Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAROL al II-lea,
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Asupra raportului preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri al ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei cu Nr. 101.738 din 1938;
Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri cu Nr. 2.555 din 1938;
Vazand avizul Consiliului Legislativ Nr. 24 din 1938;
În temeiul art. 98 din Constitutiune,
Am decretat şi decretam:
LEGE
pentru punerea în aplicare în Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare
ART. 1
Se pune în aplicare în tot cuprinsul Bucovinei, pe data de 15 Octomvrie, legea pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare din 27 Aprilie 1938, prin derogare dela art. 147 al acestei legi cu modificãrile de mai jos.
ART. 2
Constituirea, transmiterea, modificarea şi stingerea drepturilor reale imobiliare se va face potrivit prevederilor legii pentru unificarea cãrţilor funciare.
De asemenea aceeaşi lege determina efectele înscrierii drepturilor personale, a raporturilor şi faptelor juridice ce pot fi notate în cartea funciarã.
ART. 3
În toate cazurile când legislatiunea romana acorda un privilegiu, fie general, fie imobiliar, sau o ipoteca legalã pentru garantarea vreunui drept ori creanta, se va putea cere înscrierea acelor drepturi în cartea funciarã.
ART. 4
Înscrierea ipotecii legale sau a privilegiilor se va face în temeiul înscrisului din care rezulta creanta privilegiatã sau care conferã dreptul de a lua o inscriptiune ipotecarã.
În cazurile prevãzute de art. 67-71 inclusiv din legea pentru unificarea cãrţilor funciare, se va proceda potrivit normelor acolo prevãzute.
ART. 5
Ipotecile legale sau privilegiile se vor înscrie pentru suma prevãzutã în înscris; dacã creanta nu este determinata, pentru suma maxima arãtatã în cerere.
ART. 6
Ipotecile şi privilegiile capata rang şi se conserva prin înscrierea lor în cartea funciarã, potrivit prevederilor legii pentru unificarea cãrţilor funciare.
Se excepteazã dela regulele de mai sus, privilegiul cheltuielilor de judecata, precum şi privilegiile Statului, care prin diferite legi sunt scutite de formalitatea inscriptiunii.
ART. 7
În caz de absenta, cel ce a posedat un lucru nemişcãtor în condiţiunile legii, timp de 30 de ani, socotit dela declaraţiunea de absenta a celui dispãrut, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.
ART. 8
Posesiunea cerutã în vederea uzucapiunii trebuie sa îndeplineascã condiţiunile cerute de codul civil extins.
Posesiunea anterioarã punerii în aplicare a acestei legi, numai atunci va fi luatã în seama, dacã îndeplineşte condiţiunile cerute atât de legea localã, cat şi de codul civil.
ART. 9
Cei puşi în posesiune definitiva a averii unui absent, vor putea cere înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor acelei averi, în temeiul jurnalului de punere în posesiune, fãrã a aduce vreo atingere drepturilor ce rezulta din aplicarea art. 117 şi 118, din codul civil.
ART. 10
Dreptul de proprietate dobândit pe cale de accesiune se va putea înscrie în cartea funciarã în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti, data dupã ascultarea pãrţilor interesate şi pe baza unei expertize fãcute de cãtre vreo persoana autorizata din cele indicate la art. 40 din prezenta lege.
ART. 11
În caz de divorţ prin consimţãmânt mutual, înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în favoarea copiilor, astfel cum este stabilit prin art. 285 din codul civil, se va incuviinta în temeiul procesului-verbal încheiat de tribunal potrivit art. 263 din codul civil, care va arata şi imobilele asupra cãrora urmeazã sa se facã înscrierea. În acest scop, soţi vor fi datori sa prezinte şi sa depunã la tribunal, pe lângã actele enumerate la art. 262, şi o declaraţiune cuprinzând datele privitoare la imobilele ce urmeazã a fi înscrise pe numele copiilor.
