi alte firme şi organizaţii strãine, pot introduce în ţara mostre şi probe cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) fãrã plata taxelor vamale, dacã nu au valoare comercialã sau dacã sunt cedate întreprinderilor autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi corespund obiectului lor de activitate; b) cu plata taxelor vamale, dacã nu sunt cedate întreprinderilor autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior; c) cu garantarea taxelor vamale, dacã se introduc temporar în ţara. ART. 159 Persoanele juridice prevãzute la art. 158 pot scoate din ţara mostre şi probe, dacã acestea au fost obţinute de la unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior, pe baza declaraţiilor vamale pentru mostre, emise de aceste unitãţi. ART. 160 În cazul operaţiunilor de introducere sau scoatere temporarã de mostre se aplica prevederile privind introducerea sau scoaterea temporarã de bunuri. ART. 161 Regimul vamal privind mostrele se aplica şi modelelor de referinta. Prevederile art. 157, 158 şi 159 se aplica şi mostrelor transportate de persoanele fizice strãine venite în ţara pentru tranzacţii comerciale. ART. 162 Materialele pentru probe, experimentari sau cercetãri, precum şi plantele şi animalele pentru experienţe, pot fi introduse fãrã plata taxelor vamale sau scoase din ţara de persoane juridice romane, dacã sunt în cantitãţi uzuale şi se încadreazã în obiectul de activitate al acestora. Pentru aceste operaţiuni, organele vamale pot cere prezentarea avizului organului ierarhic superior al titularului. Sunt de asemenea, permise a fi introduse, fãrã plata taxelor vamale, sau scoase din ţara bunurile care fac obiectul schimburilor echivalente, aprobate potrivit legii, între institutele de cercetare, instituţiile de arta, asociaţiile sportive şi alte unitãţi. Organele ierarhic superioare ale unitãţilor care efectueazã schimburile confirma în scris organelor vamale îndeplinirea acestor condiţii. ART. 163 Materialul publicitar şi obiectele de reclama pot fi introduse fãrã plata taxelor vamale sau scoase din ţara de: a) unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior; b) unitãţile romane specializate în publicitatea şi reclama de comerţ exterior şi turistica; c) reprezentantele, agenţiile şi secţiile economice ale altor state; d) agenţiile de presa; e) reprezentantele şi sucursalele firmelor comerciale şi ale organizaţiilor economice strãine autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistã România. Materialul publicitar şi obiectele de reclama pot fi introduse fãrã plata taxelor vamale sau scoase din ţara şi de firme şi organizaţiile economice strãine, altele decît cele autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistã România, cu condiţia folosirii acestora la tîrguri, expoziţii sau alte manifestãri similare, precum şi la tratative. Scutirile de taxe vamale se acorda dacã materialele de publicitate se referã la activitatea unitãţilor care introduc materialele în ţara sau dacã obiectele de reclama au imprimata pe ele denumirea acestora sau a firmelor pe care le reprezintã. Unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior sunt obligate sa elaboreze norme privind modul de utilizare a materialului publicitar şi de reclama, avizate de organul central cãruia îi sunt subordonate. ART. 164 Alimentele şi obiectele de mica valoare destinate a fi consumate sau distribuite în cadrul tirgurilor, expozitiilor şi altor manifestãri internaţionale similare pot fi introduse în ţara, fãrã plata taxelor vamale, cu condiţia ca valoarea în vama a acestor bunuri sa nu depãşeascã 200 lei pe zi, pe durata manifestãrii, pentru fiecare firma sau organizaţie participanta. În acelaşi scop pot fi introduse în ţara, fãrã plata taxelor vamale, 200 tigari, 1 litru bãuturi alcoolice, 5 litri vin sau 10 litri bere, pe zi, pe durata manifestãrii, pentru fiecare firma sau organizaţie participanta. ART. 165 Unitãţile romane care participa la manifestãri economice, culturale, ştiinţifice, sportive sau alte manifestãri organizate în strãinãtate pot scoate din ţara bunuri din cele prevãzute la art. 164, în sortimentele şi cantitãţile stabilite potrivit reglementãrilor în vigoare. ART. 166 Materialele documentare sub forma de înscrisuri, fotografii, diapozitive, imprimari fonice sau pe pelicula, precum şi imprimatele şi alte materiale similare pot fi introduse sau scoase din ţara, fãrã plata taxelor vamale dacã operaţiunile nu sunt interzise prin normele legale. Pentru unitãţile romane, operaţiunile se efectueazã pe baza unei adrese semnate de conducãtorul unitãţii. La scoaterea din ţara trebuie sa se menţioneze, de asemenea, ca materialul nu conţine date secrete. Persoanele juridice strãine pot scoate din ţara materiale de provenienta romana din cele prevãzute la alin. 1 numai dacã prezintã o dovada din care sa rezulte ca au fost puse oficial la dispoziţia lor. ART. 107 Materialele documentare şi probele pentru experimentari şi cercetãri aparţinînd persoanelor fizice pot fi introduse sau scoase din ţara, fãrã plata taxelor vamale, dacã operaţiunile nu sunt interzise prin normele legale. La scoaterea din ţara a acestor materiale este necesarã prezentarea avizului favorabil al organului central de specialitate, cu excepţia materialelor documentare aflate în circuitul public. SECŢIUNEA 3 Aprovizionarea mijloacelor de transport în trafic internaţional ART. 168 Navele sub pavilion strãin care acosteaza în porturile romane pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianţi, produse alimentare, precum şi cu alte materiale, de cãtre întreprinderi romane autorizate în acest scop, cu respectarea normelor privind exportul mãrfurilor. ART. 169 În porturile unde nu funcţioneazã întreprinderi specializate pentru aprovizionarea navelor, alimentele sau alte bunuri necesare navelor sub pavilion strãin se pot procura de la organizaţii comerciale desemnate de consiliul popular local. Plata pentru aceste produse se poate face în lei obţinuţi din schimb valutar sau proveniţi de la agenţia de navigaţie ori în lei obţinuţi de la întreprinderea romana de transporturi navale prin decontare în valuta. În aceste cazuri, cantitãţile de produse trebuie sa fie în raport cu numãrul persoanelor aflate la bord şi durata cãlãtoriei pînã la urmãtorul port de escala. Introducerea la bord a acestor produse se face fãrã plata taxelor vamale. ART. 170 Bunurile destinate aprovizionarii care se întorc la bordul navelor sunt supuse controlului vamal pe baza permisului vamal şi a documentului de livrare. În cazul bunurilor prevãzute la art. 168 se depune o singura declaraţie vamalã de export pentru toate bunurile introduse la bord pe durata stationarii navei în port. Aprovizionarea poate fi facuta cu produse româneşti sau cu produse de provenienta strãinã, importate în acest scop potrivit dispoziţiilor legale. ART. 171 Întreprinderile romane de navigaţie pot efectua aprovizionarea cu combustibil, lubrifianţi, materiale sau alimente a navelor strãine, dacã în cadrul unor înţelegeri cu întreprinderi similare din strãinãtate s-au stabilit livrãri prin compensaţie. Întreprinderile romane sunt obligate sa ţinã evidenta acestor operaţiuni. Aprovizionarea navelor romane care efectueazã curse externe se face de unitãţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor sau de alte unitãţi autorizate, cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza permisului vamal şi a documentului de livrare, fãrã depunerea declaraţiei vamale de export. Bunurile pentru aprovizionarea şi dotarea navelor romane aflate în cursa sau pe santiere pot fi expediate în strãinãtate de unitãţile autorizate, în baza documentului de livrare, fãrã depunerea declaraţiei vamale de export. ART. 172 Agenţiile întreprinderilor de transport autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistã România pot introduce temporar în ţara şi antrepozita bunuri pentru aprovizionarea sau repararea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic internaţional, cu îndeplinirea formalitãţilor corespunzãtoare. Agenţiile au obligaţia sa înscrie bunurile în documente de evidenta, care vor fi puse la dispoziţia organelor vamale la cererea acestora. ART. 173 Autovehiculele aparţinînd persoanelor fizice strãine, pot transporta la intrarea şi ieşirea din ţara, fãrã plata taxelor vamale, numai cantitatea de carburanţi la capacitatea rezervoarelor normale ale acestor autovehicule. Peste aceasta cantitate, nu se permite introducerea sau scoaterea din ţara ori tranzitul carburantilor. Carburanţii aflaţi la capacitatea rezervoarelor normale ale autovehiculelor aparţinînd persoanelor fizice romane pot fi introdusi sau scoşi din ţara, fãrã plata taxelor vamale. Peste aceasta cantitate, nu se permite introducerea sau scoaterea din ţara a carburantilor. Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica la intrarea în ţara şi persoanelor fizice romane şi strãine care cãlãtoresc în cadrul micului trafic de frontiera sau care trec frontiera cu ocazia unor sarbatori, pe baza de înţelegeri între Republica Socialistã România şi ţãrile limitrofe, precum şi turistilor strãini care intra în ţara mai mult decît o data într-o luna sau care rãmîn în ţara cel mult 24 de ore. La ieşirea din ţara este permisã, fãrã plata taxelor vamale, o cantitate de carburanţi limitatã la 10 litri de autoturism. ART. 174 Dispoziţiile cu privire la aprovizionarea navelor romane şi strãine se aplica, în mod corespunzãtor, aeronavelor romane şi strãine. În aceste cazuri, nu se emite permis de încãrcare şi nu se depune declaraţie vamalã de export. Controlul vamal se efectueazã în baza documentului de livrare. ART. 175 Bunurile de consum cu care sunt aprovizionate vagoanele restaurant şi vagoanele de dormit în trafic internaţional sunt scutite de plata taxelor vamale. Aceste bunuri se declara organelor vamale la punctele de frontiera, fãrã îndeplinirea altor formalitãţi vamale. CAP. 6 Introducerea şi scoaterea din ţara a bunurilor de cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Socialistã România, precum şi de cãtre membrii acestora ART. 176 Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi cele destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora şi familiilor lor, sunt scutite de control vamal, atît la intrarea cît şi la ieşirea din ţara, în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale la care Republica Socialistã România este parte şi pe baza de reciprocitate. ART. 177 Pot fi introduse sau scoase din ţara, fãrã plata taxelor vamale, în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale la care Republica Socialistã România este parte şi pe baza de reciprocitate: a) bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare; b) bunurile destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor; c) bunurile destinate folosinţei personale a membrilor personalului administrativ, tehnic şi de serviciu al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalãrii. ART. 178 Introducerea sau scoaterea din ţara a bunurilor neinsotite se permite în baza cererii misiunii diplomatice sau oficiului consular, semnatã de şeful acesteia şi a unei liste specificative avizatã de Ministerul Afacerilor Externe. În cazul bagajelor însoţite de titulari, introducerea sau scoaterea este permisã fãrã prezentarea cererii şi a listei specificative. În cererea de introducere sau scoatere a bunurilor, întocmitã în trei exemplare şi înaintatã organelor vamale romane prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se va mentiona cantitatea bunurilor introduse şi descrierea lor, conform formularelor puse la dispoziţia misiunilor diplomatice, precizîndu-se de cãtre solicitant dacã aceste bunuri sunt pentru folosinta sa personalã sau a misiunii. Dacã solicitantul nu cunoaşte conţinutul coletelor primite, organele vamale pot proceda la deschiderea acestora în prezenta solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia în vederea completãrii formularului prevãzut la alin. 2 ART. 179 Bunurile care sunt prohibite numai la scoaterea din Republica Socialistã România, precum şi bunurile cu caracter artistic, istoric, ştiinţific, instrumentele muzicale, obiectele din metale şi pietre preţioase care depãşesc uzul personal şi alte bunuri de valoare deosebita, se permit a fi scoase din ţara fãrã alte formalitãţi, dacã au fost declarate în scris organelor vamale la intrare. ART. 180 La cererea scrisã a misiunii diplomatice sau oficiului consular, organele vamale în funcţie de personalul disponibil, pot efectua vamuirea la sediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare sau la resedinta membrilor personalului cu statut diplomatic. ART. 181 Pentru urmãtoarele categorii de bunuri de consum scutirile de plata taxelor vamale prevãzute la art. 177 se aplica în limite, pe an calendaristic, astfel: a) pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare: - tigari: 2.000 