Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 30 iulie 1921

Comenteaza legea

PARTEA I
EXPROPRIEREA

CAP. 1
Indreptatirea şi mãsura exproprierii

ART. 1
În conformitate cu punctul 5 al art. 3 din rezoluţia Adunãrii Naţionale a tuturor romanilor din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptãţiţi la Alba Iulia, în ziua de 18 Noemvrie - 1 Decemvrie 1918, şi având ca punct de plecare decretul-lege No. 3911/919, votat de Marele Sfat Naţional, se declara dreptul Statului de expropriere pentru cauza de utilitate publica, în mãsura şi condiţiunile cuprinse în legea de fata:
1. Pentru a spori şi completa proprietãţile rurale taranesti, precum şi izlazurile şi pãdurile comunale rurale;
2. Pentru a înlesni desvoltarea industriei naţionale, oprindu-se pãmântul necesar pentru industria în fiinta sau pentru aceea pe care circumstanţele geografice, topografice şi geologice o indica incontestabil cu putinta în viitor;
3. Pentru a usura traiul din oraşe şi centrele miniere, industriale şi balneare, rezervandu-se terenuri spre a se crea mici gospodãrii pe seama muncitorilor, funcţionarilor şi altor locuitori cu mijloace modeste de traiu;
4. Pentru satisfacerea trebuintelor de interes general, cultural, economic, social şi educaţie fizica.
ART. 2
Exproprierea atinge proprietatea fãrã privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridicã sau caracterul imobilului expropriat.
ART. 3
Mosiile şi pãrţile de moşii expropriabile, potrivit legii de fata, sunt lovite de indisponibilitate. În tot ceea ce priveşte aplicarea legii, din ziua de 1 Decemvrie 1918, fãrã îndeplinirea nici unei alte formalitãţi.
ART. 4
Întinderea proprietãţilor se socoteşte dupã starea lor juridicã dela 1 Decemvrie 1918, ţinându-se seama de efectul succesiunilor deschise dela aceasta data pana la promulgarea legii de fata.
Înstrãinãrile efectuate dela 1 Decembrie 1918 sunt fãrã efect în tot ce priveşte aplicarea legii. Se excepteazã şi rãmân valabile:
1. Vânzãrile fãcute în conformitate cu ordonanta No. 1149/919 şi 1150/919 a Consiliului dirigent, resortul agriculturii.
2. Vânzãrile pana la 10 jug. de fiecare cumpãrãtor fãcute cãtre ţãrani, invalizi, vãduvele şi orfanii de rasboi, agronomi, preoti, învãţãtori, cultivatori de pãmânt.
Aceste vânzãri vor putea fi revizuite de comitetul agrar.
3. Vânzãrile fãcute pana la promulgarea legii de fata cu aprobarea Comitetului agrar, Consiliului dirigent, Consiliului superior pentru reforma agrarã, cu restrictiunile prevãzute în legea de fata în ceea ce priveşte exproprierea.
Aceste vânzãri vor fi obligatoriu revizuite de Comitetul agrar, care în cazurile bine motivate le valideazã.
ART. 5
Mosiile stapanite în indiviziune se considera ca fiind divizate în ceea ce priveşte exproprierea. Alegerea partii de moşie supusã exproprierii se face însã din intreaga suprafata cultivabila a mosiei.
ART. 6
Se expropriaza în întregime*):
a) Toate proprietãţile rurale şi extravilanele urbane aparţinând tuturor persoanelor juridice, cari urmãresc satisfacerea unui interes public ca: corporatiuni, fundatiuni, instituţiuni, biserici, manastiri, capitaluri, universitãţi, şcoli, spitale, judeţe, comune etc.
Se excepteazã:
1. Toate proprietãţile rurale şi extravilanele urbane ale persoanelor juridice prevãzute la art. 7.
2. Pãşunile, fanetele şi pãdurile comunale urbariale şi composesorale, pãşunile, asociaţiunile organizate în baza legii 1913 art. X; cu exceptiunile prevãzute în aceasta lege.
3. Pãmânturile cultivabile cari servesc scopurilor instrucţiei practice agricole a şcolilor întreţinute de subiectele de mai sus şi cari au avut aceste destinatiuni înainte de 1 Decemvrie 1918.
Întinderea lor nu va putea trece limita maxima de 200 jug. cad. de fiecare şcoala.
4. Pãmânturile cultivabile ale parohiilor pana la maximum 32 jug. cad. şi cari aveau la 1 Decemvrie 1918 destinaţia asa numitelor sesiuni parohiale, porţiuni canonice, sesiuni reduse, sesiunile notariale existente, 8 jug. cad. pentru cantori bisericesti, precum şi pãmântul cultivabil al şcolilor pana la maximum 16 jug. cad. cari aveau la 1 Decemvrie destinaţia de donatiuni invatatoresti şi întrucât serveau acestui scop.
Va fi scutit de expropriere pana la 10 jug. cad. pãmântul cultivabil al bisericilor destinat pentru trebuinţele bisericesti. Nu se bucura de scutirile impuse în acest aliniat parohiile care au mai puţin de 300 suflete şi filiile cari au mai puţin de 100 suflete.
5. Grãdinile de pomi pana la 5 jug. cad. înfiinţate lângã şcolile primare în scop didactic şi educativ.
6. Pãmânturile cultivabile pentru fiecare Mitropolie pana la 200 jug. cad. pentru fiecare Episcopie pana la 100 jug. cad., pentru manastiri pana la 30 jug. cad. şi dupã posibilitate în apropierea reşedinţei.
Acolo unde asemenea proprietãţi pentru Mitropolii şi Episcopii nu exista, ele se vor crea dupã satisfacerea tuturor indreptatitilor dela art. 86.
7. Casele de locuit cu parcurile lor, intravilanele rurale, clãdirile, viile şi stabilimentele industriale, morile cu apele cari alimenteazã.
8. Pãdurile sau pãrţile de pãduri care servesc trebuinţele normale de lemne de foc şi constructiuni, ale subiectelor indicate în acest act, însã numai în mãsura care acoperã aceste trebuinţe.
9. Cu prealabilã învoire a comitetului agrar, pãmântul cultivabil pana la maximum de 30 jug. cad. destinat pentru întreţinerea orfelinatelor, caminurilor de invalizi, azilurilor de bãtrâni şi saraci şi cari au avut acest caracter înainte de 1 Decemvrie 1918;
b) Pãmântul folosit prin embatic, plantat sau nu (emphyteuzis), precum şi acela ţinut de sateni cu arenda cel puţin 5 ani neintrerupt dacã aceştia îşi vor fi construit pe el case, salasuri, mori de apa primitive (rustice), joagare, sau vor fi fãcute plantantiuni de vii sau pomi roditori exproprierea fãcându-se în folosul lor.
Taxalistii şi jilerii beneficiazã de aceleaşi drepturi;
c) Pãmântul rural al absenteistilor.
Absenteist în sensul legii de fata este acela care dela 1 Decemvrie 1918 pana la depunerea legii de fata a lipsit din ţara, fãrã a avea vreo însãrcinare oficialã în strãinãtate. Fac excepţie proprietãţile rurale pana la 50 jugare.
ART. 7
Se expropriaza în întregime tot pãmântul cultivabil din:
a) Toate proprietãţile rurale şi extravilanele urbane aparţinând tuturor persoanelor juridice cari urmãresc satisfacerea unui interes privat ca: bãnci, societãţi comerciale şi anonime, comunitatile de avere, sindicatele profesionale etc.
Nu sunt cuprinse în acest punct, cu exceptiunile în aceasta lege, mosiile persoanelor morale private, înfiinţate şi înregistrate încã înainte de 1 Decemvrie 1918, pentru culturi agricole sau industriale, întrucât şi în prezent servesc acestui scop.
Aceste moşii vor fi expropriate în conformitate cu art. 8 al acestei legi;
b) Toate proprietãţile rurale şi extravilanele urbane ale alienatilor incurabili şi curanzilor pe vieata întrucât aceştia n-au descendenţi.
c) Toate proprietãţile rurale şi extravilanele urbane cari au fost vândute de buna voie sau prin licitaţie de la 1 August 1914 şi pana la promulgarea legii de fata.
Se excepteazã cumpãrãrile pana la 100 jugare cadastrale fãcute de cultivatorii de pãmânt, preoti, invatatorii sau membrii familiilor lor precum şi cumpãrãrile fãcute pentru schimb de acei proprietari cari au vândut în acest timp proprietãţile lor cu scopul de a face o cultura intensiva.
Proprietãţile astfel cumpãrate vor fi expropriate conform dispoziţiunilor legii de fata;
d) Se va putea expropria toate proprietãţile rurale cari au fost trecute actualilor proprietari dupã 1 Noemvrie 1917*), în baza ordonanţelor fostului guvern ungar, privitor la restrangerea liberei circulatiuni a mobilelor, cerandu-se prealabilã învoire a comitetului agrar.
Fac excepţie mosiile minorilor.
ART. 8
Se expropriaza pãmântul cultivabil rural şi extravilan urban al proprietarilor particulari din:
a) Toate mosiile partea intrecatoare peste 30 jugare cad. în comunele rurale şi 10 jugare cad. în comunele urbane care au fost arendate timp de 10 ani agricoli, între 1904 şi 1918;
b) Toate mosiile arendate la 1 Mai 1921 partea intrecatoare peste 50 jugare cad. la munte şi deal şi 100 jugare cad. la şes.
Se înţeleg prin arendare în sensul aliniatului a şi b din acest articol atât arendarea prin arendaş cat şi arendãrile în parte, în care proprietarul nu a pus nici aratura, nici samanta.
Fac excepţie mosiile minorilor şi cele arendate pe baza dispoziţiilor ordonanţei No..................;
c) Toate mosiile cultivate de proprietarii lor, partea intrecatoare peste:
50 jugare cad. la munte
100 jugare cad. la deal.
200 jugare cad. la şes în regiunile cu cereri de improprietarire mari.
300 jugare cad. la şes în regiunile cu cereri de improprietarire mijlocie.
500 jugare cad. la şes în regiunile cu cereri de improprietarire satisfacute.
Comitetul agrar poate reduce exproprierea dela 300 şi 500 jugare cad. la limita de 200 jugare cad. în vederea realizãrii scopului fixat la art. 1 punctul 1 prin colonizare.