Dacã divorţul se pronunţa pentru cauze determinate, înscrierea provizorie a dreptului de proprietate în favoarea copiilor se va face în temeiul sentinţei de divorţ, prin care se recunoaşte drepturile copiilor, înscriindu-se totdeodatã şi uzufructul legal ce se cuvine soţului vinovat.
În ambele cazuri justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul extractului din registrul de stare civilã, în care s-a menţionat hotãrârea desavarsita de divorţ.
ART. 12
În cazul prevãzut de art. 51 din legea pentru unificarea cãrţilor funciare, instanta va incuviinta înscrierea provizorie a radierii dreptului de ipoteca, dacã oferta realã şi consemnatiunea fãcându-se potrivit prevederilor legale, se alãturã la cererea de radiere şi un certificat eliberat de cãtre institutiunea unde s-a efectuat consemnatiunea, prin care se atesta ca debitorul a renunţat la dreptul de a retrage suma consemnatã.
ART. 13
Se vor putea nota în cartea funciarã, în afarã de cele prevãzute în art. 81 din legea pentru unificarea cãrţilor funciare şi urmãtoarele:
1. Trimeterea în posesiune provizorie asupra vreunui imobil aparţinând absentului;
2. Sentinta de admitere a moratoriului;
3. Actele de urmãrire, care potrivit dispoziţiunilor legilor executionale sunt supuse transcrierii în registrele de publicitate, în cazul când se urmãreşte imobilul sau veniturile sale, precum şi ordonanta de adjudecare prevãzutã de art. 558 din codul de procedura civilã.
4. Poprirea unei creanţe ipotecare.
ART. 14
Notarea actelor de urmãrire în cartea funciarã va produce efectele transcrierii din sistemul de publicitate al legiuirii romane.
Termenul de recurs contra ordonanţelor de adjudecare va curge dela data notarii, iar întabularea se va face în temeiul ordonanţei de adjudecare desavarsita.
ART. 15
Ordonanta prin care se dispune facerea popririi asupra unei creanţe ipotecare se va comunica din oficiu instanţei de carte funciarã, care dupã notare, o va comunica tertiului poprit.
Se vor aplica şi în acest caz dispoziţiunile prevãzute la art. 73 din legea pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare.
Dacã dupã notarea popririi, cesionarul creanţei ipotecare cere înscrierea cesiunii în favoarea sa, instanta va incuviinta înscrierea sub rezerva dreptului creditorului popritor, ce i se cuvine potrivit normelor de drept comun.
ART. 16
Creditorii urmãritori vor putea cere înscrierea creanţei ipotecare poprite în temeiul hotãrârii desavarsite de validare.
Dacã însã s-au fãcut mai multe popriri asupra aceleaşi creanţe ipotecare, pentru care însã procedura de validare este în curs în fata a mai multor instanţe, întabularea dreptului de ipoteca, privitor la creanta asupra cãreia s-a validat poprirea, se va face sub rezerva dreptului celorlalţi popritori.
ART. 17
Dupã transcrierea conventiunii matrimoniale în registrul special, instanta va fi datoare a trimite un extract de pe aceasta instanţei de carte funciarã, în vederea notarii, dacã printre bunurile supuse regimului matrimonial convenit de pãrţi, se gãseşte vreun imobil.
În ceea ce priveşte un atare imobil, numai din notare convenţiunea matrimoniala devine opozabilã terţilor de buna credinţa.
ART. 18
Notarea opririi de a instraina sau greva nu impiedica înscrierea dreptului, dacã rangul a fost asigurat, potrivit art. 88 din legea pentru unificarea cãrţilor funciare, înainte de prezentarea cererii de notare. Ea nu impiedica justificarea unei înscrieri provizorii.
ART. 19
Contractele de locaţiune încheiate pe un termen ce depãşeşte 3 ani, devin opozabile terţilor numai prin notarea lor în cartea funciarã.