pachete (a 20 bucãţi); - bãuturi alcoolice (peste 22 grade): 300 litri; b) pentru folosinta proprie a membrilor personalului cu statu diplomatic şi a membrilor familiilor lor: - tigari: 500 pachete (a 20 bucãţi) de familie; - bãuturi alcoolice (peste 22 grade): 50 litri de familie. La avizarea introducerii în ţara a bunurilor de consum prevãzute în prezentul articol Ministerul Afacerilor Externe tine seama de condiţiile de reciprocitate, precum şi de convenţiile la care Republica Socialistã România este parte, pentru a se aplica reduceri sau majorãri corespunzãtoare ale limitelor stabilite. ART. 182 Bunurile prevãzute la art. 181 transportate ca bagaje însoţite sau colete neinsotite se declara, în scris, la introducerea în ţara pe documentele prevãzute la art. 178. În lipsa acestui document, nu se permite introducerea în ţara a bunurilor care pot fi lãsate în pãstrare organelor vamale, potrivit prezentului regulament. Dupã vamuire, un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri vizat de organele vamale se transmite de acestea Ministerului Afacerilor Externe, care tine evidenta bunurilor introduse. Bunurile prevãzute la art. 181, care depãşesc cantitãţile stabilite, pot fi introduse în ţara cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor aparţinînd persoanelor fizice. ART. 183 Introducerea temporarã în ţara, cu scutire de plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi pentru folosinta membrilor personalului acestora şi a familiilor lor, este permisã în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe baza de reciprocitate sau în condiţiile stabilite prin înţelegeri internaţionale. Formalitãţile de introducere temporarã sunt cele prevãzute la art. 178. Evidenta acestor operaţiuni se tine de Ministerul Afacerilor Externe. ART. 184 Cînd sunt motive temeinice sa se considere ca în coletele destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi în mijloacele de transport sau în bagajele membrilor cu statut diplomatic ori ale familiilor acestora, exista bunuri care nu sunt scutite de plata taxelor vamale sau nu au fost declarate potrivit art. 182 ori sunt prohibite la introducerea sau scoaterea din ţara, sau sunt supuse carantinei, şeful unitãţii vamale poate dispune efectuarea controlului vamal, în prezenta titularilor bunurilor ori a reprezentanţilor autorizaţi ai acestora. ART. 185 Bunurile introduse în ţara, cu scutire de taxe vamale, care se înstrãineazã prin organizaţiile comerciale, potrivit prevederilor Codului vamal, sunt supuse taxelor vamale aplicabile bunurilor aparţinînd persoanelor fizice. ART. 186 Valiza diplomaticã folositã în vederea comunicãrii între misiunile diplomatice şi ministerul afacerilor externe al statului acreditat, este scutitã de taxe vamale şi nu este supusã controlului vamal la intrarea şi ieşirea din ţara. În condiţiile alin. 1 este admisã şi valiza diplomaticã folositã în vederea comunicãrii între misiunile diplomatice ale aceluiaşi stat. ART. 187 Valiza diplomaticã poate fi transportatã pe teritoriul Republicii Socialiste România: a) însoţitã de curieri diplomatici, însãrcinaţi cu aceasta misiune de cãtre ministerul afacerilor externe al statului cãruia aparţin sau de o misiune diplomaticã a statului acreditat; b) neinsotita. ART. 188 Valiza diplomaticã trebuie sa fie prevãzutã cu sigiliile ministerului afacerilor externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, sa poarte menţiunea "corespondenta diplomaticã" sau "expediţie oficialã", sa circule pe baza unei "foi de curier" şi sa nu cuprindã decît documente diplomatice sau obiecte de uz oficial. Dacã valiza diplomaticã este însoţitã de un curier diplomatic, acesta trebuie sa posede "foaie de curier", în care se indica numele, prenumele şi calitatea persoanei insotitoare, precum şi numãrul şi destinaţia coletelor. Valiza diplomaticã neinsotita, în afarã de menţiunea "corespondenta diplomaticã" sau "expediţie oficialã" şi sigiliile expeditorului, prevãzute la alin. 1, va trebui sa poarte o eticheta menţionînd şi numãrul "foii de curier". Dacã aceste condiţii nu sunt îndeplinite, valiza diplomaticã se sigileaza de organele vamale şi se tranziteaza la o unitate vamalã din Bucureşti pentru a fi stabilite modalitãţile de eliberare sau de inapoiere la expeditor. Eliberarea de cãtre organele vamale a valizei diplomatice neinsotite se face pe baza unei declaraţii scrise, emisã de misiunea diplomaticã destinatara. ART. 189 Valiza diplomaticã poate fi transportatã de comandantul unei aeronave dacã poseda un document oficial din care sa rezulte numãrul coletelor care constituie valiza. Misiunea diplomaticã poate trimite pe unul din membrii sãi sa ia în posesie în mod direct valiza diplomaticã din miinile comandantului aeronavei. Comandantii de aeronave care transporta valize diplomatice nu sunt consideraţi curieri diplomatici. ART. 190 Valiza diplomaticã în tranzit prin Republica Socialistã România poate fi sigilatã de organele vamale la intrare. ART. 191 Dispoziţiile privind valiza diplomaticã se aplica în mod corespunzãtor şi valizei consulare. CAP. 7 Introducerea şi scoaterea de bunuri din ţara de persoanele fizice SECŢIUNEA 1 Declararea bunurilor introduse sau scoase din ţara de persoanele fizice ART. 192 Persoanele fizice sunt obligate sa declare, verbal sau scris, bunurile pe care le introduc sau le scot din ţara şi sa le prezinte organelor vamale. ART. 193 Sunt supuse declarãrii scrise în toate cazurile urmãtoarele bunuri: a) armele, munitiile, materiile explozive sau radioactive; b) produsele şi substantele stupefiante şi psihotrope, precum şi produsele şi substantele toxice; c) aparatele de radio-emisie-recepţie; d) florile de mina; e) obiectele din metale preţioase, cu sau fãrã pietre preţioase, care depãşesc uzul personal stabilit în anexa nr. 2; f) timbrele filatelice; g) bunurile cu caracter cultural sau artistic, numai la ieşirea din ţara. ART. 194 Bunurile cu caracter cultural sau artistic sau de valoare deosebita pot fi declarate, în scris, la intrare, de persoanele fizice, în vederea scoaterii din ţara fãrã aprobare. La cererea persoanelor fizice, organele vamale pun la dispoziţie gratuit formulare pentru declararea scrisã. ART. 195 Coletele poştale sosite pentru persoanele fizice se declara şi se prezintã organelor vamale de cãtre organele poştale, însoţite de documentele de transport şi documentele anexa la acestea. SECŢIUNEA 2 Controlul vamal al bunurilor aparţinînd persoanelor fizice ART. 196 Controlul vamal al bunurilor aparţinînd persoanelor fizice consta în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însoţite sau neinsotite şi în colete. ART. 197 Persoanele fizice sunt obligate sa prezinte bunurile pentru efectuarea controlului vamal. Organele vamale efectueazã direct controlul vamal atunci cînd persoanele fizice refuza sa prezinte bunurile. În cazuri deosebite, se poate efectua controlul vamal corporal. ART. 198 Organele vamale acorda liberul de vama în scris pentru bunurile supuse taxelor vamale şi verbal pentru cele scutite, dacã sunt îndeplinite condiţiile legale de introducere sau scoatere din ţara a bunurilor. SECŢIUNEA 3 Introducerea sau scoaterea temporarã din ţara şi tranzitul bunurilor aparţinînd persoanelor fizice ART. 199 Introducerea şi scoaterea temporarã din ţara de bunuri de cãtre persoanele fizice sunt admise cu garantarea plãţii taxelor vamale. Garantarea şi luarea în evidenta nu sunt necesare în cazul bunurilor scutite de taxe vamale la introducere şi scoatere. Termenele pentru introducerea şi scoaterea temporarã a bunurilor se stabilesc de organele vamale. ART. 200 Operaţiunile de introducere sau scoatere temporarã a bunurilor se încheie, în termenul stabilit, prin una din urmãtoarele modalitãţi; a) reintroducerea sau, dupã caz, scoaterea bunurilor din ţara; b) plata taxelor vamale aferente; c) abandonarea la organele vamale a bunurilor introduse temporar; d) predarea bunurilor la unitãţile de stat autorizate pentru colectarea deşeurilor, cu prezentarea dovezii de predare la organele vamale. ART. 201 Taxele vamale devin exigibile dacã titularul nu încheie în termen operaţiunea de introducere sau scoatere temporarã a bunurilor. În aceste cazuri, sumele garantate se fac venit la bugetul de stat. ART. 202 Pentru vamuirea bunurilor introduse şi scoase temporar de cãtre persoanele fizice, Direcţia Generalã a Vamilor poate stabili formalitãţi vamale specifice. ART. 203 Sunt exceptate de la obligaţia garantarii plãţii taxelor vamale şi îndeplinirea formalitãţilor vamale vehiculele, autovehiculele şi remorcile acestora, precum şi ambarcatiunile, dacã sunt introduse sau scoase temporar de persoanele fizice, pe durata şederii lor în ţara sau, dupã caz, în strãinãtate. La expirarea şederii în ţara sau în strãinãtate, titularii sunt obligaţi sa scoatã sau, dupã caz, sa reintroduca bunurile ori sa plãteascã taxele vamale aferente, operaţiunea considerindu-se încheiatã. Pentru autovehiculele care fac obiectul prevederilor cuprinse la art. 227-235 nu se aplica dispoziţiile acestui articol. ART. 204 Bunurile prevãzute la art. 203, introduse temporar în ţara de persoanele fizice cu domiciliul în strãinãtate, pot fi încredinţate spre pãstrare unor persoane juridice romane, pe baza de proces-verbal, pe termen de cel mult un an, dacã bunurile nu pot fi scoase din ţara odatã cu înapoierea titularilor. În procesul-verbal se înscrie obligaţia titularului de a soluţiona situaţia bunurilor în termen de un an de la data încredinţãrii spre pãstrare. Dacã la expirarea termenului prevãzut la alin. 2 situaţia nu este soluţionatã, bunurile devin proprietatea statului, iar persoana juridicã care le are în pãstrare le declara, în termen de 15 zile, organelor locale financiare, care preiau bunurile pentru valorificare. Bunurile încredinţate spre pãstrare nu pot fi folosite în nici un mod. ART. 205 Lucrãrile de arta din creaţia proprie curenta a artiştilor plastici profesionisti sau amatori pot fi scoase din ţara, în condiţiile şi cu aprobãrile prevãzute de lege, pentru organizarea unor expoziţii cu sau fãrã vînzare, fãrã garantarea plãţii taxelor vamale. Pentru bunurile admise a fi scoase din ţara şi care nu sunt readuse în termenul stabilit, titularii sunt obligaţi sa achite taxele vamale datorate. ART. 206 Persoanele fizice cu domiciliul în strãinãtate pot tranzita teritoriul Republicii Socialiste România cu efecte personale, alimente şi medicamente aflate în bagajele însoţite sau asupra lor, precum şi cu alte bunuri în cantitãţi uzuale, fãrã întocmirea declaraţiei vamale de tranzit şi fãrã garantarea taxelor vamale. Pentru bunurile susceptibile de a fi înstrãinate în timpul tranzitului, Direcţia Generalã a Vamilor poate stabili mãsuri care sa asigure scoaterea lor din ţara, inclusiv garanţii pînã la nivelul valorii bunurilor tranzitate. SECŢIUNEA 4 Limite pentru bunurile introduse sau scoase din ţara de persoanele fizice ART. 207 Persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţara, cu scutire sau cu plata taxelor vamale, bunuri destinate uzului personal, familial sau gospodãresc, în limitele şi condiţiile prevãzute în anexele nr. 2 şi 3. Ministrul comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale poate stabili restrictii temporare pentru unele bunuri la introducerea sau scoaterea lor din ţara, cu sau fãrã plata taxelor vamale. Este interzisã introducerea în ţara a autoturismelor cu un consum de benzina mai mare de 11 litri la 100 km, cu excepţia celor care se introduc temporar potrivit prevederilor prezentului regulament. ART. 208 Exercitarea comerţului de cãtre persoanele fizice cu bunuri introduse în ţara se sancţioneazã în condiţiile prevãzute de legea penalã. SECŢIUNEA 5 Aplicarea tarifului vamal pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice ART. 209 Taxele vamale pentru bunurile care se introduc sau se scot din Republica Socialistã România de persoanele fizice sunt cele stabilite potrivit tarifului vamal prevãzut în anexa nr. 4. În cazul depãşirii limitelor valorice sau cantitative prevãzute pentru introducerea sau scoaterea de bunuri de persoanele fizice se aplica taxele majorate stabilite prin prezentul regulament. ART. 210 Tariful vamal pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice este cel în vigoare la data înregistrãrii acestora la unitãţile vamale sau, pentru cele care nu sunt supuse înregistrãrii, la data prezentãrii lor la unitatea vamalã. ART. 211 Organele vamale stabilesc cuantumul taxelor vamale, pe care le încaseazã şi le vãrsa la bugetul statului. ART. 212 Taxele vamale pentru bunurile introduse sau scoase din ţara de persoanele fizice se plãtesc în lei sau în valuta cotata de Banca Nationala a Republicii Socialiste România. Pentru autoturismele şi alte autovehicule introduse în ţara de persoanele fizice, taxele vamale se achitã numai în valuta cotata de Banca Nationala a Republicii Socialiste România. ART. 213 