Se înţelege prin regiuni cu cereri de improprietarire mari, acelea unde cei îndreptãţiţi prin art. 92 punctul 1-7 inclusiv,
- nu pot fi satisfacuti pe baza lotului de completare de 7 jugare cad. prin regiuni cu cereri de improprietarire mijlocie acela unde toţi indreptatitii dela art. 92, punctul 1-7 inclusiv*),
- sunt satisfacuti pe baza lotului de completare de 7 jugare cad., şi prin regiuni cu cereri de improprietarire satisfacute, acelea unde toţi indreptatii pot fi improprietariti.
ART. 9
În baza unei prealabile învoiri a comitetului agrar se va putea trece cu exproprierea şi sub limita de 100 jugare cad. pana la maximum de 50 jugare, fãrã ca aceasta reducere sa dezorganizeze economiile mijlocii de model; iar dacã ocupaţia principala a proprietarului nu este agricultura şi nici pãrinţii lui nu au fost agricultori, se va putea, cu aceeaşi prealabilã învoire a comitetului agrar, trece cu exproprierea pana la 10 jugare în ambele cazuri, în acele regiuni unde lipseşte pãmântul necesar pentru satisfacerea cererilor de improprietarire a celor îndreptãţiţi în baza art. 92^1), punctul 1 pana la 3 inclusiv.
ART. 10
Loturile celor colonizati dupã 1 Ianuarie 1885, se expropriaza pana la limita lotului fixat în regiune pentru improprietarirea indreptatitilor dela art. 92^1).
ART. 11
Mosiile stapanite în indiviziune vor putea fi expropriate acolo unde e nevoie pana la 50 jug. pentru fiecare coproprietar.
ART. 12
În regiunile cu cereri de improprietarire mari se vor expropria pentru cultura partii din izlazurile urbariale, composesorale, comunale, asociaţiunilor particulare organizate în baza legii 1913, art. X*1) precum şi ale comunitãţilor de avere, pasunele de munte şi cu avizul serviciului silvic, schimbandu-li-se caracterul, chiar şi pãduri, fãrã privire la excepţie fãcute la art. 6, 7, dar numai dacã terenul este potrivit pentru cultura.
ART. 13
Pãmântul cultivabil al composesoratelor se expropriaza cu suprafata care întrece limita de expropriere fixatã în regiune pentru proprietatea fiecãrui composesor sau dacã este nevoie, conform dispoziţiilor art. 11.
Suprafata astfel expropriata se va delimita din intreaga suprafata a composesoratului, socotindu-se din acest punct de vedere ca indivizã.
ART. 14
Dacã problema locuinţelor nu va putea fi rezolvatã cu terenurile disponibile în urma acestei exproprieri, se va trece la o expropriere succesiva în mãsura trebuintelor şi asupra altor terenuri şi anume: în comunele rurale la terenurile situate într-o raza de cel mult 600 metri, iar comunele urbane şi centrele miniere, industriale şi balneare într-o raza de cel mult 1.000 metri.
Punctul de plecare al acestei raze este marginea comunei. Cei expropriati în baza dispoziţiunilor punctului prezent vor putea fi dupã posibilitate despãgubiţi cu alt pãmânt corespunzãtor.
Pentru acelaşi scop se vor putea expropria şi pãrţi din pãşunile şi pãdurile comunale, precum şi din pãdurile Statului, fãrã ca întinderea lui sa fie micşoratã sub necesarul întreţinerii contingentului normal de vite din comuna; în caz contrariu suprafata expropriata va trebui înlocuitã în alta parte a hotarului comunei.
Pentru un loc de casa se va socotit cel mult 1/4 jugar. cad.
Cei impartasiti cu astfel de loturi sunt obligaţi a începe zidirea în cel mult 5 ani dela intrarea în posesie altfel vor pierde loturile şi plãţile fãcute.
În comunele rurale, urbane, în centrele miniere, industriale şi balneare se vor putea în caz de nevoie expropria extravilane cari dela promulgarea legii stau cel puţin 5 ani nezidite, întrucât pana la depunerea proiectului de fata nu au fost sadite cu vii ori plantate cu pomi.
ART. 15
Pãmântul cultivabil al mosiilor din regiunile cu populatiune deasa poate fi întrebuinţat la improprietarirea satenilor chiar sub limita de 50 jugare cad., cu aprobarea Comitetului agrar şi cu învoirea proprietarului, dându-i în schimb o suprafata echivalenta de pãmânt, fie în hotarul comunei, dacã este pãmânt disponibil, fie în regiunile de colonizare.
ART. 16
Se socoteşte ca pãmânt cultivabil, în înţelesul legii de fata, tot pãmântul pe care s-au fãcut pana astãzi arãturi, locurile de faneata, pãşunile, golurile de munte, precum şi oricare teren ce s-ar gãsi propriu pentru a fi dat cu folos în cultura, inclusiv pãmântul inundabil care a fost cultivat sau pasunat.
Exproprierea se calculeazã numai asupra pãmântului cultivabil, adicã asupra întinderii rãmase din fiecare moşie dupã ce s-au scãzut viile, grãdinile îngrãdite, pometurile şi hemeistele plantate înainte de 1 Decemvrie 1918, pãmântul care a fost şi este irigat artificial, pãdurile, riurile, lacurile, baltile, locurile mocirloase, suprafeţele ocupate de curţi şi clãdiri.
Clasificarea facuta de cadastru în aceasta privinta va fi revizuitã cu aceasta ocazie.
ART. 17
Terenurile neproductive, rapi, nisipuri mişcãtoare, saraturi, lacuri (râuri) cu trestisurile de pe ele, locuri mlastinoase, mocirle, dacã*)) cad în complexul pãmântului expropriat, se vor expropria, urmând ca aceste pamanturi neproductive, întrucât vor forma un complex compact mai mare, sa se dea comunelor politice, iar în caz contrariu sa se împartã loturile invecinate.
Clasificarea facuta de cadastru în aceasta privinta va fi revizuitã cu aceasta ocazie.
ART. 18
Pãmântul des inundabil, mocirlos, neproductiv. rapile, nisipurile, precum şi albia râurilor, pot fi expropriate în întregime, fãrã considerare de întindere, pentru a fi imbunatatite sau împãdurite de comuna sau de Stat.
Dacã însã proprietarii unor asemenea terenuri se obliga sa facã aceste îmbunãtãţiri într-un termen de 10 ani, Comitetul agrar poate hotãrî sa nu fie expropriati, fixând şi sancţiunile pentru îndeplinirea obligaţiunilor proprietarului.
Pentru ajungerea scopurilor arãtate mai sus nu se tine seama la expropriere de întinderea mosiei.
Acolo unde iazurile, lacurile şi baltile de o suprafata maxima de 150 jugare sunt inconjurate de pãmântul expropriat, se vor putea expropria dându-se în proprietatea comunei pentru a fi folosite de sateni.
ART. 19
Pãmântul expropriat prin dispoziţiunile legii de fata, care întrece necesitatea actuala sau comunele invecinate, se va putea lasa pana la colonizare în folosinta foştilor proprietari sau arendasi, dacã nu va fi cerut în arenda de ţãrani.
Ei vor plati pentru acest pãmânt o arenda egala cu dobanda pe care le-o datoreşte Statul. Termenul de arenda va fi de 3 ani; Acest termen se va reinoi de drept din 3 în 3 ani dacã Statul nu va fi încunoştinţat proprietarul sau arendaşul, cu 10 luni înainte de expirare, ca vrea sa ia din folosinta întreg sau parte din acest teren.
Proprietarii vor plati, în afarã de arenda, pentru pãmântul expropriat şi lãsat în folosinta lor, conform dispoziţiunilor de mai sus, şi dãrile cãtre Stat şi comuna.
Statul îşi rezerva totuşi dreptul de a lua din folosinta proprietarului şi înãuntrul acestor intervale de timp suprafata necesarã pentru executarea lucrãrilor premergãtoare colonizarii.
ART. 20
Proprietarul poate sa-şi aleagã partea neexpropriata din moşie, cu condiţie ca partea ce rãmâne satenilor sa fie potrivita pentru parcelare în loturi şi sa poatã fi economiceste bine folositã; deasemenea nici proprietarul nu poate fi expropriat altfel, decât asa ca partea ce-i rãmâne sa formeze un întreg economic cu investiţiile principale aflãtoare pe moşie.
ART. 21
Proprietarul are dreptul sa rezerve în toate regiunile o jumãtate din partea scutitã de expropriere din moşia sa, un copil al sau care pana la 1 Decemvrie 1918 şi-a început studiile agronomice şi dupã ce le va termina în timpul reglementar se dedica economiei rurale.
ART. 22
Mosiile aceluias proprietar aflãtoare în mai multe comune, fie ca le-a folosit în regie, în arenda sau în parte, vor fi considerate ca una, ramanandu-i proprietarului dreptul sa aleagã care moşie ori pãrţi de moşie sa rãmânã scutite de expropriere fãrã ca suprafata astfel aleasã sa poatã întrece maximul regional prevãzut de art. 8.
În caz de neînţelegere, hotãrârea Comisiunii judeţene este obligatorie pentru pãrţi.
Vor trebui considerate ca unitate şi toate acele pãrţi de moşie cari dupã 1 Decemvrie 1918 au fost rupte din unitatea de moşie.
În cazuri excepţionale, ministrul agriculturii, cu avizul conform al comitetului agrar, dupã expertiza la fata locului, poate lasa unui proprietar în una sau mai multe moşii o întindere totalã pana la 500 jugare cad., dar numai în regiunile cu cereri de improprietarire mijlocii sau satisfacute. Pentru acest scop se vor avea în vedere crescatoriile şi instalaţiile de agricultura industriala şi intensiva existente, cu obligaţiunea pentru aceşti proprietari de a conduce exploatarea potrivit unui regulament special întocmit de ministerul agriculturii.
ART. 23
Când un proprietar va fi expropriat de intreaga moşie aflãtoare în hotarul unei comune, la cererea lui, vor putea sa fie expropriate şi clãdirile apartinatoare acelei moşii, precum şi întregul inventar agricol.

