Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Asigurarea sãnãtãţii populaţiei se realizeazã printr-un complex de mãsuri economice, sociale, culturale şi sanitare, care urmãresc întãrirea continua a sãnãtãţii, prevenirea imbolnavirilor, acordarea tratamentului medical În caz de imbolnavire şi recuperarea capacitãţii de munca.
Asistenta medicalã complexa acordatã bolnavilor cu afecţiuni psihice constituite o parte integrantã a asistenţei sanitare şi are drept scop refacerea sãnãtãţii, îmbunãtãţirea capacitãţii de adaptare la condiţiile de viata în familie, în munca şi societate a bolnavilor, precum şi prevenirea manifestãrilor acute ale bolii, care pot constitui un pericol pentru bolnavii înşişi sau pentru cei din jur.
Unitãţile sanitare, celelalte unitãţi, membrii de familie ai bolnavilor care suferã de afecţiuni psihice sunt obligaţi sa asigure efectuarea la timp a tratamentului de specialitate, integrarea acestora în familie şi în activitãţi profesionale corespunzãtoare stãrii lor de sãnãtate, în scopul prevenirii apariţiei unor situaţii în care aceştia sa devinã periculosi.
ART. 2
Sunt periculosi, în înţelesul prezentului decret, bolnavii psihici care, prin manifestãrile lor, pun în pericol viata, sãnãtatea, integritatea corporalã proprie ori a altora, importante valori materiale sau tulbura în mod repetat şi grav condiţiile normale de munca ori de viata, în familie sau societate.
ART. 3
Bolnavii psihici periculosi sunt supuşi în mod obligatoriu tratamentului medical de specialitate în cadrul unitãţilor sanitare.
Tratamentul medical obligatoriu se efectueazã ambulator, iar în caz de nevoie, în condiţii de spitalizare în unitãţile sanitare de specialitate.
ART. 4
Necesitatea instituirii tratamentului medical obligatoriu se va stabili ţinându-se seama de starea bolnavului psihic, de gradul de pericol pe care el îl prezintã, comportarea sa pentru el însuşi sau pentru persoanele cu care vine în contact.
Instituirea tratamentului medical obligatoriu are drept scop înlãturarea tulburarilor intervenite în starea bolnavilor, în vederea îmbunãtãţirii capacitãţii de adaptare psiho-socialã a acestora.
CAP. 2
Instituirea tratamentului medical obligatoriu
ART. 5
Membrii majori ai familiei care locuiesc în mod obişnuit cu o persoana din a carei comportare s-ar putea deduce ca este un bolnav psihic periculos, cei care vin în contact permanent cu aceasta la domiciliu sau la locul de munca, precum şi orice alta persoana care are cunostinta de un asemenea caz, sunt obligaţi sa înştiinţeze de îndatã, în scris, unitãţile sanitare. Când bolnavul psihic considerat periculos este pus sub interdicţie sau este minor, aceeaşi obligaţie o au şi autoritatea tutelara, tutorele sau pãrinţii minorului.
Înştiinţarea se adreseazã dispensarului medical în a cãrui raza teritorialã domiciliazã persoana consideratã a fi bolnav psihic periculos sau dispensarului medical care deserveste personalul muncitor din unitatea în care acesta îşi desfãşoarã activitatea.
ART. 6
Medicul dispensarului examineazã persoana, îi acorda ingrijirile medicale necesare dacã este cazul şi, în baza celor constatate, sesizeazã comitetul sau biroul executiv al consiliului popular pe raza cãruia se afla dispensarul medical.
Comitetul sau biroul executiv va acorda sprijin personalului de specialitate din cadrul dispensarului pentru obţinerea de informaţii prin constatãri directe şi prin declaraţii scrise ale persoanelor care cunosc starea şi manifestãrile bolnavului.
Medicul va indruma bolnavul şi va transmite constatãrile sale, împreunã cu datele privind starea şi manifestãrile bolnavului, la dispensarul policlinic competent din punct de vedere teritorial.
ART. 7
Medicul psihiatru din dispensarul policlinic va examina bolnavul, va prescrie şi urmãri efectuarea analizelor necesare, inclusiv examenul psihologic, dupã care va formula diagnosticul şi, ţinând seama de datele primite şi de constatãrile fãcute; va stabili dacã este cazul sa fie supus examinãrii comisiei medicale prevãzute la art. 8.
Când medicul psihiatru din dispensarul policlinic apreciazã necesitatea prezentãrii bolnavului în fata comisiei medicale, va lua mãsuri ca bolnavul, documentele medicale şi celelalte date obţinute sa fie trimise, de îndatã, la spitalul de psihiatrie sau secţia de psihiatrie din spitalul cãruia îi este subordonat dispensarul policlinic.