Pentru autoturismele special adaptate uzului bolnavilor sau invalizilor taxele vamale se pot achitã şi în lei. Taxa vamalã prevãzutã în tariful vamal pentru aceste autoturisme se aplica cu condiţia prezentãrii unui certificat medical din care sa rezulte necesitatea folosirii unui autoturism special adaptat, precum şi a unei atestãri tehnice prin care sa se constate ca autoturismul este adaptat pentru uzul bolnavilor sau invalizilor. Aceste autoturisme se pot instraina numai unor persoane care se încadreazã în prevederile alin. 1. ART. 214 Modalitãţile de plata a taxelor vamale în valuta sunt urmãtoarele: a) depunerea de cãtre cetãţenii romani sau strãini aflaţi în strãinãtate a sumelor în valuta, în vederea transferului la Banca Romana de Comerţ Exterior în contul special deschis pentru plata taxelor vamale. Echivalentul în lei a taxelor vamale se vireazã în conturile unitãţilor vamale, stabilite de Banca Romana de Comerţ Exterior şi Direcţia Generalã a Vamilor; b) depunerea la unitãţile vamale de cãtre cetãţenii strãini a sumelor în lei, obţinute din schimbul valutar legal al valutei, reprezentind taxele vamale; c) depunerea la Banca Romana de Comerţ Exterior de cãtre cetãţenii romani sau strãini a taxelor vamale în valuta, în contul special deschis pentru plata taxelor vamale. Banca Romana de Comerţ Exterior vireazã echivalentul în lei al taxelor vamale în contul unitãţii vamale, indicatã de depunator. ART. 215 Banca Romana de Comerţ Exterior împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale pot stabili şi alte modalitãţi de plata a taxelor vamale în valuta decît cele prevãzute la art. 214 pentru personalul muncitor roman trimis în strãinãtate în interes de serviciu. ART. 216 Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face dupã plata acestora. Persoanele fizice cu domiciliul în Republica Socialistã România care nu au asupra lor sumele necesare plãţii taxelor vamale pentru bunurile aduse în ţara în bagajele însoţite pot ridica imediat bunurile, pe baza unei declaraţii-angajament de plata ulterioara a taxelor vamale. ART. 217 Pentru bunurile eliberate pe baza declaraţiei-angajament, taxele vamale se depun de persoanele fizice la unitãţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni, în contul special deschis pentru taxe vamale, în termen de cel mult 30 de zile de la data declaraţiei-angajament. În cadrul acestui termen, titularul este obligat sa trimitã chitanţa de plata la unitatea vamalã prin care a intrat în ţara. Dacã taxele vamale nu se achitã conform alin. 2, ele se transmit spre urmãrire şi încasare organelor financiare, în 30 de zile de la expirarea termenului de depunere, pe baza declaraţiei-angajament care constituie titlu executor. ART. 218 Dacã persoanele care au semnat declaraţia-angajament nu au indicat corect adresa lor, organele care au emis documentul de trecere a frontierei comunica adresa acestor persoane, la cererea organelor vamale. Indicarea de cãtre persoanele fizice a unor date eronate în declaraţia-angajament se sancţioneazã conform legii. ART. 219 Taxele vamale pentru coletele poştale vamuite la introducerea în ţara pot fi încasate de organele poştale, care le vireazã în contul unitãţii vamale. Pentru fiecare colet, organele poştale reţin din taxele vamale încasate un comision de 7 lei. Pentru coletele care conţin bunuri scutite sau exceptate de taxe vamale ori pentru care cuantumul taxelor vamale datorate este sub comisionul legal, acesta se achitã de cãtre destinatarul coletului. ART. 220 Valoarea în vama pentru bunurile introduse sau scoase din ţara de persoanele fizice se determina potrivit prevederilor anexei nr. 5. ART. 221 În cazul în care la verificãri ulterioare se constata ca taxele vamale nu au fost corect determinate, diferenţele în minus pot fi stabilite în termen de 2 ani de la data încasãrii taxelor vamale. Dacã la somaţia facuta de organele vamale, debitorul nu plãteşte în termen de 30 de zile diferenţa datoratã, suma se transmite spre urmãrire şi încasare organelor financiare locale. Diferenţele încasate în plus, constatate ca urmare a unor verificãri ulterioare sau a contestaţiilor depuse, se restituie celor în drept în termen de de 30 de zile. Restituirea taxelor vamale se face de organele vamale din încasãrile curente de taxe vamale. Diferenţele constatate în minus pînã la 25 lei nu se urmãresc, iar diferenţele constatate în plus pînã la 25 lei nu se restituie. ART. 222 Contestaţiile cu privire la aplicarea tarifului vamal de depun în termen de un an de la vamuire şi se soluţioneazã de şeful unitãţii vamale unde s-a efectuat vamuirea. Impotriva soluţiei date cei interesaţi pot face intimpinari în termen de 15 zile de la data primirii comunicãrii, la Direcţia Generalã a Vamilor. Decizia este definitiva şi executorie. ART. 223 Cheltuielile de transport în devize libere pe parcursul extern pentru bunurile primite sau aduse din strãinãtate se suporta integral în aceasta valuta de cãtre titularii bunurilor. În caz contrar, bunurile vor fi returnate în strãinãtate din dispoziţia destinatarului sau expeditorului. Dacã în termen de un an situaţia bunurilor nu este soluţionatã, acestea devin proprietatea statului. Ministerul Finanţelor poate aproba plata în lei a contravalorii cheltuielilor de transport în valuta, în cazuri deosebite sau cînd reprezintã sume reduse. ART. 224 Nu se aplica taxe vamale la introducerea în ţara a urmãtoarelor categorii de bunuri: a) produse farmaceutice; b) proteze, instrumente, aparate, carucioare şi tricicluri cu sau fãrã motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau invalizilor, cu avizul organelor sanitare; c) obiecte de colectie şi antichitati, precum şi pietre preţioase şi semipretioase, metale preţioase şi obiecte confectionate din acestea, cu respectarea obligaţiilor legale privind deţinerea şi circulaţia acestora; d) bunurile scoase din ţara şi care se înapoiazã nefiind admise la destinaţie. Nu se aplica taxe vamale bunurilor mobile, inclusiv mijloacelor de transport, dobîndite prin succesiuni deschise în ţara sau strãinãtate, dovedite pe baza unor documente oficiale. ART. 225 Ministrul comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale poate acorda, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii, reduceri sau scutiri de taxe vamale pentru autoturismele special adaptate pentru uzul bolnavilor sau invalizilor. ART. 226 Ministerul Finanţelor poate aproba, de la caz la caz, plata esalonata a taxelor vamale. CAP. 8 Trecerea temporarã peste frontiera a autoturismelor. Garantarea taxelor vamale. Bunuri nevamuite SECŢIUNEA 1 Introducerea şi scoaterea temporarã din ţara a autoturismelor şi remorcilor acestora ART. 227 Persoanele fizice şi persoanele juridice pot introduce sau scoate temporar din ţara autoturisme şi remorcile acestora în condiţiile stabilite pentru trecerea temporarã a bunurilor peste frontiera. ART. 228 Pentru autoturismele şi remorcile acestora înmatriculate în Republica Socialistã România, la scoaterea lor temporarã din ţara nu se aplica prevederile referitoare la garantarea plãţii taxelor vamale şi nu se îndeplinesc formalitãţi vamale. ART. 229 Nu se aplica prevederile referitoare la garantarea plãţii taxelor vamale şi nu se îndeplinesc formalitãţi vamale pentru autoturismele şi remorcile acestora, înmatriculate în strãinãtate, la introducerea lor temporarã în ţara pentru: a) persoanele cu domiciliul în strãinãtate sosite în ţara ca turişti în grupuri organizate sau individual; b) specialiştii, tehnicienii şi studenţii strãini, precum şi alte persoane cu domiciliul în strãinãtate sosite în ţara pe baza de acorduri, contracte sau alte înţelegeri cu partea romana; c) persoanele cu domiciliul în Republica Socialistã România trimise în strãinãtate în interes de serviciu şi reintoarse pentru efectuarea concediului sau îndeplinirea unei misiuni temporare în ţara; d) personalul strãin al reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice strãine care funcţioneazã în Republica Socialistã România, potrivit normelor legale. Facilitãţile prevãzute în prezentul articol se aplica numai pentru un autoturism, cu sau fãrã remorca, de persoana sau familie. ART. 230 Pentru autovehiculele şi remorcile lor înmatriculate în strãinãtate, aparţinînd reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice strãine, care funcţioneazã în Republica Socialistã România potrivit normelor legale, se garanteazã plata taxelor vamale de 100% prin consemnarea sumelor aferente în valuta. Pe baza de reciprocitate, autovehiculele şi remorcile lor aparţinînd reprezentantelor şi sucursalelor prevãzute la alin. 1 pot fi introduse temporar în ţara fãrã garantarea plãţii taxelor vamale. Îndeplinirea condiţiei de reciprocitate se confirma în scris organelor vamale de organul central roman interesat. Dispoziţiile alin. 1 se aplica şi celorlalte persoane juridice strãine sau persoanelor fizice care nu se încadreazã în prevederile art. 229. ART. 231 Titularii operaţiunilor de introducere temporarã a autoturismelor, a altor autovehicule şi remorcilor acestora au obligaţia sa le inmatriculeze în termenul prevãzut de lege. În acest scop, titularii operaţiunii fac dovada organelor în drept ca îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 229. În cazul în care nu sunt îndeplinite aceste condiţii, înmatricularea se poate face numai cu prezentarea documentului de consemnare a taxelor vamale. ART. 232 Autoturismele şi remorcile acestora, înmatriculate în strãinãtate, introduse temporar în ţara de persoanele fizice, pot fi încredinţate spre pãstrare unor persoane juridice romane, pe termen de cel mult un an, în condiţiile prevãzute la art. 204, fãrã garantarea taxelor vamale. ART. 233 Nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 231 se constata de organele vamale sau organele Ministerului de Interne. În aceste cazuri se aplica o penalizare de 10% din taxele vamale aferente. Dacã penalizarea nu se plãteşte şi taxele vamale nu se consemneazã imediat, autoturismul şi remorca se confisca. ART. 234 Este interzisã vînzarea, donarea sau înstrãinarea cu orice titlu ori închirierea autoturismelor, a altor autovehicule şi remorcilor acestora, introduse temporar în ţara, pe timpul cît acestea se afla în Republica Socialistã România, cu excepţia cazurilor autorizate de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Încãlcarea acestei dispoziţii se constata de cãtre organele vamale sau organele Ministerului de Interne. În momentul constatãrii, autoturismele şi remorcile acestora se confisca. ART. 235 Pãrţile şi piesele detasate pentru repararea autoturismelor şi remorcilor acestora introduse temporar se elibereazã, fãrã plata taxelor vamale, cu obligaţia scoaterii din ţara a pieselor sau pãrţilor uzate. Pînã la scoaterea din ţara a pieselor sau pãrţilor uzate, eliberarea din vama se face cu garantarea taxelor vamale. Încheierea operaţiunii se poate face şi prin plata taxelor vamale sau prezentarea unui document din care sa rezulte ca acestea au fost distruse sau predate unitãţilor de colectare a metalelor. Dispoziţiile alin. 1 se aplica în mod corespunzãtor şi pentru pãrţile şi piesele detasate care se scot din ţara pentru repararea autoturismelor şi remorcilor scoase temporar din ţara. SECŢIUNEA 2 Garantarea plãţii taxelor vamale ART. 236 Garantarea plãţii taxelor vamale se face prin una din urmãtoarele modalitãţi: a) consemnarea taxelor vamale, care consta în depunerea provizorie la organele vamale a unei sume egale cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor; b) depunerea unei scrisori de garanţie vamalã, prin care o persoana juridicã cu sediul în Republica Socialistã România se angajeazã sa plãteascã la organale vamale suma reprezentind cuantumul taxelor vamale, în momentul cînd acestea devin exigibile. ART. 237 Taxele vamale garantate prin scrisoare de garanţie vamalã se încaseazã de organele vamale în termen de 10 zile de la data cînd devin exigibile şi se pãstreazã în contul unitãţii vamale pe un termen de 30 de zile de la încasare. Dacã în termenul de 30 de zile de la încasare titularul nu îşi îndeplineşte obligaţiile, organele vamale vãrsa la bugetul statului sumele încasate. În cazul unitãţilor socialiste, încasarea sumelor garantate se face direct prin unitãţile bancare, fãrã alte forme. ART. 238 Unitãţile romane de cale feratã, întreprinderile romane de transport rutier sau care au ca obiect transporturile rutiere internaţionale, organele poştale romane, precum şi întreprinderile romane de transport aerian şi naval nu sunt obligate sa garanteze plata taxelor vamale pentru mijloacele de transport şi bunurile transportate pe teritoriul Republicii Socialiste România. În cazul în care, ca urmare a nerespectãrii termenului de încheiere a operaţiunii de tranzit, taxele vamale devin exigibile, organele vamale încaseazã direct sumele aferente din contul acestor unitãţi, fãrã alte formalitãţi