CAP. 2
Pãşunile comunale

ART. 24
Pentru constituirea şi completarea pasunilor comunale:
I. Se destina din pãmântul expropriat, conform dispoziţiunilor legii de fata, şi numai din pãmântul propriu pentru pasune, suprafata necesarã pentru întreţinerea contingentului normal de vite din comuna.
II. Se expropriaza:
a). Pãmântul propriu numai de pasune şi faneata aparţinând proprietarilor particulari, care întrece suprafata necesarã întreţinerii vitelor proprii, (pasune şi faneata), socotindu-se numãrul acestor vite, dupã contingentul normal în raport cu suprafata de moşie rãmasã pentru expropriere, fãrã însã ca aceasta expropriere pentru pasune sa se scoboare sub 50 jugare cad. de fiecare proprietar; pentru aceasta expropriere mosiile stapanite în indiviziune se socotesc ca aparţinând unui singur proprietar;
b) Întreg pãmântul de fanete şi pasune aparţinând composesoratelor care întrece întinderea necesarã întreţinerii contingentului normal de vite (fanete şi pasune) ale composesorilor;
c) Pãmântul de pasunat şi fanete aparţinând comunitãţilor de avere pana la limita necesarã întreţinerii contingentului normal de vite (fanete şi pasune) al locuitorilor, iar în regiunile muntoase pana la limita necesarã întreţinerii contingentului de vite reclamant de cerinţele locale ale locuitorilor.
Pãşunile comunelor din fostul reg. II Romanesc de granita din Nasaud, reglementate prin legea XVII din 1890, se menţin ca pãşuni comunale, fãrã alta procedura de expropriere. De aceste pãşuni beneficiazã toţi locuitorii agricultori din comunele foste graniceresti, fãrã osebire dacã sunt sau nu descendenţi ai familiilor graniceresti;
d) Pãrţi din pãşunile comunale, urbariale şi asociaţiunile particulare create în baza legilor 1908 VII, 1908 XXXIX*1) 1908 XLIII, cari întrec trebuinţele de pasunat al contingentului normal de vite din localitate;
e) Acolo unde interesul economic al populaţiei cere, vor putea fi expropriate cu avizul silvic şi cu aprobarea Comitetului agrar şi pãduri, numai dacã terenul este propriu pentru pasunat;
f) Acolo unde nu exista pãşuni comunale sau nu exista pentru toţi locuitorii din comuna şi nu se poate infiinta sau completa prin mijloacele arãtate la punctele de mai sus, se va destina în acest scop o parte din pãmântul arabil expropriat, conform dispoziţiunii legii de fata, pana la un jugar cad. de fiecare cap de familie;
g) În regiunile de munte şi deal nu se destina pentru pasune pãmântul arabil care a fost folosit ca atare pana la 1 Decemvrie 1918.
Pãmântul de pasune care întrece trebuinţele de pasunat a contingentului normal de vite a locuitorilor locali va servi la înfiinţarea de pasune cu preferinta pentru acei locuitori cari pasunau înainte pe aceste locuri sau cari au ridicat pe ele salasuri, stane sau alte edificii de munte.
ART. 25
Pãmântul expropriat conform dispoziţiunilor art. 24*1) serveşte numai la înfiinţarea şi completarea pasunilor comunale pentru folosirea tuturor locuitorilor proprietari de vite, fãrã privire dacã au pãmânt cultivabil, dându-se precãdere agricultorilor, muncitorilor agricoli, minieri şi industriali.
ART. 26
Suprafata completãrii sau infiintarii de pãşuni comunale se calculeazã dupã numãrul capilor de familie, socotindu-se dupã fiecare cap de familie pana la 10 jugare cad. la munte, pana la 5 jugare cad. la deal şi pana la 2 jugare cad. la şes.
În comunele de munte în cari ocupatiunea principala a locuitorilor este creşterea vitelor se poate socoti pana la 22 jugare cad. de cap de familie; iar în comunele de deal, pentru aceiaşi locuitori, pana la 10 jugare cad.
În acest calcul intra şi suprafata pasunilor existente comunale, urbariale sau particulare. Pentru muncitorii agricoli (zilieri), mineri şi industriali se socoteşte numai suprafata necesarã pentru întreţinerea pana la 2 capete de vite în orice regiune.
ART. 27
La exproprierea pãmântului de pasune şi faneata se va tine seama şi de necesitãţile de pasune şi fanete ale vitelor, personalului silvic, dupã normele dela art. 26^1), precum şi a celor întrebuinţate la exploatarea pãdurilor, la industria lemnului, minelor şi alte industrii.
ART. 28
Crescatoriilor de vite existente şi recunoscute li se respecta pasunea şi faneata necesarã.
ART. 29
În regiunile de munte şi deal se pot expropria pentru pasunea comunalã şi poienilor mai mari de 20 jugare cari sunt în apropiere de marginea pãdurii şi de sat; iar pentru faneata şi cele dela 10 jugare în sus din interiorul pãdurii şi cele mai mici de 20 jugare din marginea lor.
ART. 30
În regiunile miniere concesionarii de azi ai terenului expropriat au dreptul de a întrebuinţa în scopul exploatãrii miniere a subsolului suprafata de teren strict necesarã, plãtind proprietarului suprafeţei despãgubirea.
ART. 31
Imparteala pe regiuni a terenului din punct de vedere al exproprierii pãmântului de cultura şi a pasunilor comunale în: munte, deal şi şes se va hotãrî de cãtre organele de aplicare dela cap. VI al legii prezente, ţinând seama de definitia riguros ştiinţificã pentru fiecare moşie.

CAP. 3
Pãdurile comunale

ART. 32
Se înfiinţeazã dupã trebuinta pãduri comunale şi se completeazã pãdurile comunale existente în modul urmãtor:
a) Se destina de preferinta şi în primul rând suprafata de padure din proprietãţile cari se expropriaza în întregime, conform art. 6, precum şi din pãdurile Statului;
b) Se expropriaza în mãsura lipsei orice padure, fie ale persoanelor juridice, fie ale particularilor, pana la limita de 100 jugare cad. la şes şi la deal şi la 200 jugare cad. la munte;
c) Se vor putea expropria chiar şi pãdurile comunale, urbariale, composesorale, precum şi acele pãduri cu caracter de pãduri comunale, a cãror suprafata întrece limita fixatã de aceasta lege.
Pãdurile graniceresti ale comunelor din fostul regiment II romanesc de granita dela Nasaud, potrivit legii XVIII din anul 1890, se menţin, fãrã alta procedura de expropriere, ca pãduri comunale.
De aceste pãduri beneficiazã toţi locuitorii agricultori din comunele foste graniceresti, fãrã osebire dacã sunt sau nu descendenţi ai familiilor graniceresti;
d) Se vor putea expropria şi pãdurile cumpãrate în baza ordonanţelor fostului guvern ungar din 1 Noemvrie 1917, privitoare la restrangerea liberei circulatiuni al imobilelor.
ART. 33
Suprafata pãdurilor comunale se calculeazã dupã numãrul capilor de familie. Pentru aceasta: În regiunile agricole se vor socoti de fiecare cap de familie pana la trei jugare cad.; în regiunile acelea unde pãmântul cultivabil este redus şi existenta populatiunii se asigura şi prin creşterea vitelor, se va putea merge pana la 5 jugare cad.; iar acolo unde pãmântul cultivabil lipseşte şi existenta populatiunii se asigura, afarã de prasirea vitelor, şi prin industria casnica de lemn, se va putea merge pana la limita de 7 jugare cad. de fiecare cap de familie.
ART. 34
La fixarea suprafeţei pãdurilor comunale se va tine socoteala şi de pãdurile urbariale, composesorale, precum şi de acele pãduri cari au caracterul de pãduri comunale, întinderea lor intrand în suprafata ce urmeazã a se atribui comunei respective, calculatã dupã normele de mai sus. Atât exproprierea pãdurilor, cat şi constituirea lor în pãduri comunale se face cu avizul şi sub direcţiunea serviciului silvic al Statului.
ART. 35
Pãdurile de apãrare nu vor putea fi expropriate pentru pãduri comunale.
ART. 36
Cu prealabilã aprobare a comitetului agrar se pot scuti de expropriere toate acele pãduri, în mãsura care servesc exploatatia minelor, uzinelor de fier şi ale tuturor întreprinderilor industriale cari întrebuinţeazã lemnul ca material brut sau ca combustibil pentru fabricarea de articole industriale şi cari au menirea de a satisface în prezent şi viitor trebuinţele de materiale de lemn ale întreprinderilor industriale existente.
ART. 37
Pãdurile comunale existente, precum şi cele înfiinţate şi completate prin legea de fata vor fi administrate prin organele silvice ale Statului, conform legilor în vigoare.

CAP. 4
Dispoziţii generale

ART. 38
Împreunã cu mosiile expropriate se vor expropria, fãrã plata, drepturile de apa, de vama şi orice prerogative. Aceasta dispoziţie nu atinge dreptul proprietarilor de mori şi poduri umblatoare existente, afarã de podurile umblatoare cari au necesitat investiri importante şi cari se vor expropria cu plata.
ART. 39
Subsolul pãmântului expropriat aparţine Statului cu excepţia drepturilor câştigate.
ART. 40
Din pãmânturile expropriate Statul îşi rezerva suprafata necesarã pentru trebuinţele de interes general, cultural, economic, social, militar, educativ, etc. Pentru construcţii de şcoli şi biserici în comunele rurale se pot expropria pana la cel mult doua jugare din orice teren.
ART. 41
Contractele de arendare pentru pãmântul cultivabil sunt desfiinţate de drept pentru partea sau pãrţile de moşie expropriate, reducându-le proporţional şi arenda, fãrã nici un fel de pretentiune din partea arendaşului sau a proprietarului.
În caz de reziliere parţialã, proprietarul este obligat a restitui arendaşului din garanţie o parte proporţionalã cu întinderea de pãmânt pentru care sa desfiinţat contractul de arenda.
În caz când arendaşul a fãcut îmbunãtãţiri pe moşie şi aceste îmbunãtãţiri au fost evaluate şi plãtite la expropriere, el are drept la o despãgubire egala din partea proprietarului.
Dacã suprafata expropriata trece de 25% din întinderea totalã a mosiei, arendaşii şi proprietarii au facultatea de a cere rezilierea contractului întreg, fãrã nici un fel de pretenţiuni.
Contractele de arenda ale agronomilor titrati se respecta pana la terminarea lor.
ART. 42
Bunurile mici şi tot pãmântul cultivabil cari sunt proprietatea Statului, trece în administraţia Casei centrale a împroprietãririi, pentru a fi întrebuinţate conform art. 1 din legea de fata.
ART. 43
Proprietarii şi satenii vor permite drumurile şi lucrãrile necesare folosinţei şi cultivarii pãmântului, adaparii vitelor la adapatori naturale, atât pentru categoriile de pãmânt arãtate la art. 16^1), cat şi pentru pãrţile de moşii expropriate sau rãmase proprietarului.
Cheltuielile necesare pentru întreţinerea adapatorilor şi drumurilor folosite împreunã se suporta proporţional de interesaţi.
ART. 44
Dacã pe pãmântul expropriat şi dat în folosinta satenilor sunt semanaturi, ele rãmân pana la recolta proprietarilor, iar dacã sunt ogoare sau arãturi, proprietarul are drept la valoarea lor apreciatã de organele de aplicare ale legii.
ART. 45
Mosiile rãmase în urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.
Arendarea în total a mosiilor rãmase dupã expropriere se va face cu drept de preferinta la preţ şi condiţiuni egale obstiilor locale sau agronomilor de profesiune.
ART. 46
Casa centrala a împroprietãririi poate vinde prin buna învoiala satenilor atât bunurile mici cari sunt proprietatea Statului, cat şi suprafeţele de pãmânt expropriate şi cari prin natura lor nu sunt proprii a fi întrebuinţate pentru improprietarire sau pentru pasune, preferindu-se: aşezãmintele culturale, sanitare şi cooperative, invalizii de rasboi, vãduvele cu copii, vecinii sau cei cari l-au stapanit în arenda înainte.
Ministerul agriculturii poate vinde prin buna învoiala din pãmântul expropriat pana la 10 jugare pentru instalaţii industriale, dacã cumpãrãtorul se obliga ca în cel mult doi ani dela cumpãrare sa instaleze o industrie cu un capital de cel puţin 60.000 lei. Nerespectarea condiţiunilor de mai sus atrage rezilierea vânzãrii.
ART. 47
Statul are drept de preemptiune, cu acelaşi preţ şi în condiţiuni egale, la cumpãrarea conacelor mosiilor expropriate, precum şi al mosiilor în corpuri întregi dela 50 jugare în sus.
Acest drept de preemptiune priveşte numai pãmântul cultivabil astfel cum este definit prin art. 161*) din lege; el se exercita de Casa centrala a împroprietãririi. Ori şi ce vânzare pentru a fi definitiva trebuie sa fie notificatã Casei centrale a împroprietãririi, care are timp de 30 de zile libere pentru a retine imobilul vândut pe preţul şi în condiţiunile arãtate în contractul de vânzare. Dacã în acest timp Casa centrala a împroprietãririi nu şi-a arãtat în scris intenţia de a cumpara pe acelaşi preţ şi în aceleaşi condiţiuni imobilul, vânzarea este definitiva.
Ori şi ce vânzãtor poate sa evite exerciţiul dreptului de preemptiune în condiţiile de mai sus, notificând Casei centrale a împroprietãririi intenţiunea sa de a vinde, arãtând preţul şi condiţiunile. Dacã Casa centrala a împroprietãririi nu a rãspuns în scris, în termen de 30 de zile libere dela notificare, ca voieşte sa cumpere imobilul în condiţiunile şi preţul arãtat, vânzãtorul este liber sa dispue de imobilul sau cum va voi, vanzandu-l cu preţul şi în condiţiunile indicate în notificare, în termen de 6 luni. Dacã vânzarea nu se face în acest termen, imobilul rãmâne în situaţia dinaintea notificãrii.
Schimbul de moşii de o întindere egala sau echivalenta ca valoare nu este supus dreptului de preemptiune.