În situaţia în care medicul de specialitate, apreciazã ca nu este cazul ca bolnavul sa fie prezentat comisiei medicale, va transmite concluziile sale împreunã cu indicaţiile terapeutice şi cu datele primite dispensarului medical teritorial.
ART. 8
În cadrul spitalului sau sectiei de psihiatrie, bolnavul şi documentele trimise vor fi examinate, în termen de 24 de ore de cãtre o comisie compusa din 3 medici psihiatri.
Desemnarea comisiei se face de cãtre conducerea unitãţii sanitare şi se confirma de direcţia sanitarã judeteana sau a municipiului Bucureşti.
ART. 9
Comisia medicalã poate hotãrî, dupã caz:
a) tratament medical obligatoriu ambulator, ori de câte ori nu exista o necesitate medicalã majorã pentru internarea bolnavului în spital;
b) tratament medical obligatoriu în spital.
În situaţia în care comisia apreciazã ca nu este necesarã instituirea unui tratament medical obligatoriu, poate recomanda bolnavului, dacã este cazul, efectuarea unui tratament medical corespunzãtor.
Dacã sunt necesare examinari medicale sau relaţii suplimentare, comisia poate dispune efectuarea examenelor medicale de cãtre organele sanitare competente ori completarea relaţiilor obţinute potrivit prevederilor art. 6 alin. 2.
Comisia hotãrãşte cu unanimitate de voturi. În caz de divergenta, comisia se va completa cu încã 2 medici psihiatri şi va hotãrî cu majoritate de voturi.
Hotãrârea va cuprinde diagnosticul, soluţia adoptatã, motivarea acesteia şi va fi semnatã de toţi membrii comisiei, cu consemnarea eventualei opinii separate. Hotãrârea comisiei este executorie.
ART. 10
În termen de 24 de ore de la luarea hotãrârii privind instituirea tratamentului medical obligatoriu, comisia înştiinţeazã în scris despre aceasta bolnavul, pe unul din membrii majori ai familiei cu care locuieşte bolnavul în mod obişnuit sau persoana sub îngrijirea cãreia se afla acesta, comitetul sau biroul executiv al consiliului popular, dispensarul policlinic şi dispensarul medical teritorial. Dacã bolnavul la care se referã hotãrârea este pus sub interdicţie sau este minor, se înştiinţeazã şi autoritatea tutelara de la domiciliul acestuia, tutorele sau pãrinţii minorului.
ART. 11
Tratamentul medical obligatoriu se va aplica imediat dupã luarea hotãrârii de cãtre comisie, la indicaţia şi sub controlul medicilor de specialitate, în funcţie de natura şi stadiul bolii, de tipul de evoluţie a acesteia, potrivit normelor tehnice cu privire la asistenta medicalã a bolnavilor psihici, stabilite de Ministerul Sãnãtãţii.
ART. 12
Tratamentul medical obligatoriu ambulator se efectueazã prin dispensarul policlinic sau prin dispensarul medical teritorial, sub îndrumarea şi controlul medicului psihiatru din dispensarul policlinic. Bolnavii sunt obligaţi sa se prezinte la control medical periodic la datele fixate de medicul psihiatru din dispensarul policlinic, sa se supunã tratamentului medical, stabilit şi sa urmeze indicaţiile terapeutice în perioada dintre doua controale.
ART. 13
Persoanele sub îngrijirea cãrora se afla un bolnav psihic supus la tratament medical obligatoriu ambulator, tutorele, precum şi membrii majori din familie care locuiesc cu el m mod obişnuit, sunt obligate sa ia mãsurile necesare în vederea efectuãrii tratamentului medical prescris şi a prezentãrii lui cu regularitate la dispensarul medical sau la dispensarul policlinic.
ART. 14
Conducerea unitãţilor sanitare în care se interneaza bolnavii psihici periculosi are obligaţia sa asigure condiţiile necesare aplicãrii tratamentului medical adecvat, inclusiv psihoterapia, terapia recreativa, ergoterapia.
Personalul sanitar are obligaţia sa efectueze la timp tratamentul, sa urmãreascã evoluţia stãrii psihice şi fizice a bolnavului şi adaptarea acestuia la activitãţile terapeutice.
ART. 15
Supravegherea bolnavilor se efectueazã de cãtre personalul sanitar din cadrul spitalului sau sectiei de psihiatrie în care sunt internati aceştia.
În cazul în care bolnavul psihic periculos pãrãseşte unitatea sanitarã fãrã autorizare medicalã, el va fi readus în aceeaşi unitate prin grija organelor sanitare, iar, la nevoie, şi cu sprijinul organelor prevãzute la art. 31.