şi procedeazã potrivit art. 237. Prevederile prezentului articol se aplica şi pentru tranzitul, primirile temporare de mãrfuri, antrepozitarile şi custodiile vamale, ai cãror titulari sunt unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior. ART. 239 Mijloacele de transport aparţinînd întreprinderilor de transport strãine precum şi bunurile prevãzute la art. 104 nu sunt supuse garantarii plãţii taxelor vamale pe durata efectuãrii de transporturi internaţionale pe teritoriul Republicii Socialiste România. ART. 240 Taxele vamale garantate cu sume provenite din schimb valutar se restituie titularilor la încheierea operaţiunii şi se schimba în valuta de birourile de schimb valutar. SECŢIUNEA 3 Bunuri pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de introducere şi scoatere din ţara ART. 241 Bunurile aparţinînd persoanelor fizice sau juridice, altele decît unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior, pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de introducere sau scoatere din ţara potrivit Codului şi Regulamentului vamal se pãstreazã sub supraveghere vamalã, la dispoziţia titularilor, pe o perioada de 48 de ore în cazul bunurilor perisabile şi vietatilor sau 90 de zile pentru alte categorii de bunuri. Lista bunurilor considerate perisabile se aproba de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Bunurile a cãror deţinere sau circulaţie este reglementatã de legi speciale se predau organelor competente sa aprobe deţinerea sau circulaţia lor. ART. 242 La expirarea termenului de pãstrare prevãzut la art. 241, dacã titularii nu au soluţionat situaţia vamalã a bunurilor, acestea devin proprietatea statului. În cazul în care titularii abandoneaza bunurile printr-o declaraţie scrisã data organelor vamale, aceste bunuri devin proprietatea statului din momentul depunerii declaraţiei. ART. 243 Bunurile intrate în ţara pentru care exista un contract de transport internaţional, iar transportatorul din motive justificate nu le poate preda destinatarului sau destinatarul nu îndeplineşte condiţiile pentru vamuire, pot fi pãstrate de transportator sau alta unitate autorizata de organele vamale, sub supraveghere vamalã, pe o perioada de cel mult un an. La expirarea perioadei de pãstrare, bunurile devin proprietatea statului şi se valorifica de unitãţile pastratoare, care prezintã organelor vamale documentele din care rezulta valorificarea. ART. 244 Bunurile de orice fel, gãsite de organele vamale în locuri unde se exercita controlul vamal, devin proprietatea statului dacã nu sunt reclamate în termenul prevãzut la art. 241. Bunurile ascunse în coletele poştale sosite pentru persoanele fizice şi neînscrise în documentele de însoţire se confisca. ART. 245 Bunurile devenite proprietatea statului, potrivit prezentului regulament, se declara lunar organelor financiare locale, care procedeazã la valorificarea lor. Dacã bunurile sunt dintre cele a cãror deţinere sau circulaţie este reglementatã prin legi speciale, acestea se predau direct organelor competente sa aprobe deţinerea sau circulaţia lor. CAP. 9 Sancţiuni SECŢIUNEA 1 Contravenţii vamale ART. 246 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 200 la 500 lei: a) prezentarea de cãtre declarantii vamali a unor documente conţinînd date nereale, dacã fapta nu constituie contravenţia prevãzutã la art. 248 lit. c); b) nedeclararea mãrfurilor la import în termenele legale sau nedepunerea documentelor conţinînd toate datele necesare pentru mijloacele de transport în trafic internaţional şi pentru bunurile transportate cu acestea; c) descãrcarea, încãrcarea sau transbordarea bunurilor pe nave fãrã permis vamal; d) nerespectarea de cãtre titularii trecerilor temporare de bunuri peste frontiera a termenelor stabilite pentru încheierea acestor operaţiuni; e) neprezentarea, la cererea organelor vamale, de cãtre titularii de antrepozit a evidentelor privind bunurile antrepozitate sau nerespectarea de cãtre transportatori a datelor privind bunurile în tranzit; f) neîndeplinirea de cãtre organele poştale a obligaţiei de a declara şi prezenta organelor vamale coletele poştale în vederea vamuirii; g) nerespectarea obligaţiilor unitãţilor expeditoare sau beneficiare, care solicita efectuarea controlului vamal la punctele de încãrcare sau descãrcare a mãrfurilor, de a asigura realizarea acestor operaţii la locul şi termenul stabilit. ART. 247 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 500 la 1.500 lei; a) neîndeplinirea de cãtre transportatori sau gestionari a obligaţiei de pãstrare a bunurilor nevamuite, pe timpul transportului sau depozitarii lor, dacã fapta a avut ca rezultat lipsuri sau substituiri din aceste bunuri; b) ruperea sau îndepãrtarea marcajelor, a sigiliilor vamale sau a celor asimilate acestora; c) nerespectarea în termen la unitatea vamalã de destinaţie a bunurilor transportate în tranzit sau depãşirea termenului de antrepozitare; d) neîndeplinirea de cãtre persoanele care intra sau ies din ţara a obligaţiei de a prezenta bunurile pe care le au asupra lor sau în bagaje; e) înstrãinarea, sub orice forma, a bunurilor aparţinînd persoanelor aflate în tranzit; f) neurmarirea, de cãtre unitãţile care asigura asistenta la încãrcare sau descãrcare a mijloacelor de transport, a respectãrii de cãtre împuterniciţi a obligaţiilor ce le revin. ART. 248 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 1.500 la 5.000 lei: a) acostarea navelor în alte locuri decît în punctele de control unde funcţioneazã organe vamale, cu excepţia cazului de forta majorã sau de boala grava la bord; b) pãrãsirea porturilor sau aeroporturilor de cãtre navele şi aeronavele care pleacã în cursa externa fãrã acordul organelor vamale; c) depunerea declaraţiei vamale conţinînd date nereale privind felul, cantitatea şi destinaţia bunurilor, dacã fapta ar fi dus la perceperea unor taxe vamale mai mici, la scutirea de plata taxelor vamale, la evitarea unor restrictii, autorizari sau aprobãri; d) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organelor vamale modificarea destinaţiei bunurilor fata de scopul declarat la intrarea în ţara; e) înstrãinarea bunurilor pentru aprovizionarea mijloacelor de transport în trafic internaţional sau neîndeplinirea obligaţiei de a le înscrie în documentele de evidenta; f) eliberarea de cãtre transportator direct beneficiarilor a bunurilor nevamuite; g) încercarea de sustragere sau sustragerea de la vamuire a oricãror bunuri sau neprezentarea imediata la organele vamale cele mai apropiate a bunurilor de origine strãinã nevamuite la intrarea în ţara, dacã fapta a fost sãvîrşitã în locuri aflate sub supraveghere vamalã de cãtre o persoana care nu trece frontiera Republicii Socialiste România, iar valoarea în vama a bunurilor nu depãşeşte 25.000 lei. În acest caz, bunurile se confisca; h) încercarea de trecere peste frontiera sau trecerea peste frontiera a bunurilor prin alte locuri decît cele stabilite pentru controlul vamal sau prin folosirea de documente vamale false ori a unor documente vamale privind alte bunuri, dacã valoarea bunurilor nu depãşeşte 3.000 lei. În acest caz bunurile se confisca. ART. 249 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 2.000 la 8.000 lei: a) ascunderea bunurilor, în scopul sustragerii de la controlul vamal, de cãtre persoanele care intra sau ies din ţara, dacã valoarea bunurilor nu depãşeşte 25.000 lei. În acest caz, bunurile se confisca; b) neînscrierea în declaraţia proviziilor a felului sau cantitãţii reale a bunurilor aflate pe mijlocul de transport. Bunurile constatate în plus se confisca. ART. 250 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 5.000 la 25.000 lei: a) faptele prevãzute la art. 248 lit. g) şi art. 249 lit. a), dacã valoarea în vama a bunurilor depãşeşte 25.000 lei; b) ascunderea bunurilor în locuri special construite în acest scop în mijloacele de transport, în vederea sustragerii bunurilor de la controlul vamal, de cãtre persoanele care intra sau ies din ţara. În aceste cazuri, bunurile se confisca. ART. 251 Aplicarea sancţiunii pentru contravenţiile vamale se prescrie în termen de 2 ani de la sãvîrşirii lor. ART. 252 Faptele prevãzute în prezenta secţiune constituie contravenţii dacã nu sunt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni. Mãsura confiscãrii bunurilor care au fãcut obiectul contravenţiilor se aplica chiar dacã acestea nu sunt proprietatea contravenientului. SECŢIUNEA 2 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor ART. 253 Contravenţiile vamale se constata prin procese-verbale de contravenţie încheiate de organele vamale potrivit atributiunilor de serviciu, în incintele vamale, precum şi în orice alte locuri unde se desfãşoarã operaţiuni sub supraveghere vamalã. ART. 254 Contravenţiile vamale pot fi constatate, în afarã locurilor aflate sub supraveghere vamalã, de ofiţerii şi subofiterii de militie sau de graniceri. Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor împreunã cu bunurile care au fãcut obiectul contravenţiilor se transmit de îndatã la unitatea vamalã cea mai apropiatã de locul sãvîrşirii faptei, în vederea aplicãrii sancţiunilor prevãzute de lege. Încercarea de trecere peste frontiera sau trecerea peste frontiera a bunurilor prin alte locuri decît cele stabilite pentru controlul vamal, prevãzutã la art. 248 lit. h) se sancţioneazã şi de ofiţerii şi subofiterii de militie sau de graniceri. În aceste cazuri, se aplica normele generale privind regimul contravenţiilor prevãzute în <>Legea nr. 32/1968 . ART. 255 Organele vamale au dreptul sa retina, în vederea confiscãrii, bunurile care fac obiectul contravenţiilor prevãzute la art. 248 lit. g) şi h), art. 249 şi art. 250. Pentru bunurile reţinute, organele vamale elibereazã contravenientului o dovada în care se specifica aceste bunuri. ART. 256 Dupã aplicarea sancţiunii procesul-verbal de contravenţie împreunã cu înştiinţarea de plata se comunica contravenientului în termen de cel mult 30 de zile de la aplicarea sancţiunii sau se afişeazã la unitatea vamalã în caz de imposibilitate a comunicãrii. ART. 257 Sancţiunile pot fi aplicate şi persoanelor juridice pentru contravenţiile prevãzute la art. 246, art. 247 lit. a), b), c) şi f), art. 248 lit. a) - f), art. 249 lit. b). În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 247 lit. a) şi b), pentru bunurile transportate pe cale feratã sancţiunea se aplica Direcţiei regionale de cale feratã în a carei raza teritorialã s-au savirsit contravenţiile. În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 247 lit. c) şi art. 248 lit. f), pentru bunurile transportate în tranzit pe cale feratã sancţiunea se aplica Direcţiei regionale de cale feratã în ale carei limite teritoriale se afla unitatea vamalã de destinaţie prevãzutã în declaraţia vamalã de tranzit. ART. 258 Pentru contravenţiile prevãzute la art. 246, art. 247 lit. a), b), c) şi f), art. 248 lit. a) - f) şi art. 249 lit. b) sancţiunea se aplica de şeful unitãţii vamale din care face parte organul vamal constatator. Şeful unitãţii vamale aplica sancţiunea şi pentru contravenţiile sãvîrşite de persoanele fizice la care valoarea bunurilor este de pînã la 10.000 lei. ART. 259 Pentru contravenţiile sãvîrşite de persoanele fizice la care valoarea bunurilor este peste 10.000 lei, precum şi pentru contravenţiile prevãzute la art. 250 şi cele constatate de şefii unitãţilor vamale, sancţiunea se aplica de directorul general al vamilor. Organele vamale înainteazã procesul-verbal, în 3 exemplare, Direcţiei Generale a Vamilor în termen de 5 zile de la constatarea contravenţiei sau de la primirea proceselor-verbale de contravenţie încheiate de ofiţerii şi subofiterii de militie sau de graniceri. ART. 260 Şeful unitãţii vamale sau, dupã caz, directorul general al vamilor, dispune prin încheiere: a) aplicarea sancţiunii şi, dupã caz, confiscarea bunurilor; b) restituirea procesului-verbal de contravenţie pentru refacere, cînd a fost întocmit fãrã respectarea normelor legale; c) anularea procesului-verbal de contravenţie, dacã acesta este netemeinic sau nelegal. ART. 261 Impotriva procesului-verbal prin care s-a aplicat sancţiunea, contravenientul poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicare la unitatea vamalã unde s-a constatat contravenţia. Unitatea vamalã înainteazã plîngerea împreunã cu o copie a procesului-verbal şi a încheierii, în cel mult 5 zile de la primire, Direcţiei Generale a Vamilor sau, dupã caz, judecãtoriei în a carei raza teritorialã se afla domiciliul contravenientului sau sediul persoanei juridice cãreia i s-a aplicat sancţiunea. În cazul cetãţenilor strãini, plîngerea se trimite judecãtoriei în a carei raza teritorialã se afla sediul Direcţiei Generale a Vamilor. ART. 262 Directorul general al vamilor sau o persoana special delegatã de acesta soluţioneazã plîngerea, prin încheiere, dacã sancţiunea a fost aplicatã de şeful unitãţii