CAP. 5
Preţuirea

ART. 48
Preţul cu care se plãteşte pãmântul expropriat se fixeazã în prima instanta de comisiunea judeteana pentru expropriere, iar în a doua şi ultima instanta de Curtea de apel.
ART. 49
Hotãrârile comisiilor judeţene asupra preţului se înainteazã mai intaiu Comitetului agrar, care are dreptul de a propune o armonizare generalã a preţurilor stabilite pentru fiecare judeţ în parte. Aceste propuneri împreunã cu hotãrârile comisiilor judeţene se trimit apoi Curţilor de apel pentru judecarea definitiva.
Hotãrârile Curţilor de apel pot fi atacate, în termen de 3 luni dela pronunţare, înaintea înaltei Curţi de casaţie, pentru violarea acestei legi, numai de cãtre ministerul agriculturii, prin procurorul general de pe lângã inalta Curte.
Curtea de casaţie va judeca în sectiuni unite, citând pãrţile şi ministerul agriculturii, considerând afacerea urgenta.
ART. 50
Preţul terenurilor expropriate se fixeazã pe jugare cad., pe categorii şi calitãţi de pãmânt. El se determina prin orice elemente de apreciere şi anume: preţul de vânzare al pãmântului în localitate şi în vecinãtate în anul 1913; preţul de arendare în regiune, capitalizat cu 5%; evaluarea facuta de institutiunile de credit, venitul net la jugarul cad., impozitul fonciar şi orice alte date luate din ultimii 5 ani pana în 1913.
În nici un caz însã preţul nu va trece peste preţul din anul 1913. Socoteala se va face în lei. Pentru stabilirea preţului, leul se considera egal cu coroana.
Face exceptiune pãmântul întrebuinţat la înfiinţarea sau completarea pasunilor comunale, al cãrui preţ se socoteşte considerându-se leul egal cu doua coroane.
ART. 51
Preţul viilor şi sadirilor se va socoti dupã preţul mijlociu din ultimii 5 ani pana în 1913.
Se va avea în vedere varsta viei sau sadirilor, modul plantatiunii, lipsurile, varietatile, starea vegetatiei, capitalul investit etc.
ART. 52
Preţul pãdurilor se va stabili avându-se în vedere la preţuire calitatea materialului lemnos, speciile, cãile de comunicaţie, depãrtarea dela gãri şi centrele de desfacere, fãrã ca preţul fixat sa poatã întrece mijlocia preţurilor din localitate sau regiune din ultimii cinci ani înainte de 1913.
ART. 53
Preţul clãdirilor şi instalaţiilor industriale se va stabili dupã preţul de cost, avându-se în vedere vechimea şi starea de întreţinere. Se va tine seama şi de putinta şi modul de utilizare.
ART. 54
Pentru embaticuri (emphyteuzis), (taxalistii, jelerii) preţul se stabileşte inmultind cu 15 suma anuala plãtitã, sau valoarea prestatiunilor anuale în natura socotite din mijlocia preţurilor pe anii 1886-1895.

CAP. 6
Organele de aplicare şi procedura de expropriere

ART. 55
Organele de aplicare sunt:
I. Comitetul agrar;
II. Comisiunea judeteana de expropriere;
III. Comisiunea de ocol pentru expropriere

I. Comitetul agrar

ART. 56
Comitetul agrar este organul consultativ al ministerului agriculturii în toate chestiunile privitoare la expropriere, improprietarire, înfiinţare de proprietãţi mijlocii şi dare în folosinta a pãmântului expropriabil în perioada interimara.
ART. 57
Atribuţiunile şi compunerea comitetului agrar sunt determinate prin art. 37 din legea pentru reforma agrarã din vechiul regat.
El poate cere comisiunilor*) de ocol un supliment de cercetare la tablourile de improprietarire încheiate pentru a fi revizuite atunci când au fost trecuţi pe tablouri locuitorii cari nu aveau drept sau nu au fost trecuţi dintre cei îndreptãţiţi.

II. Comisiunea judeteana de expropriere

ART. 58
Una sau mai multe pentru fiecare judeţ, se compune din 5 membri: un consilier al Curţii de apel desemnat de ministerul de justiţie ca preşedinte, sau în lipsa un judecãtor de tribunal desemnat de preşedintele tribunalului, un al doilea judecãtor desemnat tot de preşedintele tribunalului, un delegat al Casei centrale a împroprietãririi, consilierul agricol judeţean şi un inginer geodesic.
Pe lângã fiecare comisiune judeteana va funcţiona câte un secretar.
ART. 59
Hotãrârile comisiunii se iau cu majoritate de voturi şi se vor da îndatã ce lucrarea a fost terminatã. Ele vor cuprinde susţinerile pãrţilor, motivele hotãrârii, pãrerile deosebite şi semnãturile membrilor comisiunilor şi a secretarului ei.
ART. 60
Atribuţiunile comisiunilor judeţene sunt:
1. Se pronunţa în prima instanta asupra preţuirii pãmântului şi supraedificatelor expropriate;
2. Se rosteste în ultima instanta asupra apelurilor fãcute contra hotãrârilor comisiunilor de ocol, privitor la situaţia juridicã a proprietãţii, la calitatea, întinderea, alegerea şi stabilirea terenului expropriat, asupra numãrului mosiilor ce aparţin aceluias proprietar, precum şi la stabilirea preţului de arenda pe jugar cad. pentru perioada interimara pana la improprietarire.
Hotãrârile comisiunilor judeţene date în aceasta privinta sunt definitive şi executorii, fãrã drept de opoziţie, apel sau recurs, cu rezerva dreptului de revizuire din partea Comitetului agrar timp de un an dela executarea în fapt a hotãrârii.

III. Comisiunea de ocol pentru expropriere

ART. 61
Una pentru fiecare circumscripţie de judecãtorie de ocol, se compune din 4 membri: judecãtorul de ocol ca preşedinte, un delegat al Casei centrale a împroprietãririi, agronomul regional şi un inginer geometru.
Hotãrârile comisiunii se iau cu majoritate de voturi; în caz de paritate decide votul preşedintelui; ele se vor da de îndatã ce lucrarea a fost terminatã şi se vor constata prin procese-verbale, cari vor cuprinde susţinerile pãrţilor, motivul hotãrârii şi semnãturile membrilor comisiunilor şi a secretariatului ei, care va fi de preferinta conducãtorul Curţii funduare.
Aceste procese-verbale cuprind şi pãrerile deosebite ale minoritãţii.
ART. 62
Atribuţiunile comisiunilor de ocol sunt:
1. Se pronunţa în prima instanta asupra situaţiei juridice a proprietãţii din punctul de vedere al exproprierii, asupra întinderii, situaţiei, alegerii şi stabilirii termenului expropriabil, asupra cuantumului acestuia şi celui ce rãmâne neexpropriat.
Pentru acest scop, comisiunea va asculta concluziile pãrţilor şi va face toate investigaţiile pentru dobândirea datelor ce se va socoti necesare pentru darea hotãrârii şi va putea pentru aceste lãmuriri insarcina experţi;
2. Aduna toate elementele necesare:
a) Pentru evaluarea preţului pãmântului cultivabil expropriat dupã categorii (pãmânt arabil, pasune şi fanete) şi calitãţi;
b) Pentru evaluarea preţului pãdurilor, viilor, plantatiunilor de orice fel, clãdirilor, stabilimentelor industriale baltilor, stuhariilor, izlazurilor, pãmântului inundabil, necultivabil, etc., cari cad sub expropriere;
c) Va statori întinderea de pãmânt pentru înfiinţarea şi completarea pasunelor şi pãdurilor comunale potrivit dispoziţiilor cap. II şi III;
d) Pentru evaluarea preţului de arenda de jugar cad. în perioada interimara pana la expropriere.
ART. 63
Procedura pentru funcţionarea organelor de aplicare se va preciza prin regulament şi instrucţiuni.