CAP. 3
Modificarea şi încetarea tratamentului medical obligatoriu
ART. 16
Comisia care a hotãrât tratamentul medical obligatoriu în spital are obligaţia sa reexamineze bolnavii la cel mult doua luni şi ori de câte ori este nevoie în funcţie de starea acestora, precum şi la cererea medicului şef de secţie, a unui membru major al familiei bolnavului sau a oricãrei alte persoane, iar, în cazul celor puşi sub interdicţie ori al minorilor, şi la cererea autoritãţii tutelare, a tutorelui sau a pãrinţilor.
ART. 17
Comisia, în urma reexaminarii, hotãrãşte, dupã caz:
a) menţinerea tratamentului medical obligatoriu în condiţii de spitalizare;
b) încetarea tratamentului medical obligatoriu în spital şi instituirea în continuare a tratamentului medical obligatoriu ambulator;
c) încetarea oricãrui tratament medical obligatoriu.
ART. 18
Încetarea tratamentului medical obligatoriu ambulator se hotãrãşte de cãtre comisia prevãzutã în art. 8, la cererea bolnavului, a procurorului sau a celorlalte persoane prevãzute în art. 10, cu avizul medicului psihiatru din dispensarul policlinic sau numai la propunerea acestuia.
ART. 19
Prevederile art. 9 alin. 2 şi. 3 şi art. 10 se aplica în mod corespunzãtor şi cu privire la hotãrârile de menţinere, schimbare sau încetare a tratamentului medical obligatoriu.
ART. 20
Unitãţile în care sunt sau au fost încadraţi bolnavii pentru care s-a dispus încetarea tratamentului medical obligatoriu au obligaţia sa asigure, în cazul în care aceştia au capacitatea de munca pastrata, desfãşurarea sau reluarea activitãţii lor în locuri de munca corespunzãtoare indicaţiilor comisiei. În cazul în care capacitatea de adaptare a bolnavului este necorespunzãtoare solicitãrilor vechiului loc de munca, la indicaţia comisiei se va proceda la schimbarea locului de munca.
Bolnavii psihici care, anterior tratamentului medical obligatoriu, nu erau încadraţi în munca şi care sunt orientati de cãtre comisia care a dispus încetarea tratamentului spre profesii potrivite aptitudinilor şi nivelului lor de pregãtire, vor fi încadraţi în locuri de munca corespunzãtoare.
Bolnavii psihici care la terminarea tratamentului medical obligatoriu au capacitate de munca redusã vor fi încadraţi în locuri de munca potrivit recomandarii comisiei de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca.
Unitãţile au obligaţia sa încadreze în locuri de munca corespunzãtoare toate categoriile de bolnavi psihici prevãzute în alineatele precedente.
Direcţiile pentru probleme de munca şi ocrotiri sociale judeţene şi a municipiului Bucureşti vor asigura repartizarea în munca a bolnavilor psihici care au efectuat tratament medical obligatoriu şi care au o astfel de indicaţie din partea organelor sanitare.
CAP. 4
Controlul hotãrârilor şi raspunderi
ART. 21
Ministerul Sãnãtãţii rãspunde de modul în care se aplica prevederile prezentului decret, controleazã şi indruma intreaga activitate a unitãţilor sanitare cãrora le revin sarcini în acordarea asistenţei medicale a bolnavilor psihici periculosi.
Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Muncii, împreunã cu celelalte organe centrale interesate, analizeazã anual modul în care s-a acordat asistenta bolnavilor psihici periculosi precum şi modul în care s-a realizat integrarea lor în activitate, luând mãsuri corespunzãtoare.
ART. 22
În vederea verificãrii modului de aplicare a prevederilor prezentului decret, comisia prevãzutã la art. 8 comunica în scris în termen de 24 de ore, procuraturii locale în a carei raza teritorial a se afla situat spitalul, hotãrârea privind instruirea tratamentului medical obligatoriu, ori hotãrârea de menţinere, schimbare sau încetare a tratamentului medical obligatoriu.
ART. 23
Organele procuraturii pe a cãror raza teritorialã se afla spitalele în care sunt internati bolnavii psihici periculosi vor verifica din oficiu, periodic, legalitatea internarilor şi condiţiile de spitalizare.
ART. 24
Impotriva hotãrârii comisiei medicale prin care s-a dispus instituirea, menţinerea, schimbarea sau încetarea tratamentului medical obligatoriu pot face contestaţie cel fata de care s-a luat o asemenea hotãrâre, persoanele prevãzute la art. 10, procurorul, precum şi orice alta persoana.
Judecarea contestaţiei este de competenta judecãtoriei în a carei raza teritorialã se afla unitatea sanitarã unde funcţioneazã comisii care a luat hotãrârea.