vamale şi contravenţia este prevãzutã cu o amenda maxima de 1.000 lei. Pentru celelalte contravenţii, plingerile se soluţioneazã de judecãtoria prevãzutã la art. 261 alin. 2 ART. 263 Încasarea amenzilor se face prin: a) plata la unitatea vamalã care a încheiat procesul-verbal de contravenţie; b) plata la unitãţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni cu obligaţia trimiterii chitanţei de plata la unitatea vamalã în termen de 30 de zile de la data cînd sancţiunea aplicatã a rãmas definitiva şi executorie; c) urmãrirea silitã, prin organele financiare, iar pentru amenzile aplicate cetãţenilor strãini, urmãrirea şi încasarea se face prin organele financiare ale Consiliului popular al sectorului nr. 1, Bucureşti. ART. 264 Cînd contravenţiile vamale sunt sãvîrşite de o persoana din echipajul unei nave sau aeronave, comandantul, proprietarul sau agentul acesteia rãspund solidar pentru plata amenzii. ART. 265 Organele vamale nu vor permite plecarea navei sau aeronavei în cazul în care amenzile datorate nu sunt consemnate la unitatea vamalã sau garantate printr-o scrisoare de garanţie vamalã. Cãpitãnia portului sau comandantul aeroportului este obligat sa retina nava sau aeronava pînã la asigurarea sumelor datorate drept amenda, la cererea scrisã a organelor vamale. ART. 266 Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale poate, pentru motive temeinice, sa renunţe, total sau parţial, la executarea sancţiunilor stabilite prin procesele-verbale de contravenţie definitive şi executorii. ART. 267 În mãsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, pentru contravenţiile vamale se aplica normele generale privind regimul contravenţiilor, cu excepţia reglementãrilor privind reducerea amenzilor în cazul plãţii lor pe loc sau într-un anumit termen. ART. 268 Dacã organele vamale constata fapte care, potrivit legii, sunt considerate infracţiuni, ele procedeazã în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedura penalã şi reţin corpurile delicte. La solicitarea organelor de urmãrire penalã, organele vamale predau corpurile delicte, potrivit legii, în vederea cercetãrilor. Dupã încheierea cercetãrilor, în cazul în care nu se constata sãvîrşirea unei infracţiuni, bunurile se înapoiazã organelor vamale în vederea restituirii sau valorificãrii. CAP. 10 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 269 În sensul prezentului regulament, se înţelege: a) prin unitãţi vamale, vamile şi punctele vamale precum şi subunitatile acestora, denumite posturi vamale; b) prin organe vamale, personalul muncitor de executie şi conducere din Direcţia Generalã a Vamilor şi unitãţile vamale; c) prin declarant vamal, persoanele juridice sau fizice declara şi prezintã bunurile pentru vamuire, precum şi reprezentanţii acestora. Unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi alte persoane juridice pot fi reprezentate pentru declararea bunurilor la organele vamale şi pentru îndeplinirea celorlalte obligaţii privind vamuirea numai de unitãţi socialiste autorizate în acest scop, potrivit legii; d) prin introducere sau scoatere de bunuri, trecerea peste frontiera, în condiţiile legii, a bunurilor aparţinînd persoanelor juridice sau fizice, în afarã activitãţii de comerţ exterior. ART. 270 În cazurile în care organele vamale, cu ocazia efectuãrii controlului vamal al mijloacelor de transport şi bunurilor potrivit normelor prevãzute în prezentul regulament, sesizeazã aspecte care creeazã suspiciuni de nerespectare a regimului vamal, procedeazã la verificarea în întregime a mijloacelor de transport şi a bunurilor. ART. 271 Pentru deplasarea personalului vamal în afarã incintelor vamale, în vederea efectuãrii operaţiunilor prevãzute în prezentul regulament, cei care solicita deplasarea suporta cheltuielile de transport, cazare şi diurna, potrivit normelor legale, în baza decontului întocmit de unitatea vamalã. ART. 272 Neîndeplinirea de cãtre personalul vamal a obligaţiilor care decurg din atribuţiile sale de serviciu, prevãzute în Codul vamal şi prezentul regulament, atrage rãspunderea disciplinarã sau penalã, dupã caz. ART. 273 Tranzitul, antrepozitarea, alte operaţiuni temporare, precum şi introducerea sau scoaterea din ţara de bunuri sau valori, a cãror deţinere sau circulaţie este reglementatã prin legi speciale sau în înţelegeri bilaterale ori multilaterale, sunt supuse avizãrii organelor competente sa aprobe deţinerea sau circulaţia acestor bunuri sau valori. Aceste organe pot stabili şi condiţii specifice pentru efectuarea operaţiunilor. ART. 274 Normele privind importul şi exportul de mãrfuri, precum şi alte operaţiuni vamale ai cãror titulari sunt unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de comerţ exterior se aplica în mod corespunzãtor şi operaţiunilor efectuate de persoanele juridice sau fizice în afarã activitãţii de comerţ exterior, dacã în prezentul regulament nu se dispune altfel. ART. 275 Normele privind nomenclatura vamalã şi stabilirea originii bunurilor sunt cele prevãzute în anexa nr. 6. ART. 276 Normele privind modul de efectuare a controlului vamal al bunurilor aparţinînd persoanelor fizice care trec frontiera de stat şi al mijloacelor de transport cu care cãlãtoresc sunt cele prevãzute în anexa nr. 7 *). *) Anexa a fost comunicatã instituţiilor interesate. ART. 277 Termenele prevãzute în prezentul regulament se calculeazã în zone libere, potrivit normelor prevãzute în Codul de procedura civilã. ART. 278 Bunurile degradate pe timpul transportului sunt supuse taxelor vamale reduse proporţional cu gradul avarierii, iar cele distruse sunt exceptate de la plata taxelor vamale. Prevederile alin. 1 nu se aplica autoturismelor introduse în ţara de persoanele fizice sau juridice în afarã operaţiunilor de comerţ exterior. ART. 279 La cererea organelor vamale, autoritãţile portuare şi aeroportuare precum şi organele statiilor de cale feratã de frontiera nu permit ieşirea sau intrarea în ţara a mijloacelor de transport, dacã nu sunt îndeplinite condiţiile prevãzute în Codul vamal şi prezentul regulament. ART. 280 Direcţia Generalã a Vamilor stabileşte modelul şi modul de folosire a registrelor, formularelor, sigiliilor şi stampilelor vamale, potrivit legii. Formularele şi sigiliile vamale se pun în uz de organele vamale, fãrã plata. În cazul în care declarantii vamali sunt persoane juridice, acestea pot tipari, pe cheltuiala lor şi pot folosi unele formulare vamale, cu aprobarea Direcţiei Generalã a Vamilor. Unitãţile vamale organizeazã şi ţin evidenta operaţiunilor de vamuire. ART. 281 Pentru vamuirea unor categorii de bunuri care se introduc sau se scot din ţara fãrã a implica plati sub orice forma, precum şi pentru presa, documentaţia, tipariturile şi imprimeriile fonice sau pe pelicula destinate difuzãrii. Direcţia Generalã a Vamilor poate stabili formalitãţi sau documente de vamuire specifice. Atunci cînd se datoreazã taxe vamale, aceste documente constituie titlu executor pentru urmãrirea şi încasarea taxelor. ART. 282 Formularele vamale prevãzute în convenţiile şi înţelegerile internaţionale la care Republica Socialistã România este parte înlocuiesc formularele vamale stabilite potrivit art. 280. ART. 283 În locurile unde se efectueazã operaţiuni vamale, unitãţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor sau, dupã caz, ale Departamentului Aviaţiei Civile, precum şi unitãţile care efectueazã expedieri sau primiri de bunuri de comerţ exterior sunt obligate sa asigure unitãţilor vamale, fãrã plata: a) încãperi pentru efectuarea controlului vamal al bunurilor sau persoanelor; b) birouri pentru îndeplinirea formalitãţilor vamale; c) magazii pentru depozitarea bunurilor reţinute, confiscate sau intrate în proprietatea statului în orice alt mod; d) instalaţii pentru cintarirea bunurilor. Aceleaşi obligaţii revin şi consiliilor populare judeţene, pentru unitãţile vamale care îşi desfãşoarã activitatea în punctele de control rutiere pentru trecerea frontierei de stat sau în punctele de control pentru micul trafic de frontiera. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor asigura gratuit legãturi telefonice prin fir C.F.R. pentru convorbiri între organele vamale de la frontiera şi cele din interior situate în staţiile de cale feratã. ART. 284 În aplicarea prezentului regulament se tine seama de procedurile şi de alte norme cuprinse în convenţiile şi înţelegerile internaţionale la care Republica Socialistã România este parte, precum şi de recomandãrile cu caracter vamal ale organizaţiilor internaţionale acceptate de Republica Socialistã România. ART. 285 Operaţiunile vamale începute sub regimul prevãzut de reglementãrile vamale anterioare prezentului regulament se încheie în conformitate cu normele cuprinse în acele reglementãri. Prevederile alin. 1 nu se aplica pentru: a) operaţiunile de trecere temporarã a bunurilor, aflate în evidenta unitãţilor vamale, al cãror termen de încheiere se prelungeşte cu o durata de 3 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului vamal, data dupã care ele înceteazã sau pot fi reînnoite conform prevederilor prezentului regulament; b) bunurile aparţinînd persoanelor fizice, aflate în custodie vamalã la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament, pentru care se aplica prevederile acestuia. ART. 286 Formularele şi registrele vamale existente la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament se folosesc în mod corespunzãtor pînã la epuizarea acestora. ART. 287 Anexele nr. 1 - 7 fac parte integrantã din prezentul regulament. ANEXA 2 CONDIŢIILE ŞI LIMITELE
în cadrul cãrora persoanele fizice pot introduce sau scoate bunuri din ţara I. Dispoziţii generale 1. Nu este permisã introducerea în ţara de cãtre persoanele fizice a urmãtoarelor categorii de bunuri: a) autoturisme cu un consum de benzina de peste 11 litri la 100 km; b) microbuze şi alte autovehicule similare; c) arme de vinatoare sau de tir, precum şi muniţii pentru acestea; d) butelii pentru gaze lichefiate, altele decît cele pentru camping; e) aparate de copiat şi multiplicat; f) aparate pentru condiţionarea aerului. 2. Introducerea în ţara de cãtre persoanele fizice a urmãtoarelor categorii de bunuri este permisã numai cu plata taxelor vamale în valuta, astfel: --------------------------------------------------------------------------------
3. Ministrul comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale poate stabili taxe vamale prohibitive, în lei sau în valuta, şi pentru alte categorii de bunuri. 4. Introducerea în ţara de cãtre persoanele fizice a urmãtoarelor categorii de bunuri este permisã numai cu plata taxelor prevãzute în tariful vamal sau cu plata taxelor vamale majorate în cadrul plafoanelor stabilite pentru fiecare categorie de persoane: a) Motociclete cu capacitate cilindrica peste 125 cmc; b) Piese de schimb, pãrţi componente şi accesorii auto-moto; c) Motoare de barca şi piese pentru acestea; d) Injectoare pentru instalaţii de încãlzit; e) Pompe de apa de uz gospodãresc; f) Ferastraie de uz gospodãresc acţionate cu motoare de orice fel; g) Hote; h) Congelatoare; i) Calandre pentru cãlcat rufe, de uz gospodãresc; j) Maşini de spãlat vase; k) Maşini de tricotat pentru uz casnic; l) Haine din piele; m) Maşini de scris; n) Aparate de filmat; o) Aparate de proiectie; p) Aparate de mãrit foto şi developat; r) Instrumente muzicale de orice fel; s) Magnetofoane şi videocasetofoane; t) Picupuri; u) Amplificatoare de sunet; v) Combine muzicale (formate din cel puţin 3 aparate de înregistrãri sau redat sunetul ori imaginea, de aceeaşi marca şi care nu pot funcţiona independent, constituite sau nu într-un singur corp); z) Bunuri cu o valoare individualã de peste 10.000 lei. Persoanele cu domiciliul în strãinãtate achitã taxele vamale numai în valuta. 5. Introducerea temporarã şi tranzitul categoriilor de bunuri prevãzute la pct. 1-4 sunt permise potrivit normelor prevãzute în Regulamentul vamal. II. Persoane cu domiciliul în Republica Socialistã România A. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în interes de serviciu 6. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în interes de serviciu pe o perioada de peste 30 de zile poate scoate din ţara fãrã plata taxelor vamale: a) îmbrãcãminte, alte articole personale şi medicamente, necesare pe durata deplasarii, precum şi materiale de studiu şi documentare; b) alte bunuri de uz personal, familial şi gospodãresc, inclusiv mobilier, cu condiţia ca obiectele de folosinta îndelungatã sa fie declarate în scris organelor vamale, pentru a putea fi reintroduse în ţara cu scutire de taxe vamale; c) cadouri în valoare de pînã la 500 lei, în total. 7. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în interes de serviciu pe o perioada de peste 30 de zile poate introduce în ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) bunurile scoase din ţara, prevãzute la pct. 6; b) articole de îmbrãcãminte, incaltaminte, articole de uz casnic sau gospodãresc, dobîndite şi folosite în strãinãtate; c) articole de îmbrãcãminte, incaltaminte, articole de uz casnic sau gospodãresc, dobîndite în strãinãtate, a cãror valoare totalã nu depãşeşte 10.000 lei. Bunurile prevãzute la lit. b) şi c) se permit numai dacã sunt altele decît cele prevãzute la pct. 2 - 4 şi numai dacã sunt în cantitãţi rationale care sa nu depãşeascã uzul personal, familial sau gospodãresc. Scutirile prevãzute pentru bunurile de la art. c) se admit o singura data în timpul unei misiuni, pe baza unei adeverinte emise de unitatea care a trimis personalul în strãinãtate. Unitãţile din ţara care trimit personal în strãinãtate sunt obligate sa ţinã evidenta şi sa elibereze o singura adeverinta pe timpul unei misiuni. În celelalte cazuri, în care personalul muncitor introduce în ţara, în timpul misiunii, bunuri din cele prevãzute la lit. c), pentru bunurile aflate în bagajele însoţite se aplica regimul de scutire prevãzut pentru turişti, iar pentru bunurile neinsotite se aplica taxe vamale potrivit Regulamentului vamal. 8. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în interes de serviciu pe o perioada de peste 30 de zile poate introduce în ţara, cu plata taxelor vamale, bunuri în urmãtoarele limite: a) bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 10.000 lei, cu plata taxelor vamale prevãzute în tariful vamal; b) bunuri a cãror valoare totalã este cuprinsã între 10.001 şi 20.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100%; c) bunuri a cãror valoare totalã depãşeşte 20.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 200%. 9. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în interes de serviciu pe o perioada de pînã la 30 de zile poate scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) îmbrãcãminte, alte articole personale şi medicamente necesare pe durata deplasarii, precum şi materiale de studiu şi documentare; b) cadouri în valoare de pînã la 300 lei în total. 10. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în interes de serviciu pe o perioada de pînã la 30 de zile poate introduce în ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) bunurile scoase din ţara prevãzute la pct. 9; b) articole de îmbrãcãminte, incaltaminte, articole de uz casnic şi gospodãresc a cãror valoare totalã nu depãşeşte 5.000 lei. Pentru personalul care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional şi navele de pescuit oceanic, plafonul este de 2.000 lei, iar pentru cel care este trimis în strãinãtate pe o perioada de pînã la 5 zile plafonul este de 300 lei. Bunurile prevãzute la lit. b) se permit numai dacã sunt altele decît cele prevãzute la pct. 2 - 4 şi dacã sunt transportate ca bagaj însoţit. 11. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în interes de serviciu pe o perioada de pînã la 30 de zile poate introduce în ţara, cu plata taxelor vamale prevãzute în tariful vamal, bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 5.000 lei. Peste aceasta limita nu se permite introducerea în ţara de bunuri. 12. Bunurile de origine romana cumpãrate în strãinãtate de personalul muncitor de la magazinele de desfacere ale întreprinderilor romane de comerţ exterior care funcţioneazã potrivit legii pot fi introduse în ţara fãrã plata taxelor vamale, în baza facturilor de cumpãrare în care se va preciza originea bunurilor. 13. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în interes de serviciu poate introduce în ţara, fãrã plata taxelor vamale, bunurile cumpãrate în valuta, potrivit normelor legale, de la unitãţile autorizate în acest scop care funcţioneazã în punctele de frontiera. 14. Prevederile de la pct. 6 - 13 se aplica personalului muncitor trimis în strãinãtate pentru îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, inclusiv personalului muncitor care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional şi navele de pescuit oceanic, persoanelor trimise sa lucreze la întreprinderi sau organizaţii cu sediul în strãinãtate, persoanelor trimise la studii, specializare sau perfecţionare şi altor persoane care realizeazã în strãinãtate venituri legale în valuta ca urmare a activitãţii depuse. B. Turişti 15. Turistii pot scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) îmbrãcãminte şi alte obiecte, precum şi medicamente necesare pe durata cãlãtoriei, ţinînd seama de toate condiţiile deplasarii; b) un aparat fotografic şi 24 casete sau 10 role de film; c) un radioreceptor portabil; d) un cort şi echipament de cantonament, precum şi articole de sport uzuale; e) alte bunuri uzuale pentru cãlãtorie, cu condiţia ca obiectele de folosinta îndelungatã sa fie declarate în scris organelor vamale, pentru a putea fi reintroduse în ţara cu scutire de taxe vamale; f) cadouri aflate în bagajele însoţite, în limita valorii totale de 1.000 lei. 16. Turistii pot scoate din ţara, cu plata taxelor vamale, bunuri a cãror valoare totalã sa nu depãşeascã 500 lei şi cu plata taxelor vamale majorate cu 100% bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 5.000 lei. 17. Turistii pot introduce în ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) bunuri scoase din ţara, în condiţiile pct. 15 lit. a) - d); b) bunuri dobîndite în strãinãtate, aflate în bagajele însoţite, în limita valorii totale de 2.000 lei, altele decît cele prevãzute la pct. 2 - 4. 18. Turistii pot introduce în ţara, cu plata taxelor vamale, bunuri în urmãtoarele limite: a) bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 5.000 lei, cu plata taxelor vamale prevãzute în tariful vamal; b) bunuri a cãror valoare totalã este cuprinsã între 5.001 şi 10.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100%; c) bunuri a cãror valoare totalã depãşeşte 10.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 200% . 19. În cazul turistilor care ies din ţara mai mult decît o data într-o luna sau care rãmîn în strãinãtate cel mult 24 de ore, se aplica prevederile pct. 48. 20. Dispoziţiile pct. 12 se aplica şi turistilor. C. Persoane care îşi stabilesc domiciliul în alta ţara 21. Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în alta ţara pot scoate, fãrã plata taxelor vamale, urmãtoarele bunuri: a) ca bagaj însoţit: îmbrãcãminte şi alte articole necesare pe durata cãlãtoriei; bijuterii din aur fãrã pietre preţioase, în limita a 10 grame, pentru fiecare persoana care a împlinit virsta de 16 ani, şi obiecte din argint în limita a 20 grame pentru fiecare persoana; b) ca bagaj neînsoţit: - bunuri de uz personal, familial sau gospodãresc, cu excepţia autoturismelor; - unelte şi instrumente pentru exercitarea profesiei în baza unei adeverinte din care sa rezulte profesia. Limitele în cadrul cãrora pot fi scoase din ţara bunurile prevãzute la lit. b) se stabilesc de ministerul comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale. 22. Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în alta ţara pot scoate, cu plata taxelor vamale, bunuri în valoare totalã de cel mult 15.000 lei. III. Persoane cu domiciliul în strãinãtate A. Turişti 23. Turistii pot introduce temporar în ţara fãrã garantarea taxelor vamale urmãtoarele bunuri: a) îmbrãcãminte şi alte articole personale, precum şi medicamente, necesare pe durata cãlãtoriei, ţinînd seama de toate condiţiile deplasarii; b) doua aparate fotografice şi 24 casete sau 10 role film pentru fiecare aparat, precum şi un aparat de filmat de format mic şi 10 bobine de film; c) un binoclu; d) un radioreceptor portabil şi un televizor portabil; e) un aparat pentru înregistrarea şi redarea sunetului cu sau fãrã aparat pentru redarea imaginii şi cu sau fãrã radioreceptor; f) un instrument muzical portabil; g) un carucior de copil; h) un cort şi alte echipamente de cantonament, precum şi alte articole de sport uzuale, inclusiv o ambarcatiune, o bicicleta şi doua arme de vinatoare cu cîte 100 cartuse pentru fiecare arma; i) o masina de scris portabila. Cînd exista suspiciuni ca bunurile nu se introduc pentru uzul personal, organele vamale pot sa ceara garantarea plãţii taxelor vamale, sa retina bunurile sau sa ia orice alte mãsuri prevãzute de normele legale în vigoare. Turistii pot introduce în ţara, fãrã plata taxelor vamale, cadouri aflate în bagajele însoţite în limita valorii totale de 2.000 lei, altele decît bunurile prevãzute la pct. 2 - 4. 24. Turistii pot introduce în ţara, cu plata taxelor vamale în valuta, bunuri în urmãtoarele limite; a) bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 5.000 lei, cu plata taxelor vamale prevãzute în tariful vamal; b) bunuri a cãror valoare totalã este cuprinsã între 5.001 şi 10.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100%; c) bunuri a cãror valoare totalã depãşeşte 10.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 200% . 25. Turistii pot scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) bunurile din categoria celor prevãzute la pct. 23; b) bunurile cumpãrate cu plata în valuta; c) cadouri aflate în bagajele însoţite în limita valorii totale de 1.000 lei. 26. Turistii pot scoate din ţara, cu plata taxelor vamale în valuta, bunuri în limita valorii totale de 500 lei, precum şi cu plata taxelor vamale majorate cu 100%, bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 5.000 lei. 27. În cazul turistilor care intra în ţara mai mult decît o data într-o luna sau care rãmîn în Republica Socialistã România cel mult 24 de ore, se aplica prevederile art. 48. B. Persoane strãine în interes de serviciu 28. Persoanele în interes de serviciu pot introduce temporar în ţara, fãrã garantarea taxelor vamale, bunurile prevãzute la pct. 23 precum şi bunuri de uz familial şi gospodãresc, dacã aceste bunuri intra în ţara în cel mult 6 luni de la data venirii titularilor. Eliberarea din vama a bunurilor de uz familial şi gospodãresc se face în baza unei adeverinte emise de unitãţile romane sau de unitãţile strãine autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistã România, cu care aceste persoane sunt în relaţii de serviciu. Introducerea în ţara peste acest termen a bunurilor este permisã numai cu plata taxelor vamale în limita plafoanelor prevãzute la pct. 30. 29. Persoanele în interes de serviciu pot introduce în timpul şederii în ţara direct sau prin colete, fãrã plata taxelor vamale, bunuri, altele decît cele prevãzute la pct. 2 - 4, a cãror valoare sa nu depãşeascã 4.000 lei pe an calendaristic pentru fiecare persoana majorã şi 2.000 lei pentru minor, în baza unor carnete de evidenta vamalã. Pentru studenţi şi elevi, plafonul este de 2.000 lei pe an calendaristic. 30. Persoanele în interes de serviciu pot introduce în ţara, cu plata taxelor vamale în valuta, bunuri în urmãtoarele limite: a) bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 500 lei, cu plata taxelor vamale prevãzute în tariful vamal; b) bunuri a cãror valoare totalã este cuprinsã între 501 şi 5.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100%; c) bunuri a cãror valoare totalã depãşeşte 5.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 200% . 31. Persoanele în interes de serviciu pot scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) bunurile introduse în ţara, în condiţiile pct. 23, cu excepţia cadourilor care se permit în limita valorii totale de 500 lei; b) bunurile prevãzute la pct. 28 alin. 2 dacã se prezintã un inventar sau alt document vizat de organele vamale de intrare; c) bunuri cumpãrate cu plata în valuta; d) bunuri de uz personal, familial sau gospodãresc dobîndite din sumele în lei obţinute legal cu titlu de retribuţii, premii, indemnizaţii, onorarii, burse sau alte venituri similare. Valoarea totalã a acestor bunuri nu poate depãşi 30% din sumele obţinute. 32. Persoanele în interes de serviciu pot scoate din ţara, cu plata taxelor vamale în valuta, bunuri în urmãtoarele limite: a) bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 500 lei, cu plata taxelor vamale prevãzute în tariful vamal; b) bunuri a cãror valoare totalã este cuprinsã între 501 şi 5.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100% . Peste aceste limite nu este permisã scoaterea de bunuri din ţara. 33. Prevederile de la pct. 28, 30, 31 lit. a) - c) şi 32 se aplica persoanelor venite în Republica Socialistã România pentru îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu sau tranzacţii comerciale, studii, specializare sau perfecţionare, persoanelor încadrate la unitãţi sau organizaţii strãine cu sediul în Republica Socialistã România, precum şi persoanelor cu domiciliul în strãinãtate care realizeazã venituri legale în lei sub forma de retribuţii, indemnizaţii, onorarii, diurne, burse sau alte asemenea venituri. Prevederile de la pct. 29 şi 31 lit. d) se aplica numai persoanelor venite în Republica Socialistã România pentru îndeplinirea unor atribuţii prevãzute în convenţii, contracte sau alte aranjamente încheiate de partea romana (specialişti, tehnicieni, profesori, studenţi, elevi, etc.) şi care sunt retribuite în lei, de cãtre organizaţiile romane sau societãţile mixte. 