CAP. 7
Operaţiile exproprierii

ART. 64
Aplicarea dispoziţiunilor legii de fata privitoare la expropriere se face de Casa centrala a împroprietãririi. Operaţiunile de expropriere se vor infaptui odatã în toatã ţara.
ART. 65
Toţi proprietarii a cãror moşii sunt supuse în total sau în parte exproprierii prin legea de fata, sunt datori ca în termen de o luna dela promulgarea ei sa remitã fiecãrui judecãtor de ocol al circumscripţiei în care se afla aşezate fiecare din mosiile ce poseda, sau a posedat la 1 Decemvrie 1918, o declaraţiune în patru exemplare pentru fiecare moşie, care sa cuprindã urmãtoarele:
a) Numele proprietãţii, a satului, comunei, plãţii şi judeţului unde este asezata moşia;
b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridicã şi domiciliul lui real;
c) Starea juridicã a proprietãţii acum şi la 1 Decemvrie 1918;
d) Numãrul cotei funduare a proprietãţii, precum şi suprafata de pãmânt, specificand în jugare cad. câtã padure, grãdini, vii, terenuri irigabile, neproductive, balti, etc., şi cat teren cultivabil;
e) Numãrul mosiilor ce poseda acum şi la 1 Decemvrie 1918, cu arãtarea suprafeţelor totale şi parţiale ca mai sus;
f) Dacã aceasta moşie era cultivatã prin arendasi la 1 Ianuarie 1919 şi 1 Mai 1921, şi de cat timp, şi dacã mai este încã arendatã;
g) Moşia sau mosiile în cari înţelege sa-şi pãstreze maximul prevãzut de lege;
h) Dacã pe moşie are organizaţie agricolã, industriala intensiva, în ce consta, ce capital a investit şi de ce anume suprafeţe de teren are nevoie pentru funcţionarea acestei organizaţii în cazul când înţelege sa se rezerve, conform dispoziţiunilor art. 20, precum şi partea de moşie ce îşi alege pentru acest scop;
i) Dacã posesiunea realã consuma cu cãrţile funduare şi dacã are procese de proprietate sau repozitie sumarã în curgere;
k) Venitul total dupã cadastru şi darea dupã pãmânt, case şi stabilimente industriale;
l) Preţul de cumpãrare al mosiei, total sau pe jugare cad., evaluarea la partaj, moşteniri şi orice evaluãri a institutelor de credit, cu indicarea anului când s-a plãtit aceste preţuri şi s-au fãcut evaluarile.
Obligaţiunea de mai sus pentru minori şi curanzi cade în sarcina reprezentanţilor lor legali şi în cazul dacã asupra imobilului este constituit un drept de uzufruct legal sau convenţional asupra uzufructuarului.
ART. 66
Judecãtoria de ocol va alãturã declaraţiei înaintate extrasele funduare în copii oficiale autentice şi le va pune la dispoziţia comisiei de ocol.
Judecãtoria de ocol va dispune ca oficiul cãrţii funduare sa noteze exproprierea asupra tuturor proprietãţilor, cari în înţelesul legii de fata cad sub expropriere.
ART. 67
Declaraţia data de proprietar serveşte ca baza pentru operaţiunile exproprierii. Cei ce nu vor da aceasta declaraţie în termen de o luna sau o vor da greşit, nu vor avea nici o cale deschisã pentru greşelile ce s-ar putea comite din aceasta cauza cu ocaziunea exproprierii, afarã de cazul de forta majorã adeverita.
Primãriile comunale vor fi datoare a soma proprietarii în scris, în timp de 15 zile dela promulgarea acestei legi, sa facã declaraţie. Somarea se va face la sediul administraţiei mosiei, pãstrând dovada despre aceasta.
ART. 68
Judecãtorul de ocol va trimite câte un exemplar legalizat de pe declaraţiile proprietarilor, legalizate, unui Casei centrale a împroprietãririi şi altul consilierului agricol judeţean respectiv.
ART. 69
Comisiunile de ocol pentru expropriere îşi vor începe operaţiunile în cel mult 70 zile dela promulgarea legii de fata.
Ele îşi fac lucrãrile lor în baza informatiunilor directe, declaraţiuni dela art. 65, precum şi pe baza incunostintarii ce vor avea pe orice cale despre existenta vreunei moşii supusã exproprierii şi pentru care proprietarul nu a fãcut deosebita declaraţiune.
Ori este în drept sa aducã la cunostinta comisiunii omisiunile sãvârşite de cei obligaţi a face declaraţiune conform art. 65.
ART. 70
Ziua hotãrâtã pentru începerea operaţiunii va fi afişatã la primãriile comunelor interesate şi va fi adusã la cunostinta de cãtre preşedintele comisiunii, atât proprietarului prin citatiunile la sediul administraţiei mosiei sau la domiciliul ales prin declaraţie, cat şi Casei centrale a împroprietãririi prin consilierul agricol respectiv.
ART. 71
În ziua fixatã, comisiunea de ocol se transporta la fata locului şi se rosteste asupra întinderii proprietãţii supuse în total sau în parte exproprierii, asupra diferitelor categorii de pãmânt, asupra clãdirilor şi altor îmbunãtãţiri şi asupra suprafeţelor cari, în limitele articolelor dela cap. I, urmeazã a se lasa proprietarului.
În acelaşi timp comisiunea aduna şi elementele necesare pentru fixarea preţului.
ART. 72
Hotãrârile date cu unanimitatea membrilor comisiunii de ocol pentru expropriere, dacã nu sunt apelate de nici una din pãrţi, rãmân definitive şi se executa.
ART. 73
Hotãrârea comisiunii de ocol se va da îndatã dupã terminarea lucrãrilor chiar la fata locului, ea se va trece în proces-verbal şi se va inmana proprietarului, delegatului satenilor, consilierului agricol al judeţului şi primãriei comunale respective. Dosarul actelor se va pãstra la judecãtoria de ocol.
ART. 74
În contra hotãrârilor comisiunii de ocol pentru expropriere se va putea declara apel cãtre comisiunea judeteana de expropriere atât de proprietar, de ţãrani, cat şi de Casa centrala a împroprietãririi, prin consilierul agricol sau prin direcţiunea ei.
Termenul de apel este de 15 zile libere. El curge pentru toate pãrţile dela înmânarea hotãrârii.
ART. 75
În caz când hotãrârea nu a fost pronunţatã în unanimitate, ea va fi în mod obligatoriu cercetata de comisiunea judeteana pentru expropriere. În acest scop se va inainta dosarul din oficiu de cãtre preşedintele comisiunii de ocol pentru expropriere.
ART. 76
Preşedintele comisiunii de judeţ, primind apelurile arãtate la art. 74 şi hotãrârile trimise conform art. 73, fixeazã termenul de judecata, care nu poate fi mai scurt de 30 zile dela primirea apelului. Acest termen se afişeazã la usa localului de judecata şi se aduce la cunostinta pãrţilor cel puţin 10 zile înainte de judecata, prin citatiune;
a) Proprietarului la sediul administraţiei mosiei sau la domiciliul real ales prin declaraţie;
b) Satenilor în mana delegatului şi prin afişarea la usa primãriei comunelor în care este situata moşia expropriata;
c) Casa centrala a împroprietãririi.
Înaintea ambelor comisiuni de expropriere satenii vor fi reprezentaţi prin 1-3 delegaţi sau printr-un reprezentant; iar proprietarii în persoana sau printr-un reprezentant.
ART. 77
Hotãrârea data de comisiunea judeteana cu privire la fixarea preţului este supusã apelului în termen de 15 zile dela înmânarea facuta pãrţilor, la Curtea de apel, care judeca de urgenta şi cu precãdere.
Deciziunile Curţii de apel nu sunt supuse opoziţiei sau recursului.
ART. 78
În ce priveşte procedura, pana la unificarea legislaţiei se vor aplica analog, atât înaintea comisiunii de ocol şi judeţene cat şi înaintea Curţii de apel, normele procedurii civile în vigoare.

CAP. 8
Executarea exproprierii

ART. 79
Hotãrârile definitive ale comisiunilor de expropriere vor fi executate de judecãtoria de ocol prin inginerul operator delegat al Directiunii cadastrului, conform regulamentului special care face parte integrantã din aceasta lege.
ART. 80
În acest scop, comisiunea de ocol pentru expropriere va fixa termenul pentru începerea executãrii, va pune la dispoziţia inginerului delegat al Directiunii cadastrului toate datele, precum şi dosarul de expropriere. Lucrãrile de executare vor începe îndatã şi se vor urma pana la terminarea lor fãrã nici o întrerupere.
ART. 81
Delegatul Directiunii cadastrului, în conformitate cu hotãrârile definitive ale comisiunilor de expropriere, va alcãtui planul terenului expropriat, folosind în acest scop planurile cadastrale existente, şi relativ la mosiile comasate, hartile şi celelalte lucrãri tehnice de comasare sau executand un plan nou, în conformitate cu dispoziţiunile regulamentului special şi cu toate prevederile în vigoare cu privire la lucrãrile tehnice de comasare. Dupã verificarea noului plan se vor fixa în natura hotarele terenului expropriat.
În contra lucrãrilor de executare se va putea face dela înmânarea avizului despre verificarea acestora, în termen de 15 zile, contestaţie la comisiunea judeteana.
Dupã terminarea lucrãrilor de executare pe teren, judecãtorul de ocol va trece în cãrţile funduare hotãrârile definitive de expropriere, intabuland dreptul de proprietate a Statului. Planul original se va trimite Directiunii cadastrului, o copie va fi reţinutã la dosarul de expropriere, care va fi pãstrat la arhiva judecãtoriei de ocol, alta copie va fi trimisa primãriei respective.

CAP. 9
Exploatarea pãmânturilor expropriate - Plata preţului şi lichidarea sarcinilor