ART. 25
Judecarea contestaţiei se face de urgenta.
Instanta, judecand contestaţia, verifica legalitatea hotãrârii comisiei medicale, putând sa dispunã efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice şi sa administreze orice alte probe pe care le considera necesare pentru a stabili dacã, fata de comportarea şi manifestãrile bolnavului, erau întrunite condiţiile prevãzute în art. 2 din prezentul decret, pentru aplicarea tratamentului medical obligatoriu.
În toate cazurile, instanta va asculta persoana fata de care s-a instituit tratamentul medical obligatoriu.
Judecata are loc cu asigurarea de cãtre instanta a unui apãrãtor din oficiu pentru cel fata de care s-a instituit tratamentul medical obligatoriu, dacã acesta nu are un apãrãtor ales.
Participarea procurorului la judecata este obligatorie.
Instanta hotãrãşte, dupã caz, menţinerea, modificarea sau încetarea aplicãrii hotãrârii prin care s-a dispus tratamentul medical obligatoriu.
ART. 26
Hotãrârea prin care instanta a soluţionat contestaţia este supusã recursului.
Dupã rãmânerea definitiva a hotãrârii, dosarul medical va fi restituit comisiei care a decis tratamentul medical obligatoriu.
ART. 27
Prevederile din art. 25 şi 26 se completeazã, în mod corespunzãtor, cu dispoziţiile Codului de procedura civilã.
ART. 28
Internarea unei persoane ca bolnav psihic periculos, instituirea sau menţinerea tratamentului medical obligatoriu fãrã respectarea dispoziţiilor prezentului decret atrag, dupã caz, rãspunderea materialã, civilã, disciplinarã sau penalã.
CAP. 5
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 29
Ministerul Sãnãtãţii şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua mãsuri pentru asigurarea bazei materiale, medicamentelor şi a personalului necesare bunei desfasurari a asistenţei bolnavilor psihici periculosi, în cadrul indicatorilor economici şi financiar aprobaţi.
Ministerul Sãnãtãţii va lua mãsuri pentru pregãtirea ai perfecţionarea personalului sanitar necesar asigurãrii asistenţei medicale a bolnavilor psihici periculosi, precum şi pentru realizarea unui sistem unitar de evidenta a acestora.
Consiliile populare vor asigura, potrivit dispoziţiilor legale, terenurile agricole necesare unitãţilor sanitare pentru organizarea şi dezvoltarea activitãţilor de ergoterapie.
ART. 30
Organele sanitare au obligaţia sa asigure transportul bolnavilor care urmeazã sa fie internati şi a celor fata de care aceasta mãsura a încetat, precum şi a insotitorilor acestora.
Comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare vor acorda
sprijin pentru transportul persoanelor prevãzute la alin. 1.
ART. 31
La cererea personalului sanitar, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, prin comisiile pentru învãţãmânt sãnãtate şi cultura sau persoane delegate în acest scop, vor acorda sprijinul necesar aplicãrii mãsurilor privind asistenta bolnavilor psihici periculosi.
ART. 32
Sunt supuşi prevederilor prezentului decret şi toxicomanii care, din cauza intoxicãrii cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substanţe, se afla în una din situaţiile prevãzute în art. 2.
ART. 33
Cererile, contestaţiile şi celelalte acte în legatura cu instituirea, menţinerea, schimbarea sau încetarea tratamentului medical obligatoriu sunt scutite de orice taxe.
Tratamentul medical obligatoriu, efectuat ambulator sau în condiţii de spitalizare, precum şi internarea bolnavilor psihici şi a celor prevãzuţi la art. 32, sunt gratuite.
ART. 34
Bolnavilor psihici periculosi care au sãvârşit fapte prevãzute de legea penalã le sunt aplicabile dispoziţiile din Codul penal şi Codul de procedura penalã.
ART. 35
Bolnavii psihici periculosi, internati pentru tratament medical obligatoriu, potrivit prevederilor Decretului nr. 12/1965 , vor fi reexaminati, în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentului decret în Buletinul Oficial al României, de cãtre comisia medicalã prevãzutã la art. 8, care va proceda potrivit art. 17.
Cazurile aflate în curs de soluţionare vor fi rezolvate potrivit dispoziţiilor prezentului decret.
ART. 36
Decretul nr. 12/1965 privind îngrijirea medicalã a bolnavilor mintali periculosi, publicat în Buletinul Oficial nr. 4 din 27 ianuarie 1965, şi Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 39/1965 pentru aplicarea Decretului nr. 12/1965 privind îngrijirea medicalã a bolnavilor mintali periculosi, publicatã în Colecţia de hotãrâri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 3 din 27 ianuarie 1965, se abroga.
--------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