ART. 20
În caz de separatiune de patrimonii, drepturile creditorilor şi legatarilor se conserva numai prin notare.
Prin notare, separatiunea de patrimonii va produce efectele determinate de codul civil.
Notarea se poate cere atât timp cat moştenitorul este înscris ca proprietar în cartea funciarã.
ART. 21
Dacã s-a renunţat la separatiunea de patrimonii, radierea se va putea cere în temeiul înscrisului de radiere.
În cazul când radierea se cere pentru novatiunea creanţei prin acceptarea moştenitorului ca debitor, instanta de carte funciarã se va pronunţa asupra cererii, dupã ascultarea pãrţilor interesate.
Dacã pãrţile nu ajung la acord, instanta de carte funciarã îi va indruma la proces, iar radierea notarii separatiunii de patrimonii se va face în temeiul hotãrârii judecãtoreşti desavarsite.
ART. 22
Dreptul de proprietate va fi supus legilor romane extinse dela data punerii în aplicare a acestor legi.
Servitutiile naturale şi legale vor fi dela aceeaşi data, cele stabilite de legile romane.
ART. 23
Ipotecile înscrise sub imperiul dreptului local vor fi convertite în ipoteci de drept roman, dupã expirarea unui termen de un an dela punerea în aplicare a legiuirii romane.
ART. 24
Cererile, precum şi acţiunile introduse la instanţele de carte funciarã, pana la punerea în aplicare a legii de fata, vor fi judecate potrivit legilor locale în vigoare în momentul introducerii lor.
ART. 25
Termenele şi cãile de atac se determina dupã dispoziţiunile legii în vigoare în momentul când începe sa curgã termenul.
ART. 26
Înscrierea drepturilor moştenitorilor şi legatarilor în cartea funciarã se va putea cere în temeiul certificatului de moştenitor sau de legatar particular.
ART. 27
Certificatul de moştenitor sau legatar se elibereazã de instanta competenta în fata cãreia s-a deschis succesiunea şi care va stabili aceasta calitate, conform dispoziţiunilor dreptului comun.
Aceasta obligaţiune incumba şi moştenitorului sezinar pentru formalitatea înscrierii.
ART. 28
Cel ce cere darea unui certificat de moştenitor trebuie sa facã urmãtoarele arãtãri:
1. Data morţii defunctului;
2. Legatura de rudenie sau actul de ultima vointa pe care îşi întemeiazã dreptul la succesiune;
3. Soţul supravieţuitor, precum şi ceilalţi moştenitori, cu care ar urma sa vie în concurenta sau motivele pentru care aceştia n-ar putea sa vina la succesiune. Se va arata dupã putinta şi domiciliul acestora;
4. Dacã printre cei chemaţi la succesiune s-ar afla vreun interzis sau minor, fie el chiar emancipat;
5. Dacã defunctul lãsând vreo dispoziţiune de ultima vointa, instanta a procedat la deschiderea testamentului, potrivit dispoziţiunilor din codul de procedura civilã;
6. Imobilele ce se gãsesc în masa succesoralã, cu arãtarea dacã ele au fost dobândite în temeiul legilor de improprietarire;
7. Dacã exista vreun litigiu pendinte în ceea ce priveşte dreptul de succesiune.
ART. 29
Instanta va trebui sa facã toate investigatiunile înainte de a pasi la eliberarea certificatului de moştenitor.
În acest scop, va cita pentru ziua fixatã pe toţi moştenitorii prezumtivei, pe soţul supravieţuitor, chiar dacã acesta n-ar avea calitatea de moştenitor sau pe reprezentanţii lor legali, fãcându-li-se cunoscut sa înfãţişeze probele necesare pentru a face dovada drepturilor lor la succesiune.
Cu acest prilej se va lua moştenitorilor, care n-au acceptat încã succesiunea, declaraţiunea dacã o accepta pur şi simplu, sau sub beneficiul de inventar sau dacã o repudiaza.