34. Persoanele care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional pot introduce în ţara, fãrã garantarea taxelor vamale, îmbrãcãmintea şi alte articole personale, precum şi medicamente necesare pe durata deplasarii. 35. Persoanele care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional pot introduce în ţara cu plata în valuta a taxelor vamale bunuri a cãror valoare totalã nu depãşeşte 500 lei, precum şi cu plata în valuta a taxelor vamale majorate cu 100% bunuri a cãror valoare totalã este cuprinsã între 501 şi 1.000 lei. 36. Persoanele care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional pot scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) bunurile din categoria celor prevãzute la pct. 34; b) bunurile cumpãrate cu plata în valuta. 37. Persoanele care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional pot scoate din ţara, cu plata în valuta a taxelor vamale, bunuri în limita valorii totale de 500 lei, precum şi cu plata în valuta a taxelor vamale majorate cu 100% bunuri în limita valorii totale de 1.000 lei. C. Persoane care îşi stabilesc domiciliul în Republica Socialistã România 38. Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în Republica Socialistã România pot introduce în ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) bunurile de uz personal, familial sau gospodãresc; b) mijloacele de transport cu sau fãrã motor; mijloacele de transport cu motor se permit dacã nu au un consum de benzina mai mare de 11 litri la 100 km şi dacã se prezintã un document din care sa rezulte ca au fost în proprietatea persoanelor înainte de stabilirea domiciliului lor în Republica Socialistã România. Prevederile pct. 2 - 4 nu se aplica în aceste cazuri. 39. Scutirile de taxe vamale prevãzute la pct. 38 se acorda în baza unei adeverinte eliberate de organele Ministerului de Interne, din care sa rezulte aprobarea şi data stabilirii definitive a domiciliului în Republica Socialistã România. Scutirea de taxe vamale se acorda dacã bunurile au intrat în ţara ca bagaj însoţit sau neînsoţit într-un interval de 6 luni de la data stabilirii definitive a domiciliului în Republica Socialistã România. Bunurile sosite înainte de data stabilirii domiciliului în Republica Socialistã România pot fi eliberate în custodie, cu garantarea taxelor vamale, pe baza unui adeverinte din care sa rezulte ca titularul a solicitat aprobarea stabilirii domiciliului în Republica Socialistã România. IV. Bunuri primite sau expediate din ţara, ca dar prin colete 40. Persoanele fizice pot primi din strãinãtate cu plata taxelor vamale bunuri în limita valorii totale de 5.000 lei şi cu plata taxelor vamale majorate cu 100% bunuri a cãror valoare totalã este cuprinsã între 5.001 - 10.000 lei. Pentru bunurile care depãşesc aceasta limita se aplica taxe vamale majorate cu 200%. Persoanele fizice strãine achitã taxele vamale în valuta. 41. Persoanele fizice pot primi bunuri de la alte persoane fizice din strãinãtate, în condiţiile pct. 40, prin intermediul unor firme strãine, cu plata anticipata a taxelor vamale în valuta, în cadrul unor contracte încheiate cu acele firme de cãtre întreprinderile de comerţ exterior autorizate. În contractele încheiate între întreprinderile de comerţ exterior şi firmele strãine expeditoare vor fi precizate bunurile admise a fi introduse în colete potrivit normelor legale în vigoare în Republica Socialistã România şi se va mentiona ca nerespectarea acestor norme poate duce la rezilierea contractului. 42. Persoanele fizice pot expedia din ţara prin colete cu plata taxelor vamale, ca dar, bunuri în limita valorii totale de 500 lei precum şi cu plata taxelor vamale majorate cu 100% bunuri a cãror valoare totalã sa nu depãşeascã 5.000 lei. Persoanele fizice strãine achitã taxele vamale în valuta, la expedierea coletelor. V. Dispoziţii finale 43. În aplicarea dispoziţiilor prezentei anexe se tine seama şi de restricţiile care pot fi stabilite de ministrul comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale, potrivit Regulamentului vamal. 44. Pentru introducerea şi scoaterea din ţara de produse alimentare se aplica dispoziţiile anexei nr. 3. 45. Personalul muncitor trimis în strãinãtate în misiune îndelungatã, precum şi persoanele strãine venite în ţara în interes de serviciu pot expedia la plecarea în strãinãtate şi prin colete bunurile care le aparţin, cu excepţia bijuteriilor, în condiţiile şi limitele prezentei anexe şi cu prezentarea la vama a documentelor de trecere a frontierei sau a unei adeverinte din partea unitãţii de care aparţin. 46. Pentru personalul roman trimis în strãinãtate în interes de serviciu, membrii de familie pot expedia, prin colete, fãrã plata taxelor vamale, obiecte de îmbrãcãminte, incaltaminte şi lenjerie, necesare pe durata şederii în strãinãtate. 47. Bunurile aparţinînd turistilor romani sau strãini expediate prin colete se admit fãrã plata taxelor vamale numai dacã sunt din cele prevãzute la pct. 15 lit. a), d) şi e) sau la pct. 23 lit. a), g), h), i), dupã caz. Expedierea sau primirea acestor bunuri se permite în baza documentului de trecere a frontierei în cazul turistilor strãini, a unei adeverinte sau a biletelor de cãlãtorie etc., care sa ateste ca persoana a trecut frontiera de stat şi scopul cãlãtoriei în cadrul turistilor romani. 48. Persoanele romane sau strãine care cãlãtoresc în cadrul micului trafic de frontiera sau care trec frontiera cu ocazia unor sarbatori, pe baza de înţelegeri între Republica Socialistã România şi ţãrile limitrofe, pot introduce şi scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale: a) îmbrãcãminte, incaltaminte şi alte obiecte de mica valoare strict necesare pe durata cãlãtoriei, precum şi medicamente pentru folosinta personalã; b) cadouri în limita valorii totale de 150 lei. Aceste persoane pot introduce şi scoate din ţara, cu plata taxelor vamale, bunuri în limita valorii totale de 150 lei. Personalul roman sau strãin în interes de serviciu, cu excepţia celui care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional, care lucreazã pe teritoriul ţãrilor limitrofe sau în ţara, dupã caz, deplasindu-se în mod repetat pe o durata de cel mult 24 de ore, beneficiazã o data pe luna de regimul micului trafic de frontiera. 49. Persoanele fizice romane sau strãine care cãlãtoresc în cadrul unor înţelegeri încheiate între Republica Socialistã România şi ţãrile limitrofe privind trecerile ocazionale peste frontiera pot introduce sau scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale, bunuri în limitele prevãzute pentru turistii romani individuali sau turistii strãini, dupã caz. Acestor persoane nu li se permite scoaterea sau introducerea de bunuri cu plata taxelor vamale. Prevederile alin. 1 se aplica de organele Ministerului Apãrãrii Naţionale cînd trecerea frontierei se face prin alte locuri decît punctele de control pentru trecerea frontierei de stat sau punctele de mic trafic în care funcţioneazã organe vamale. 50. Persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţara, fãrã plata taxelor vamale, bijuteriile de uz personal. Prin bijuterii de uz personal, se înţelege obiectele din metale preţioase cu sau fãrã pietre preţioase, în urmãtoarele limite: - pentru bãrbaţi: 1 verigheta, 2 inele, 1 ceas cu sau fãrã bratara, 1 medalion cu lantisor, 1 ac de cravata, 1 pereche butoni, 1 trusa creion-stilou, 2 perechi ochelari; - pentru femei: 1 verigheta, 2 inele, 1 ceas cu sau fãrã bratara, 2 medalioane cu lantisor, 2 perechi cercei, 2 bratari, 1 brosa, 1 colier, 2 perechi ochelari; - pentru persoane pînã la 16 ani: 1 inel, 1 ceas cu sau fãrã bratara, 1 bratara, 1 medalion cu lantisor, 2 perechi ochelari, iar pentru fete, şi 1 pereche cercei. În cazul micului trafic de frontiera, prin bijuterii de uz personal se înţelege obiectele din metale preţioase cu sau fãrã pietre preţioase, în urmãtoarele limite: 1 verigheta, 1 inel, iar pentru femei, şi 1 pereche cercei. În cazul persoanelor prevãzute la pct. 21, prin bijuterii de uz personal se înţelege obiectele din metale preţioase enumerate la pct. 21 lit. a). 51. Bunurile prevãzute la pct. 2, introduse în ţara de persoanele fizice sau primite prin colete, nu sunt supuse limitelor şi majorãrilor stabilite prin prezenta anexa pentru bunuri admise cu plata taxelor vamale. 52. Aplicarea taxelor vamale sau a taxelor vamale majorate se face numai la diferenţa de valoare cu care este depãşit plafonul admis cu scutire sau, dupã caz, plafonul stabilit cu plata taxelor vamale. Majorãrile de taxe vamale se aplica începînd cu bunurile supuse taxelor vamale cele mai scãzute. 53. Limitele cantitative sau valorice prevãzute prin Regulamentul vamal şi prezenta anexa se aplica de persoana pentru fiecare transport, dacã nu se dispune altfel. Prin transport însoţit se înţelege bunurile pe care o persoana le duce cu sine în acelaşi mijloc de transport sau care o însoţesc în acelaşi mijloc de transport. Prin transport neînsoţit se înţelege bunurile expediate şi înscrise în acelaşi document de transport. 54. Valoarea în vama se exprima pe unitãţi de mãsura specifice indicate în listele de valori în vama comunicate unitãţilor vamale de Direcţia Generalã a Vamilor. 55. Bunurile scutite de taxe vamale aparţinînd personalului muncitor care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional şi pe navele de pescuit oceanic, precum şi bunurile prevãzute la pct. 29, pot fi înscrise în carnete de evidenta vamalã. Modelul şi instrucţiunile de completare a carnetelor se stabilesc de cãtre Direcţia Generalã a Vamilor. Carnetele de evidenta vamalã pentru personalul muncitor roman care îşi desfãşoarã activitatea pe mijloacele de transport internaţional se tiparesc de unitãţile de transport de care aparţine acest personal, iar cele pentru personalul strãin se tiparesc de cãtre Direcţia Generalã a Vamilor şi se distribuie contra cost. Modelul adeverintelor care se elibereazã în vederea aplicãrii scutirilor de taxe vamale prevãzute în prezenta anexa se stabileşte de cãtre Direcţia Generalã a Vamilor. 56. Prevederile art. 57 lit. f) - j) din Codul vamal se aplica pe baza unor documente din care rezulta îndeplinirea condiţiilor stabilite pentru acordarea scutirii de taxe vamale. ANEXA 3 NORME
privind scoaterea sau introducerea în ţara de cãtre persoanele fizice a produselor alimentare I. Persoane cu domiciliul în strãinãtate 1. Produsele alimentare prevãzute în prezentul punct pot fi scoase din ţara, cu plata taxelor vamale de 100%, în valuta, în urmãtoarele cantitãţi; a) preparate din carne şi conserve cu sau fãrã legume 150 g
b) bomboane, ciocolata 150 g
c) ceai din import 50 g
d) bãuturi alcoolice (peste 22 grade) 1 l
e) vin, bere 2 l.
Alte produse alimentare decît cele prevãzute la alin. 1 pot fi scoase din ţara, cu plata taxelor vamale, numai în limita valorii de 50 lei. 2. Scoaterea din ţara a urmãtoarelor produse alimentare nu este permisã: - carne - ulei comestibil - fãina de grîu şi de porumb - zahãr - orez - cafea, cacao - miere de albine - masline - alcool rafinat - legume, fructe - piper şi alte condimente din import. 3. Membrii echipajelor navelor sub pavilion strãin pot introduce la bord, fãrã plata taxelor vamale, pentru consum strict personal, pe timpul stationarii în porturile romane, produse alimentare cumpãrate direct din comerţ, în lei proveniţi din schimb valutar sau din sume de lei primite de la agenţiile de navigaţie, în urmãtoarele situaţii: - întreprinderea specializatã pentru aprovizionarea navelor nu comercializeazã produsele solicitate sau produsele solicitate sunt în cantitãţi reduse, ori - în port nu funcţioneazã o întreprindere specializatã pentru aprovizionarea navelor. 4. Produsele alimentare pot fi introduse în ţara, fãrã plata taxelor vamale, în limitele strict necesare pe durata transportului pe teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv 2 litri bãuturi alcoolice (peste 22 grade), 4 litri vin sau bere şi 200 tigari. Personalul de pe nave sau aeronave poate scoate din port sau aeroport asemenea bunuri, în valoare totalã de cel mult 50 de lei la fiecare deplasare în oraş. Produsele alimentare care depãşesc limitele prevãzute la alineatul precedent pot fi introduse în ţara, cu plata taxelor vamale, cu aplicarea limitelor corespunzãtoare de la anexa nr. 2. II. Persoane cu domiciliul în Republica Socialistã România 5. Produsele alimentare prevãzute în prezentul punct pot fi scoase din ţara, fãrã plata taxelor vamale, în urmãtoarele cantitãţi: a) preparate din carne 150 g
b) conserve din carne cu sau fãrã legume 500 g
c) zahãr, bomboane, ciocolata 200 g
d) paste fainoase, biscuiti 250 g
e) cafea, cacao 50 g
f) bãuturi alcoolice (peste 22 grade) 1 l
g) vin, bere 2 l
h) tigari 200 buc.