ART. 82
Paralel cu operaţiunile de expropriere, Casa centrala a împroprietãririi va lua mãsuri ca sa înceapã operatia de parcelarea pãmântului expropriat şi vânzarea lui la ţãrani.
ART. 83
Pana la efectuarea împroprietãririi, pãmântul expropriat va fi folosit prin arendare. Arendarea pãmântului supus exproprierii, atât în ceea ce priveşte întinderea, alegerea cat şi preţul de arenda se hotãrãşte de comisiunea judeteana de expropriere.
ART. 84
Odatã cu începerea lucrãrilor pentru arendare, Casa centrala a împroprietãririi poate organiza tovarasii de exploatare agricolã, cãrora li se vor da în stapanire pãmântul supus arendãrii. Membrii acestor tovarasii nu sunt rãspunzãtori decât pentru obligaţiile lor proprii.
ART. 85
Plata preţului cuvenit proprietarului expropriat se poate face în numerar sau în titluri de renta, amortizabile în 50 de ani şi purtãtoare de dobanda de 5% pe an. Valoarea nominalã este socotitã la plata drept valoare realã. Pentru pãmântul expropriat pe baza art. 9 şi 14 se plãteşte preţul în numerar.
Plata exproprierii pentru toate persoanele morale publice se face în renta perpetua purtãtoare de dobanda de 5% pe an.
ART. 86
Plata preţului pentru fiecare proprietar se face de îndatã ce exproprierea este definitiva. Statul face plata preţului totdeauna pentru consemnarea numerarului şi rentei cuvenite la Banca Agrarã din Cluj. El se libereazã valabil prin simplul fapt al consemnarii preţului. Proprietarul va ridica numerariul sau titlurile de renta dela Banca Agrarã numai cu autorizaţia judecãtoriei, ca autoritate a cãrţii funduare competinte.
ART. 87
Orice acţiune de revendicare, urmãriri imobiliare sau de venituri, precum şi orice drepturi reale ca: privilegii, ipoteci legale sau convenţionale, uzufruct, servituţi, embatic sau besman şi orice altele de orice natura, chiar cunoscute Statului, nu pot impiedica exproprierea şi rãmân desfiinţate de drept asupra porţiunii expropriate din ziua consemnarii preţului cuvenit în renta la Banca Agrarã. Judecãtoria prin oficiul cãrţii funduare, în urma cererii Casei centrale a împroprietãririi şi sub dovada consemnarii preţului, va ordonã radierea tuturor acestora deasupra porţiunii expropriate şi închiderea oricãror dosare de acţiuni sau urmãriri.
Deasemenea, pana la consemnare, orice cesiune, urmãriri, popriri şi sechestre nu se pot infiinta în mâinile Statului, care nu are a tine seama de ele, iar cele înfiinţate rãmân de drept desfiinţate.
ART. 88
Proprietarul este indatorat sa-şi ridice singur, sau prin procurator special preţul. La ridicarea preţului se va cere dovada identitãţii şi autorizaţiunii personale prin act public.
ART. 89
Dacã imobilul este impovarat, judecãtoria de ocol, ca autoritate de carte funduara, va retine tot preţul exproprierii ordonand seriarea pretentiunilor dupã normele legilor în vigoare. În baza semnãrii judecãtoreşti se vor achitã creditorii ipotecari în renta.
Arenda anticipata, întrucât nu ar fi intabulata, se seriaza dupã creanţele intabulate.
ART. 90
Orice acţiune de revendicare, urmãriri imobiliare sau devenite, precum şi orice drepturi reale de pe imobil, vor trece pe contra valoarea lor, neschimband aceasta împrejurare competinţa judecãtoriei.
Sarcinile patronatelor inerente mosiilor expropriate vor trece la Stat, proporţional cu partea expropriata, pana la ulterioara, definitiva şi unitarã regulamentare a chestiuni.
Evaluarea sarcinilor preluate se va face dupã dispoziţiunile legii de fata şi echivalentul va fi substras din preţul exproprierii în favorul Statului.
Obligamentele şi drepturile patronate astfel rãscumpãrate vor fi împlinite de cãtre Stat şi nu vor trece asupra nouilor proprietari.

PARTEA II
IMPROPRIETARIREA

CAP. 10
Ordinea de preferinta la improprietarire

ART. 91
Pãmântul expropriat pe temeiul legii de fata se parceleaza spre a se vinde în loturi cultivatorilor de pãmânt în condiţiunile şi modul arãtat în legea de fata.
ART. 92
Vor fi impartasiti taranii muncitori de pãmânt în ordinea urmãtoare:
1. Acei capi de familie, servitori şi muncitori agricoli din partea locului cari în ultimii doi ani dinaintea mobilizãrii şi întrucât au fost mobilizati şi în timpul exproprierii au lucrat pe moşia expropriata şi cari în rasboi au devenit invalizi, dar sunt capabili de a conduce lucrarea pãmântului.
Tot aici se insira vãduvele şi familiile celor cãzuţi în rasboi, dacã îndeplinesc condiţiunile amintite;
2. Servitorii şi muncitorii agricoli din partea locului, capii de familie, cari în ultimii doi ani şi în timpul exproprierii, dacã au fost demobilizati, au muncit pe moşia expropriata, dacã au fãcut serviciul militar în rasboi fãrã a fi devenit invalizi;
3. Toţi capii de familie cari în rasboi au devenit invalizi, dar sunt capabili de a conduce lucrarea pãmântului.
Tot aici se insira vãduvele şi familiile celor cãzuţi în rasboi;
4. Toţi capii de familie cari au fãcut serviciul militar în rasboi, fãrã a fi invalizi;
5. Bãrbaţii neinsurati cari au devenit invalizi de rasboi, dar sunt capabili sa conducã lucrarea pãmântului;
6. Bãrbaţii neinsurati cari au luat parte la rasboi fãrã a fi invalizi;
7. Mobilizatii prin ordinul consiliului dirigent;
8. Cei emigrati cari s-au întors, respectiv familiile lor, dacã nu au alt sustinator;
9. Capii de familie cari nu au luat parte în rasboi;
10. Bãrbaţii neinsurati majori cari nu au fãcut servicii militare în decursul rasboiului;
11. Voluntarii din armata romana, ori dintr-o armata aliata sau cari s-au format în grupuri de voluntari independenţi.
La improprietarire indreptatitii de sub punctele 3 şi 11 se satisfac cu cei de sub No. 1, intrand în aceeaşi categorie; cei dela punctul 2 se vor satisface împreunã cu cei de sub No. 4, intrand în aceeaşi categorie; iar cei de la punctul 8 vor rãmâne cei din urma la improprietarire.
12. Dupã satisfacerea tuturor celor îndreptãţiţi se vor completa şi se vor crea unde nu sunt sesiuni parohiale, cantorale şi şcolare pana la maximul prevãzut în art. 6, p. 4.
ART. 93
La împãrţirea terenului expropriat vor lua parte în ordinea prevãzutã în art. 92 locuitorii tuturor comunelor cari dupã situaţiunea lor geograficã sunt avizate la acel teren, fãrã considerare la împrejurarea ca moşia expropriata face sau nu parte din hotarul acelei comune, preferindu-se locuitorii cari au muncit şi pasunat pe moşie, chiar din alt judeţ.
Pentru o mai buna cultivare a hotarelor comunale şi pentru indestularea celor îndreptãţiţi se va putea face chiar şi schimbul între comune.
ART. 94
Când pãmântul expropriat nu ajunge tuturor celor îndreptãţiţi, o parte din ei vor putea avea pãmânt în alte regiuni unde ar fi disponibil, vor fi preferiti la improprietarirea pe loc invalizii şi vãduvele de rasboi, iar din fiecare categorie oamenii în varsta, cei cu familie numeroasa şi cei cari au gospodãrii întemeiate.
ART. 95
În caz de paritate de condiţiuni între îndreptãţiţi din aceeaşi categorie şi de neajungerea numãrului loturilor, se va proceda prin tragere la sorţi.
ART. 96
Nu vor putea beneficia de pãmânt, nici de arenzi prealabile, acei cari au comis acte de trãdare impotriva Statului rãmân constatate de forurile judecãtoreşti, cari nu au urmat ordinul de chemare la mobilizare sau au dezertat din armata romana, alienaţii cu excepţia foştilor mobilizati şi toţi cari din orice cauza stau sub curatela sau tutela prelungitã.

CAP. 11
Parcelarea pãmântului expropriat

ART. 97
Pãmânturile expropriate se vor parcela în loturi de completare, loturi întregi pana la 7 jugare cad. dupã calitatea pãmântului şi loturi de colonizare pana la 16 jugare cad. La formarea şi distribuirea loturilor se tine seama şi de pãmântul pe care cei îndreptãţiţi îl poseda sau au perspectiva de a-l moşteni în linie directa.
ART. 98
În localitãţile unde pãmântul cultivabil nu ar ajunge pentru improprietarirea tuturor satenilor îndreptãţiţi cu loturi pana la 7 jugare cad., precum şi acolo unde mijlocul principal de existenta al locuitorilor nu este agricultura, comisiunile judeţene pentru improprietarire vor putea face loturi mai mici de 5 jugare cad.
ART. 99
Dacã dupã indestularea satenilor rãmâne pãmânt disponibil, se va putea infiinta economii model pe seama şcolilor primare şi normale, posturilor şi secţiilor de jandarmi; întinderea acestor ferme nu va depãşi 5 jugare cadastrale; iar din pãmântul rãmas disponibil se va infiinta noui proprietãţi mijlocii, cari nu vor putea trece de 50 jugare cad. Vor avea precãdere la optarea acestui fel de proprietãţi cei cu pregatiri speciale sau cunoştinţe practice probate, cu obligaţiunea de a le conduce personal.
Tot din pãmântul disponibil micii funcţionari, muncitori marginasi din oraşe, muncitori din centrele miniere, industriale şi balneare a cãror ocupaţie principala nu este plugaria, vor primi ca loc de casa 1/4 jugar cad. şi 1/2 jugar cad. pãmânt cultivabil pentru a-şi crea mici gospodãrii pe seama familiilor lor.
ART. 100
Fanetele expropriate la munte, la deal şi la şes se vor vinde numai în proprietate individualã pana la 3 jugare cad.

CAP. 12
Organele de aplicare

ART. 101
Organele de aplicare ale împroprietãririi sunt:
1. Comitetul local;
2. Comisiunea de ocol pentru improprietarire;
3. Comisiunea judeteana pentru improprietarire.

1. Comitetul local*) se compune din: secretariatul comunal, primar, preoti, învãţãtori, diriginti şi 2-3 sateni delegaţi (aleşi din sanul lor).
Comitetul local are însãrcinarea de a întocmi în fiecare comuna un tablou de toţi satenii cari ar avea drept sa fie improprietariti în conformitate cu dispoziţiunile legii şi cu ordinea de precãdere ce ea stabileşte şi cari se vor desvolta prin instrucţiuni.
2. Comisiunea de ocol pentru improprietarire se compune din:
a) Judecãtorul ocolului în care e asezata comuna sau substitutul sau, iar în caz de lipsa prim-pretorul sau pretorul;
b) Agronomul regional;
c) Delegatul Casei centrale a împroprietãririi.
ART. 102
Comisiunea de ocol are însãrcinarea de a judeca listele întocmite de comitetul local cu satenii îndreptãţiţi a se improprietari şi le va aseza în ordinea de preferinta, potrivit art. 92 şi urmãtorii. Comisiunea hotãrãşte cu majoritate de voturi. Hotãrârea se da cu apel la comisiunea judeteana de improprietarire.
ART. 103
Comisiunile judeţene pentru improprietarire, câte una sau mai multe pe judeţ, se compun din:
a) Un judecãtor numit de preşedintele tribunalului din sirul judecãtorilor de tribunal şi în caz de lipsa şi şeful judecãtoriei de ocol;
b) Un delegat cu cunoştinţe practice şi tehnice agricole, numit de Casa centrala a împroprietãririi;
c) Consilierul agricol judeţean sau substitutul;
d) Un inginer geodesic.
Pe lângã fiecare comisiune judeteana va funcţiona dupã trebuinta unul sau mai mulţi secretari; preşedintele comisiunii este judecãtorul.
Comisiunea judeteana pentru improprietarire judeca la resedinta, în ultima instanta, toate contestaţiunile ivite la întocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind în mod definitiv listele satenilor ce urmeazã a fi improprietariti. Comisiunea judeteana fixeazã şi mãrimea lotului tip din comuna şi face tragerea la sorţi a celor improprietariti, întrucât va fi trebuinta la fata locului.