Moştenitorii vor putea cere, potrivit art. 706 din codul civil, acordarea termenelor prevãzute pentru facerea inventarului şi pentru a delibera.
ART. 30
Înscrierea drepturilor de moştenitor sau legatar în cartea funciarã nu se va putea opera decât dupã trecerea unui termen de 30 zile dela afişarea certificatului de moştenitor la usa instanţei care l-a eliberat, la primãria locului unde s-a deschis succesiunea, precum şi la primãria comunei situaţiunii imobilelor şi dacã în acest interval, nu s-a fãcut vreo opoziţiune. Afişarea se va face din oficiu.
Formalitatea afişãrii se va constata prin proces-verbal întocmit potrivit celor arãtate la art. 130, alin. 4 din legea pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare.
ART. 31
Dacã se face vreo contestaţie privitor la dreptul de moştenire, sau dacã se susţine ca prin dispoziţiunile testamentare s-a adus vãtãmare drepturilor cuvenite moştenitorilor rezervatari, instanta succesoralã va amana eliberarea certificatului de moştenitor pana la resolvirea litigiului, fixând totdeodatã un termen de 30 zile, inlauntru cãruia partea care contesta legitimitatea situaţiunii invocatã de moştenitorii prezumtivi, va trebui sa introducã acţiunea.
Dacã cel indrumat la proces nu porneşte acţiunea în termenul defipt, certificatul de moştenitor se va elibera fãrã a mai tine seama de pretentiunile contestatorului, fãrã a aduce însã vreo atingere dreptului acestuia de a le valorifica, potrivit dreptului comun.
Dacã însã contestaţia se referã numai la dreptul vreunuia dintre moştenitori, instanta va putea elibera un certificat parţial de moştenitor, rezervand drepturile celor ce sa gãsesc în litigiu.
Tot astfel, instanta va putea elibera un certificat de legatar, dacã dreptul legatarului nu este contestat.
ART. 32
Dacã printre bunurile succesorale, se gãsesc proprietãţi agricole rurale, dobândite în temeiul legilor enumerate la art. 1 din legea privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii, se va proceda potrivit acelei legi.
Ofiţerii de stare civilã ai primãriilor, comunelor rurale, sunt obligaţi ca în caz de deces sa comunice din oficiu instanţei succesorale un extract de pe registrul de deces, iar instanta succesoralã este obligatã ca imediat cer primeşte un astfel de act, sa ceara informaţiuni cu privire la imobilele aflãtoare în succesiune.
ART. 33
Certificatul de moştenitor va cuprinde numele moştenitorului, drepturile ce li se cuvin în succesiune, cu arãtarea imobilelor, potrivit datelor de carte funciarã, ce urmeazã sa fie înscrise în favoarea lor.
Tot astfel se va proceda şi în privinta legatarilor.
Dacã testatorul a numit un executor testamentar, se va arata şi numele acestuia.
ART. 34
În cuprinsul acestei legi sub cuvântul moştenitor se înţelege şi legatarul universal sau cu titlu universal.
ART. 35
Dacã succesiunea se deschide pe un teritoriu unde procedura privitoare la eliberarea certificatului de moştenitor nu se gãseşte în vigoare, moştenitorii vor putea cere eliberarea unui certificat de moştenitor, potrivit acestei legi, dela instanta succesoralã în circumscripţia cãreia s-a deschis succesiunea, pentru a putea cere înscrierea în cãrţile funciare a imobilelor aflãtoare pe teritoriul Bucovinei.
ART. 36
Oricine va face o declaraţiune falsa în vederea obţinerii certificatului de moştenitor, se va pedepsi cu amenda dela 2.000-20.000 lei, care se va pronunţa de instanta succesoralã.
În caz de neachitare, se vor aplica dispoziţiunile prevãzute de art. 54 din codul penal Regele Carol al II-lea.