Alte produse alimentare decît cele prevãzute la alin. 1 pot fi scoase din ţara, fãrã plata taxelor vamale, numai în limita valorii de 100 lei. 6. Unitãţile socialiste, inclusiv întreprinderile de comerţ exterior, pot expedia produse alimentare, în condiţiile <>Decretului Consiliului de Stat nr. 162/1978 , fãrã plata taxelor vamale, pentru personalul trimis muncitor trimis în strãinãtate în vederea executãrii unor lucrãri de construcţii, montaj sau alte lucrãri similare. 7. Cantitãţile de produse alimentare care pot fi scoase din ţara, fãrã plata taxelor vamale, în mod individual, de personalul roman de servire a mijloacelor de transport pe calea feratã şi auto în trafic internaţional, precum şi a navelor sub pavilion roman care activeazã în apele internaţionale, sunt urmãtoarele: --------------------------------------------------------------------------------
Cantitãţi
Nr. Denumirea alimentelor ----------------------------------------------------
crt. Personalul de pe Personalul de pe Personalul de pe
Scoaterea din ţara a produselor alimentare peste limitele prevãzute în prezentul punct este interzisã. 8. Pentru produsele alimentare la care sunt stabilite limite pe zi, cantitãţile totale de persoana/zi se stabilesc de unitate în raport cu durata cãlãtoriei dus-întors, înscrisã în carnetele de evidenta vamalã. 9. Produsele alimentare, pot fi introduse în ţara, fãrã plata taxelor vamale, în limitele strict necesare pe durata transportului pe teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv 2 litri bãuturi alcoolice (peste 22 grade), 4 litri vin sau bere şi 200 tigari. Pentru personalul de pe nave şi aeronave, limita pentru bãuturi alcoolice de orice fel este de 1 litru. Produsele alimentare care depãşesc limitele prevãzute la alineatele precedente pot fi introduse în ţara, cu plata taxelor vamale, cu aplicarea limitelor de la anexa nr. 2. III. Dispoziţii comune 10. Persoanele care se deplaseaza în cadrul micului trafic de frontiera sau în cadrul unor înţelegeri cu ţãrile limitrofe privind trecerile ocazionale peste frontiera, precum şi turistii strãini care intra în ţara mai mult de o data într-o luna sau care rãmîn în Republica Socialistã România mai puţin de 24 de ore, nu pot scoate din ţara produse alimentare. 11. Produsele alimentare nu pot fi expediate din ţara prin colete, cu excepţia celor prevãzute la pct. 6. 12. Persoanele pînã la 16 ani nu beneficiazã de scutirile de taxe vamale prevãzute în prezenta anexa pentru bãuturi alcoolice şi produse din tutun. 13. Limitele prevãzute în prezenta anexa se aplica pentru fiecare persoana care trece frontiera. 14. Scoaterea din ţara de produse alimentare peste limitele prevãzute la pct. I şi II nu este permisã. ANEXA 4 A. Tariful vamal pentru bunurile introduse în ţara de persoanele fizice
*) Pentru bunurile enumerate la pct. 2 din anexa nr. 2, taxele vamale stabilite în tarif se plãtesc numai în valuta şi se majoreazã potrivit prevederilor acelui punct. Pentru celelalte bunuri, taxele vamale se plãtesc în lei sau în valuta. B. Tariful vamal pentru bunurile scoase din ţara de persoanele fizice Pentru bunurile scoase din ţara de persoanele fizice, taxa vamalã este de 20% la valoare *). *) Taxele vamale pentru produsele înscrise în anexa nr. 3 se aplica potrivit prevederilor acelei anexe. ANEXA 5 NORME
privind determinarea valorii în vama a bunurilor aparţinînd persoanelor fizice 1. Valoarea în vama pentru bunurile introduse în ţara se determina luind în considerare nivelul preţurilor interne cu amãnuntul stabilite pentru asemenea bunuri sau pentru bunuri avînd caracteristici apropiate, din producţia interna sau importate. 2. Pentru bunurile a cãror valoare în vama nu se poate stabili potrivit pct. 1, valoarea în vama se determina în baza preţurilor externe stantate sau imprimate pe bunurile de evaluat, iar în lipsa acestor preţuri, cele prevãzute în cataloage, prospecte sau alte documentaţii de preţuri externe stabilite pentru asemenea bunuri sau pentru bunuri avînd caracteristici apropiate. Aceste preţuri se transforma în lei potrivit prevederilor prezentei anexe. 3. Direcţia Generalã a Vamilor va întocmi liste de preţuri interne cu amãnuntul sau, dupã caz, de preţuri prevãzute în cataloage, prospecte sau în alte documentaţii de preţuri externe, în vederea determinãrii de cãtre organele vamale a valorilor în vama. Aceste liste vor conţine preţul unor sortimente de bunuri introduse frecvent în ţara. 4. Lista cataloagelor, prospectelor şi a altor documentaţii de preţuri externe se aproba de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Direcţia Generalã a Vamilor poate revizui anual listele de preţuri potrivit modificãrilor de preţ intervenite pentru bunurile în cauza. Dacã unele categorii de bunuri nu sunt cuprinse în liste şi bunurile nu pot fi asimilate, unitãţile vamale informeazã Direcţia Generalã a Vamilor pentru rezolvarea cazului. În cazul unor bunuri care nu se comercializeazã în mod curent, organele vamale determina valoarea în vama în baza avizului organelor comerciale locale sau, dupã caz, în baza valorilor comunicate de unitãţile socialiste care deţin astfel de bunuri. 5. Determinarea în lei a valorii în vama stabilitã pe baza preţurilor externe se face la cursul pentru operaţiuni necomerciale, în vigoare la 31 decembrie al anului precedent. Pentru valutele la care nu este stabilit un curs de operaţiuni necomerciale, acestea se transforma în dolari S.U.A. la paritatile comunicate organelor vamale anual, de Banca Nationala a Republicii Socialiste România, dupã care se procedeazã la transformarea în lei la cursul pentru operaţiuni necomerciale. 6. Cînd plata taxelor vamale se face în valuta, iar valoarea în vama a bunurilor introduse în ţara este stabilitã potrivit pct. 2, se aplica taxa vamalã prevãzutã în tariful vamal. Cînd plata taxelor vamale se face în valuta, iar valoarea în vama a bunurilor introduse în ţara este determinata potrivit pct. 1, valoarea în lei se transforma în valuta conform prevederilor pct. 5 alin. 1 sau 2, la care se aplica taxa vamalã din tariful vamal. 7. În raport de intensitatea traficului şi de volumul şi gama sortimentala a bunurilor introduse în ţara, ministerul comerţului exterior şi cooperãrii economice internaţionale poate stabili o procedura simplificata de evaluare, inclusiv aplicarea de valori în vama unice de produse sau grupe de produse, în scopul asigurãrii fãrã intirziere a vamuirii bunurilor aparţinînd persoanelor fizice. 8. Valoarea în vama a autoturismelor introduse în ţara pentru care plata taxelor vamale se face în valuta reprezintã preţul de vînzare cu amãnuntul din ţara de origine, din anul fabricaţiei, prevãzut în catalogul de preţuri. În lipsa catalogului se ia în considerare preţul de factura pentru un autoturism nou. Valoarea în vama a autoturismelor adaptate pentru uzul bolnavilor sau invalizilor pentru care plata taxelor vamale se face în lei reprezintã preţul de la alin. 1 transformat în lei potrivit pct. 5 alin. 1 şi majorat cu 100% . 9. Pentru bunurile introduse în ţara de persoanele fizice, cheltuielile de transport, asigurare, ambalare şi manipulare nu se includ în valoarea de vama şi nu se tine seama de bonificatiile şi rabaturile de orice fel. 10. Valoarea în vama a bunurilor scoase din ţara reprezintã preţul intern cu amãnuntul, stabilit potrivit reglementãrilor legale. În lipsa facturilor sau bonurilor de cumpãrare, ori dacã pentru bunuri nu sunt stabilite preţuri interne cu amãnuntul, organele vamale determina valoarea în vama prin asimilare cu bunuri cu caracteristicile cele mai apropiate, care au preţ intern cu amãnuntul. Dacã valoarea în vama nu poate fi stabilitã prin asimilare, persoanele fizice vor prezenta evaluãri efectuate de unitãţile de vînzare a mãrfurilor în consignaţie, unitãţile de anticariat sau ale Fondului Plastic, dupã caz. Valoarea în vama a bunurilor scoase din ţara pentru care taxele vamale se plãtesc în valuta reprezintã preţul bunurilor prevãzut în facturile sau bonurile de cumpãrare, cînd acesta este exprimat în valuta sau preţul de cumpãrare în lei transformat în valuta la cursul prevãzut la pct. 5 alin. 1. La aceasta valoare în vama se aplica taxa din tariful vamal. ANEXA 6 NORME
privind nomenclatura vamalã şi stabilirea originii bunurilor I. Nomenclatura vamalã 1. Nomenclatura vamalã folositã în tariful vamal de import cuprinde denumirea tuturor bunurilor care fac obiectul schimburilor internaţionale, clasificate pe secţiuni, capitole şi poziţii, în funcţie de natura materialã, gradul de prelucrare, destinaţia şi principiul de funcţionare. 2. Titlurile secţiunilor şi capitolelor din nomenclatura au numai o valoare indicativa. Încadrarea tarifara se determina în conformitate cu textul poziţiilor şi notelor explicative ale secţiunilor şi capitolelor din nomenclatura, pe baza regulilor generale prevãzute în prezentul capitol. 3. Un bun incomplet sau nefinit care prezintã caracteristicile esenţiale ale bunului complet sau finit se încadreazã la poziţia din nomenclatura care se referã la acel bun. Aceste dispoziţii se aplica corespunzãtor şi bunului complet sau finit cînd acesta este în stare demontata sau nemontata. Menţiunile cu privire la o materie dintr-o poziţie a nomenclaturii se referã la aceasta materie, fie în stare pura, fie amestecata sau asociata cu alte materii. Orice referire la un bun dintr-o anumitã materie priveşte bunul construit în întregime sau parţial din aceasta materie. 5. Cînd bunurile pot fi încadrate la doua sau mai multe poziţii sau subpozitii, încadrarea se face dupã cum urmeazã: a) poziţia sau subpozitia cea mai specifica are prioritate asupra celor cu o sfera mai generalã; b) bunurile din amestecuri şi lucrãrile compuse din materii diferite, a cãror încadrare nu poate fi facuta prin aplicarea regulii de la lit. a), se încadreazã dupã materia sau produsul care le conferã caracterul esenţial, atunci cînd este posibil sa se facã aceasta determinare; c) în cazul în care regulile de la litera a) şi b) indica mai multe poziţii susceptibile sa cuprindã un bun, acesta se încadreazã la poziţia cu numãrul cel mai mare. 6. Bunurile care nu pot fi încadrate în nomenclatura vamalã dupã regulile prevãzute la pct. 3 - 5 se încadreazã la poziţia sau subpozitia aferentã celor mai asemãnãtoare bunuri. 7. Cînd specificaţia bunurilor importate cuprinde un numãr mare de poziţii, importatorul poate propune, din considerente economice şi cu avizul beneficiarilor, gruparea bunurilor la un numãr restrîns de poziţii tarifare. Propunerile se supun spre soluţionare Direcţiei Generale a Vamilor. 8. Regulile de nomenclatura stabilite prin prezentul capitol se aplica în mod corespunzãtor şi tarifului vamal pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice. II. Stabilirea originii bunurilor 9. La stabilirea originii bunurilor importate se au în vedere urmãtoarele criterii: a) criteriul "bunurilor produse în întregime într-o ţara", atunci cînd numai o ţara intra în considerare în atribuirea originii; b) criteriul "transformarii substanţiale", atunci cînd doua sau mai multe tari iau parte la producerea bunurilor. 10. Sunt considerate bunuri produse în întregime într-o ţara, urmãtoarele: a) produsele minerale şi alte produse obţinute din solul şi subsolul acelei tari, inclusiv din apele teritoriale, precum şi din solul şi subsolul zonelor marine aflate sub jurisdicţia sa nationala dincolo de limita apelor sale teritoriale; b) produsele vegetale recoltate în acea ţara; c) animale nãscute şi crescute în acea ţara; d) produsele obţinute de la animalele din acea ţara; e) produsele obţinute prin vinat sau pescuit în acea ţara; f) produsele obţinute din pescuitul maritim şi alte produse extrase din mare de navele acelei tari, precum şi produsele obţinute la bordul navelor-uzina ale acelei tari; g) deşeurile şi rebuturile provenind de la operaţiile de fabricaţie şi prelucrare, precum şi bunurile care nu pot fi folosite, colectate în acea ţara şi care nu pot servi numai pentru recuperarea materiilor prime; h) bunurile obţinute în întregime în acea ţara din produsele prevãzute la lit. a) - g). Bunurile produse în întregime într-o ţara se considera ca fiind originare din acea ţara. 11. Bunurile produse în doua sau mai multe tari sunt considerate ca fiind originare din ţara în care bunurile sunt supuse unor operaţii de fabricaţie şi prelucrare substantiala, care le considera caracteristici de încadrare în tariful vamal la o poziţie diferita de cea aferentã fiecãrui material utilizat la obţinerea bunului. 12. Fac excepţie de la prevederile pct. 11: a) operaţiunile de fabricaţie şi prelucrare care, deşi impun o schimbare a poziţiei tarifare, nu sunt considerate ca fiind substanţiale ori sunt considerate ca substanţiale numai în condiţii speciale; b) operaţiunile de fabricaţie şi prelucrare care, deşi sunt considerate ca substanţiale în condiţii speciale, nu impun o schimbare a poziţiei de încadrare în tariful vamal. Stabilirea caracterului de operaţiune substantiala se face de organele vamale, luindu-se în considerare operaţiunea de fabricaţie care conferã articolului caracteristicile esenţiale. 13. Accesoriile, piesele de schimb şi sculele destinate a fi utilizate la o masina, aparat sau vehicul sunt considerate ca avînd aceeaşi origine cu masina, aparatul sau vehiculul cu care sunt importate şi puse în vînzare în mod normal şi corespund ca fel şi numãr unei echipari uzuale a acestora. 14. Bunurile importate în mai multe transporturi, în stare neasamblata, sunt considerate, în vederea stabilirii originii, ca un singur bun. 15. Ambalajele sunt considerate ca avînd aceeaşi origine cu bunurile pe care le conţin. În cazul în care ambalajele sunt declarate separat de bunuri, originea acestora va fi stabilitã pe baza regulilor din prezentul capitol. 16. Pentru determinarea originii bunurilor, nu se ia în considerare originea produselor energetice, instalaţiilor, maşinilor şi sculelor utilizate în fabricatia şi prelucrarea bunurilor. 17. Sunt considerate "operaţiuni substanţiale" operaţiunile în care produsele neoriginare conferã produsului finit mai puţin de 50% din valoarea sa. 18. Nu sunt considerate "operaţiuni substanţiale" şi nu conferã caracterul de bun originar dintr-o ţara, urmãtoarele operaţiuni: a) marcarea, etichetarea sau atasarea altor nume distinctive pe produse sau pe ambalajul lor; b) asamblarea pieselor unui produs pentru a se constitui produsul complet; c) taierea animalelor în abatoare; d) simpla amestecare a produselor, de feluri diferite sau nu, unde unul sau mai multe componente ale amestecului nu îndeplinesc condiţiile legale de atribuire a originii; e) schimbarea ambalarii şi împãrţirii şi constituirea partizilor de marfa; f) desprafuirea, cernerea sau ciuruirea, sortarea, clasificarea, imperecherea, spalarea, vopsirea şi orice alte simple operaţiuni de finisaj; g) ventilarea, aerisirea, uscarea, refrigerarea, sortarea şi orice alte operaţiuni care asigura pãstrarea bunurilor în bune condiţii; h) ambalarea mãrfurilor; i) combinarea de doua sau mai multe operaţii specificate la lit. a) - h). 19. Pentru stabilirea originii bunurilor, unitãţile importatoare prezintã, la cererea organelor vamale, un certificat de origine, în care autoritãţile sau organismele împuternicite sa stabileascã originea certifica expres ca bunurile sunt originare dintr-o anumitã ţara. Datele care trebuie sa fie menţionate în certificatul de origine se stabilesc de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperãrii Economice Internaţionale. Certificatul de origine se solicita de organele vamale atunci cînd acesta este necesar pentru aplicarea de taxe vamale diferenţiate în raport de originea bunurilor. --------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