CAP. 13
Procedura împroprietãririi

ART. 104
Comitetul local întocmeşte tabloul de improprietarire. Acest tablou va sta afişat 15 zile la usa primãriei, şcolii şi a bisericii şi a tuturor localurilor publice din comuna.
Dacã tabloul de improprietarire este întocmit în mod necorect, sau dacã fromalitatile publicãrii nu sunt respectate, atât secretarul cat şi primarul vor fi pedepsiţi cu o amenda de 2.000 pana la 5.000 lei, care se va pronunţa de cãtre judecãtoria de ocol.
ART. 105
Comisiunea de ocol pentru improprietarire, în cel mult 30 zile dela promulgarea legii de fata, va proceda la judecarea listelor întocmite de comitetul local. Judecarea se face la resedinta. Listele încheiate vor fi afişate 15 zile la usa localurilor publice din comune. Comisiunea va încheia proces-verbal de formarea şi afişarea lor în dublu exemplar, pãstrând unul la arhiva comunei, iar altul inaintandu-l împreunã cu dosarul comisiunii judeţene. Satenii nemultumiti vor inainta contestaţii comisiunii judeţene de improprietarire în termen de 15 zile dela afişare.
ART. 106
Comisiunea judeteana de improprietarire fixeazã termen de judecarea contestaţiilor şi judeca la resedinta contestaţiile şi fixeazã în mod definitiv un termen de cel mult 30 zile, tabloul cu ordinea de precãdere a celor în drept de a cumpara pãmânt, fixeazã mãrimea lotului tip pentru fiecare comuna şi procede la tragerea la sorţi dacã este cazul. Tragerea la sorţi se face pe categorii şi în şedinţa publica în fata comisiunii. Ziua fixatã tragerii la sorţi a indreptatitilor din fiecare comuna va fi adusã la cunostinta satenilor cu cel puţin 15 zile înainte. Delegaţii satenilor vor fi invitaţi sa asiste.

CAP. 14
Aplicarea împroprietãririi

ART. 107
Înainte de parcelare organele de aplicare vor destina pãmântul expropriat, mai intaiu:
a) Suprafeţele necesare pentru împlinirea intereselor generale obşteşti, spitaliceşti şi ale Statului;
b) Pãmântul necesar pentru constituirea sau completarea pasunilor comunale, acolo unde asemenea pãşuni nu exista sau nu sunt îndestulãtoare;
c) Suprafeţele necesare pentru mãrirea vetrei satelor (locuri de casa, grãdini), pentru creare de sate noui, pentru drumuri, adapatori etc.
ART. 108
Pe baza lucrãrilor de improprietarire rãmase definitive, comisiunea judeteana va dispune întocmirea planului de parcelare prin inginerul operator sau delegatul directiunii cadastrului, în conformitate cu regulamentul special.
Planul de parcelare se va depune la primãria comunei în al carei hotar e partea cea mai mare a pãmântului parcelat, spre vedere publica, afişându-se avizul despre aceasta la toate comunele interesate.
Dela afişare în termen de 15 zile se poate face contestaţie în contra planului de parcelare la comisiunea judeteana.
ART. 109
Judecãtorul de ocol împreunã cu inginerul operator al directiunii Cadastrului, având în vedere lucrãrile de improprietarire rãmase definitive şi planurile de parcelare întocmite, va aplica parcelarea pe teren şi va face la fata locului distribuţia loturilor şi punerea în stapanire a celor îndreptãţiţi.
ART. 110
Îndeplinirea acestei operaţiuni se va insera într-un proces-verbal fãcut în trei exemplare, din cari unul va rãmâne la arhiva primãriei locale, altul se va trimite consilieratului agricol din judeţ, iar al treilea se înainteazã Casei centrale a împroprietãririi.
ART. 111
În contra aplicãrii parcelarii pe teren se va putea face contestaţie la comisiunea judeteana în termen de 15 zile dela terminarea definitiva a aplicãrii parcelarii pe teren.
ART. 112
Îndatã ce lucrãrile de improprietarire vor fi definitiv terminate, comisia de ocol va inainta originalul planului parcelar la serviciul cartografic al directiunii cadastrului, iar dosarul întreg împreunã cu o copie a planului de improprietarire se vor trimite judecãtoriei de ocol pentru trecerea în cãrţile funduare a parcelarii executate şi întabularea dreptului de proprietate asupra celor improprietariti. O alta copie se trimite primãriei comunei respective.

CAP. 15
Colonizarea

ART. 113
Intreaga operaţie a colonizarii regiunilor având populaţie rara în înţelesul legii de fata e încredinţatã Casei centrale a împroprietãririi, care ia mãsurile necesare pentru alcãtuirea de sate noui, sau mãrirea celor existente.
ART. 114
Casa centrala a împroprietãririi determina localitãţile în cari urmeazã a se face colonizarea, stabilind, potrivit cu nevoile locale şi cu dezvoltarea viitoare, numãrul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, portiunile pentru sporirea vetrelor şi izlazurilor comunale înfiinţate, loturile pentru şcoala, diferite aşezãminte de interes public şi executa lucrãrile necesare.
ART. 115
Pentru a înlesni colonistilor înfiinţarea gospodariilor, Casa centrala a împroprietãririi organizeazã depozite de materiale pentru construcţie, unelte şi seminţe, acorda credite colonistilor, executa lucrãrile tehnice necesare şi elaboreazã prin direcţiunea cadastrului şi a lucrãrilor tehnice planuri de construcţii rurale cu devizele de materiale şi cheltuielile respective inlesnind colonistilor executarea.
ART. 116
Statul avanseaza prin Casa centrala a împroprietãririi sumele necesare pentru întocmirea gospodariilor dela articolul precedent, urmând ca jumãtate din aceste cheltuieli sa fie restituite de colonisti în timp de 40 de ani prin anuitati cari încep dupã scurgerea celor dintâi cinci ani dela aşezarea colonistilor; cealaltã jumãtate rãmâne sa fie suportatã de Casa centrala a împroprietãririi din fondul ce i se va aloca anual din bugetul Statului.
ART. 117
Au preferinta la colonizare, în ordinea de precãdere stabilitã în tablourile de improprietarire, locuitorii din regiune, din judeţ, din alte judeţe, din alte provincii.
ART. 118
Toate celelalte dispoziţiuni din prezenta lege, cari nu ar fi contrarii celor din acest capitol, se aplica şi la colonizare.

CAP. 16
Înstrãinarea loturilor

ART. 119
Loturile mici se pot vinde. Pana la plata preţului, vânzarea loturilor nu se poate face decât în suprafata lor totalã, astfel cum au fost cumpãrate dela Casa centrala a împroprietãririi. Cumpãrãtorii sunt ţinuţi sa achite integral datoria Casei centrale a împroprietãririi.
În aceleaşi condiţiuni sunt permise şi donatiunile legale şi schimburile.
ART. 120
Pãmântul stapanit de sateni poate fi cumpãrat, sub rezerva dreptului de preemţiune a Statului, de orice cetãţean roman cu obligaţiunea de a-l pune în valoare personalã.
Vânzãrile dintre sateni cultivatori manual de pãmânt, precum şi acele fãcute absolvenţilor şcolilor de agricultura de toate gradele, nu sunt supuse dreptului de preemptiune al Statului.
Dreptul de preemptiune al Statului se exercita de Casa centrala a împroprietãririi, potrivit dispoziţiunilor unui regulament special, care va desvolta şi procedura aplicãrii.

CAP. 17
Indivizibilitatea loturilor

ART. 121
Toţi proprietarii de pãmânt pot declara indivizibilã şi supusã transmisiunii, dupã dispoziţiunile cuprinse în acest capitol, o suprafata pana la 50 jugare.
Declaraţia va fi facuta în scris la judecãtoria de ocol respectiva de cãtre proprietar, care se va prezenta în persoana.
Ea va cuprinde numele proprietarului, domiciliul, situaţia, întinderea şi vecinãtãţile terenului ce voieşte sa se declare indivizibil şi semnatura proprietarului.
În caz când proprietarul nu ştie carte, declaraţia va fi semnatã de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta în persoana la judecãtoria de ocol.
Judecãtorul de ocol va primi declaraţia scrisã a proprietarului, va lua act de vointa acestuia şi va încheia proces-verbal de cele constatate.
Declaraţia şi procesul-verbal vor fi transcrise într-un registru anume alcãtuit şi ţinut la judecãtoria de ocol pe numele proprietarilor.
ART. 122
Prin derogare dela codul civil şi cu respectarea articolului precedent, orice proprietar de pãmânt poate desemna prin testament pe moştenitorul sau moştenitorii beneficiari, cari vor avea sa despãgubeascã pe comostenitori dupã normele legii de fata.
ART. 123
În cazul când împãrţirea pãmântului între moştenitori nu s-ar putea face fãrã a încã lua dispoziţiunile art. 121 şi în cazul când moştenitorul nu a fost desemnat conform art. 122, pãmântul poate fi atribuit, prin buna înţelegere, unuia din moştenitorii legali, cari sunt ţinuţi pentru aceasta a se prezenta singuri când sunt majori, sau prin tutori sau curatorul lor când sunt minori ori interzisi, în fata judecãtorului pentru a lua act de invoeala.
Judecãtorul de ocol poate sa nu legitimeze invoeala, numai dacã tutorul sau curatorul e alta persoana decât Statul sau mama moştenitorului şi dacã socoteşte ca invoeala nu ocroteşte de ajuns interesele moştenitorilor reprezentanţi.
ART. 124
În caz de neînţelegere între moştenitori, judecãtorul, în termen de 10 zile dela cererea oricãruia dintre moştenitori, va chema toţi moştenitorii prin citaţii individuale la domiciliu şi va cauta sa stabileascã o înţelegere asupra aceluia sau acelora cari vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor şi asupra despãgubirilor de acordat celorlalţi moştenitori, inscriind înţelegerea într-un proces verbal semnat şi de pãrţi.
În cazul când pãrţile nu cad la invoeala, judecãtorul va trece la soţi lotul sau loturile ce sunt de împãrţit între moştenitori, fixând totdeodatã şi preţul potrivit încheind despre toate aceste operaţiuni un proces-verbal, semnat şi de pãrţile interesate.
În toate aceste cazuri judecãtorul de ocol va inainta procesul-verbal de constatare în original Casei centrale a împroprietãririi, oprind însã la dosar o copie cu semnatura sa.
ART. 125
Moştenitorul asupra cãruia rãmâne pãmântul ia de drept în sarcina sa intreaga suma cuvenitã ca despãgubire fiecãrui moştenitor în parte şi are obligaţiunea sa achite partea fiecãruia în termen de 5 ani şi cu o dobanda de 5 la suta pe an, platibila din 6 în 6 luni, începând cu luna a doua dela recolta întâia a noului proprietar şi continuand anual la acelaş termen. În caz de întârziere mai mare de o luna dela data când urma sa fie facuta plata, fie a capitalului, fie a dobânzii, comostenitorii pot sa ceara judecãtorului de ocol, dupã normele arãtate în art. 124, excluderea moştenitorilor care nu şi-au împlinit obligaţiunile, rezilierea împãrţelii şi facerea unei noui imparteli.
ART. 126
Constructiunile sau îmbunãtãţirile funciare fãcute în cursul posesiunii de moştenitorul asupra cãruia a rãmas totul, nu impiedica operaţiunea din articolul precedent, judecãtorul urmând însã sa stabileascã pe baza unei evaluãri drepturile la despãgubiri ce se cuvin.
ART. 127
Moştenitorii loturilor pot sa se imprumute la Casa centrala a împroprietãririi cu ipoteca asupra loturilor pentru sumele ce trebuie sa rãspundã celorlalţi comostenitori.
În acest caz Casa centrala a împroprietãririi va incasa odatã cu ratele împrumutului acordat şi anuitatea datoritã pentru plata preţului loturilor.
ART. 128
Prin derogare la regulele stabilite prin codul civil, satenii proprietari de pãmânt au libertatea de a dona sau a testa pana la doua jugare, fãrã obligaţiunea pentru donatar sau legatar de a raporta chiar în numerar excedentul peste cotitatea disponibilã.
ART. 129
Un regulament special fãcând parte integrantã din aceasta lege, va desvolta în amãnunt aplicarea principiilor din acest capitol.