ART. 37
Instanţele judecãtoreşti, precum şi notarii publici, care autentifica un act din care rezulta vreun drept ce urmeazã a fi intabulat în cartea funciarã, sunt datori a cere din oficiu înscrierea lor în cartea funduara.
ART. 38
Pana la înlocuirea registrelor funciare cu noile modele de cãrţi funciare, întocmite în conformitate cu prevederile legii pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare, partea II-a a foii pentru descrierea imobilelor va continua sa serveascã pentru înscrierea servitutiilor constituite în folosul fondului dominant, precum şi pentru insemnarea modificãrilor ce se produc în cuprinsul material al parcelelor.
ART. 39
Se menţine legatura între instanţele de carte funciarã şi birourile de evidenta cadastrala.
Instanţele de carte funciarã vor comunica birourilor de evidenta cadastrala, încheierile prin care se dispune strãmutarea dreptului de proprietate sau oricãrei modificãri ce se produce în cuprinsul material al unei parcele.
Dacã, potrivit prevederilor legale la cererea de înscriere urmeazã a se alãturã schita de plan, aceasta se va întocmi în dublu exemplar, dintre care unul împreunã cu încheierea de admitere a înscrierii, se va inainta biroului de evidenta cadastrala.
ART. 40
Numai inginerii, absolvenţii ai şcolilor politehnice cu subsectia de cadastru, geometrii civili, inginerii hotarnici, precum şi tehnicienii cadastrali, prevãzuţi în art. 74 din legea pentru organizarea cadastrului funciar şi pentru introducerea cãrţilor funciare, sunt autorizaţi a întocmi schiţele de plan, ce potrivit prevederilor legale urmeazã a se alãturã la cererea de înscriere.
ART. 41
Normele de funcţionare ale vechilor registre funciare pana la înlocuirea lor cu noile modele de cãrţi funciare se va stabili prin regulament.
ART. 42
Dispoziţiunile din legile extinse în Bucovina, prin legea pentru extinderea în Bucovina a legislaţiei din Vechiul Regat din 1 Octomvrie 1938, în mãsura în care sunt contrarii legii Nr. 115 din 1938 , pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cãrţile funciare sau prezentei legi, nu se vor aplica în tot ceea ce priveşte drepturile reale imobiliare înscrise în cãrţile funciare din Bucovina.
Dat în Sinaia la 13 Octomvrie 1938.
CAROL
Preşedintele Consiliului de Miniştri,
Miron,
Patriarhul României.
Ministrul justiţiei,
Victor Iamandi
REFERAT nr. 101460 din 13 Octomvrie 1938
cãtre Consiliul de Miniştri
Prin art. 147 din legea pentru unificarea cãrţilor funciare din 27 Aprilie 1938, urma ca dispoziţiunile cuprinse în aceasta lege sa fie extinse pe tot teritoriul tarii odatã cu unificarea legislativã.
Aceasta unificare legislativã neputând fi realizatã pana acum şi cum necesitãţile locale din Bucovina cereau ca aceasta unificare sa fie infaptuita cu un ceas mai de vreme, prin legea din 1 Octomvrie 1938, s-au extins legiuirile de drept privat din Vechiul Regat.
Prin acest proiect de lege se urmãreşte, pe de o parte, sa se menţinã instituţia cãrţilor funciare în Bucovina, care prin legea pentru organizarea cadastrului şi pentru introducerea cãrţilor funciare din 20 Aprilie 1933, urmeazã sa devinã regimul unitar funciar pe întreg cuprinsul tarii, iar pe de alta parte sa se adapteze legislatiunea de drept privat extinsã în Bucovina la instituţia cãrţilor funciare.
Dacã impartasiti modul nostru de a vedea, va rog sa ne autorizaţi a supune aprobãrii M. S. Regelui proiectul alãturat.
Ministrul justiţiei,
Victor Iamandi
------------
Publicat în Monitorul Oficial cu numãrul 240 din data de 15 octombrie 1938
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