CAP. 18
Cultivarea loturilor

ART. 130
Pentru asigurarea unei bune culturi a pãmântului micei proprietãţi, o cat mai buna întrebuinţare a izlazurilor comunale, cum şi punerea în valoare a produselor micei proprietãţi, Casa centrala a împroprietãririi are dreptul de a stabili şi impune micilor proprietari obligaţiuni privitoare la planul de cultura, la organizarea mijloacelor de cultura şi tovarasii, cari sa indrumeze pe sateni spre o cultura raţionalã şi intensiva, la desfacerea produselor lor şi îmbunãtãţirea rasei vitelor, determinând şi sancţiunile de luat.
ART. 131
Acei cari nu vor îndeplini obligaţiunile prevãzute în articolele de mai sus, vor fi deposedati fãrã somaţiune printr-o hotãrâre pronunţatã de judecãtorul de ocol, dupã cererea serviciului agricol judeţean şi dupã ce va fi citat pe cel a carei deposedare se cere.
Hotãrârea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul de apel este de 30 zile libere dela pronunţare.
Tribunalul va judeca în camera de consiliu în termen de 15 zile maximum. Hotãrârea tribunalului va fi definitiva, fãrã opoziţie sau recurs.
Procedura va fi gratuita şi pãrţile se vor cita din oficiu.
Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea valorii pãmântului plãtitã.
ART. 132
În toate cazurile de deposedare, loturile intra în proprietatea Casei centrale a împroprietãririi, care va dispune de ele conform prevederilor acestei legi.
ART. 133
Cumpãrãtorii de loturi cari nu vor fi achitat 4 rate semestrial din preţ, vor fi deposedati de cãtre Casa centrala a împroprietãririi pe cale administrativã, dupã somaţie, în termen de 30 zile, punere în întârziere ori judecata şi fãrã îndatorirea de a urmãri în prealabil încasarea ratelor.

CAP. 19
Plata loturilor

ART. 134
Îndatã ce preţul exproprierii va fi statorit definitiv şi satenii îndreptãţiţi vor fi intrat în posesiune, se va calcula preţul de vânzare al imobilelor şi se va repartiza pe noui proprietari.
Satenii pot plati la intrarea în posesiune în total sau în parte valoarea pãmântului sau imobilelor expropriate.
ART. 135
Statul va contribui cu 50 la suta din preţul cumpãrãrii imobilelor la impartasirea cu pãmânt a acelor îndreptãţiţi de la art. 92.
Pentru pãmântul întrebuinţat la înfiinţarea şi completarea pasunilor şi pãdurilor comunale, Statul nu contribuie la plata preţului.

CAP. 20
Dispoziţiunile de executare

ART. 136
Toate actele şi transmisiunile, fãrã nici o excepţie, privitoare la expropriere, precum şi toate actele judiciare şi extra-judiciare, fãcute în executarea dispoziţiunilor privitoare la aplicarea acestei legi, sunt scutite de orice fel de taxe şi timbre, de asemenea actele şi transmisiunile, actele judiciare şi extra-judiciare fãcute în scopul împãrţirii pãmântului.
ART. 137
Toate obligaţiile financiare decurgând din aplicarea acestei legi se fac în contul Statului prin Banca agrarã, societate anonima cu sediul în Cluj, dupã normele şi în condiţiunile ce se vor stabili printr-o convenţiune aprobatã de consiliul de miniştri.
Banca agrarã îşi va spori treptat capitalul social iniţial, prin emisiuni, fuzionari sau participari, pana la suma de 150 milioane. Aceste sporiri de capital prin derogare dela orice dispoziţii contrare cuprinse în legi şi ordonanţe, se vor face în baza deciziunilor consiliului de administraţie.
Fondul anticipat de Stat rãmâne la dispoziţia Bãncii agrare şi mai departe în aceleaşi condiţiuni.
Statutele Bãncii agrare vor fi modificate conform dispoziţiunilor legii de fata şi a conventiunii încheiate cu Statul şi vor fi aprobate de cãtre consiliul de miniştri.
Cu autorizaţia şi în condiţiile stabilite prin jurnal al consiliului de miniştri, Banca agrarã va beneficia de toate drepturile de Credit financiar, cari nu-şi au sediul principal pe teritoriul României şi insarcinata cu lichidarea afacerilor acestor institute.
În tot ce priveşte operaţiunile sale în legatura cu legea de fata, Banca agrarã va fi scutitã de orice impozite şi competinte fiscale.
Pentru arenzile şi anuitatile restante, Banca agrarã este autorizata sa-şi urmãreascã debitorii pe cale administrativã.
ART. 138
Instrucţiunile şi regulamentul de aplicare vor completa şi lãmuri în amãnunt dispoziţiunile prevãzute în aceasta lege.
Toate legile şi regulamentele contrarii legii de fata sunt şi rãmân abrogate.
Executarea legii se face de ministerul agriculturii.
ART. 139
Procedura exproprierii pe baza legii de fata se face de drept numai odatã pentru fiecare moşie sau parte de moşie şi este terminatã prin hotãrârea definitiva data de organele de aplicare. Dupã terminarea exproprierii, dispoziţiile legii de fata relativ la expropriere se abroga.
ART. 140
Orice tablouri, harti, procese-verbale şi alte documente dresate la aplicarea legii prezente se considera de documente publice. Toţi aceia cari, în orice calitate, ar contribui la introducerea unor date contrare adevãrului în astfel de documente, inlesnind favorizarea ori pagubirea cuiva, se vor pedepsi dupã prevederile codului penal dar li se va aplica şi o pedeapsa disciplinarã dela 1.000 pana la 5.000 lei.
Judecata se aduce în prima instanta de tribunal admiţându-se apelul la Curtea de apel.
ART. 141
Decretele-legi No. 3911/1919, No. 2470 din 1920 şi No. 4176/919 se ratifica. Ele se abroga dela data promulgãrii acestei legii.

_____________________
*) Rectificat astfel prin Monitorul Oficial No. 112 şi 160/921
Rectificat astfel prin Monitorul Oficial No. 160/921
Rectificat astfel prin Monitorul Oficial No 112 şi 160/921
Rectificat astfel prin Monitorul Oficial No. 160/921
Rectificat astfel prin Monitorul Oficial No. 160/921

-------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decret, Parlamentul Romaniei, DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921

Comentarii

PATRICIA JAMES

29 Martie 2017

C?uta?i un creditor de împrumut autentic? sunte?i la locul potrivit pentru solu?iile dvs. de împrumut chiar aici! un creditor privat de împrumut care ofer? împrumuturi oportunitate de via?? timp. Ai nevoie de un împrumut de consolidare sau ipotecar? în c?utarea nu mai mult, deoarece noi suntem aici pentru a face toate problemele tale financiare, un lucru din trecut. creditare noastr? persoanelor care au nevoie de asisten?? financiar?, care au un credit r?u sau au nevoie de bani pentru a pl?ti facturile, pentru a investi în afaceri, la o rat? de 2%. Vreau s? folosesc acest mediu pentru a v? informa c? oferim asisten?? fiabil? ?i beneficiar ?i va fi dispus s? ofere împrumuturi. Deci, contacta?i-ne ast?zi prin e-mail la adresa: v? rug?m s? ne contacta?i prin e-mail prin intermediul patriciajames205@gmail.com. Deci, dac? dori?i s? ob?ine?i un împrumut de la firma mea ne pute?i contacta ast?zi. Mul?umesc Doamna Patricia James

Wulan Sari

08 August 2017

Buna, Numele meu este Wulan Sari Sunt din Hunedoara in Romanan. Vreau s? mul?umesc mult doamnei Loana George, care ma ajutat când eram victima unei fraude în mâinile creditorilor fal?i. Am pierdut aproximativ (8.000 de euro) pentru c? aveam nevoie de un capital mare de 25.000 de euro. Aproape c? am murit, nu aveam unde s? merg. Afacerea mea a fost distrus? ?i în acest proces aproape c? mi-am pierdut fiul. Nu am putut s? stau a?a ceva din nou. În mai 2017, un prieten mi-a prezentat-o ??pe o creditor? bun?, doamna Loana George, care în cele din urm? mi-a ajutat s? ob?in un împrumut de la o companie bun? ?i mi-a prezentat-o ??pe CEO GARAN?IA TRUST LOAN ?i i-am depus cererea (45.000 euro) A fost o glum? sau o fraud?, dar am primit împrumutul meu în mai pu?in de 24 de ore numai pentru 2% f?r? garan?ii. Sunt foarte fericit pentru c? am fost salvat de a deveni s?raci la cineva din Hunedoara în Romanan agian, a?a c? am sfat pe to?i românii mei care urmeaz? aici care au nevoie de împrumuturi pentru a contacta doamna Loana George prin e-mail: loanageorge11@gmail.com ?i v? pot asigura c? ve?i A lua un împrumut f?r? pedeaps? regret?, pentru c? a?a am primit împrumutul meu de la Loana George ea o persoan? de încredere, pute?i s? m? contacta?i dac? ave?i nevoie de informa?ii suplimentare prin e-mail: sariwulan3600@gmail.com Înc? o dat? v? mul?umesc tuturor c? a?i citit m?rturia mea ?i c? Dumnezeu poate continua s? ne binecuvânteze pe to?i ?i s? ne dea via?? lung? ?i prosperitate Toate cele bune Dna Wulan Sari:

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"