Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 299 din 5 decembrie 1989 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste Romania si Guvernul Republicii Ghana privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor, semnat la Accra la 14 septembrie 1989
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 40 din 8 decembrie 1989
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ARTICOL UNIC
Se ratifica Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Ghana privind promovarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor, semnat la Accra la 14 septembrie 1989.
NICOLAE CEAUŞESCU
Preşedintele
Republici Socialiste România
ACORD
între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Ghana privind promovarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor, semnat la Accra la 14 septembrie 1989
Text extras din Acord 299 din 14 septembrie 1989
Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Ghana, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante,
în dorinta de a dezvolta în continuare relaţiile de cooperare economicã existente între cele doua state,
preocupate de a crea condiţii favorabile pentru investiţiile de capital care vor fi efectuate de cãtre investitori din Republica Socialistã România pe teritoriul Republicii Ghana şi de cãtre investitori din Republica Ghana pe teritoriul Republicii Socialiste România,
recunoscând ca garantarea investiţiilor de capital conform prezentului acord, va stimula initiativa în acest domeniu,
au convenit cele ce urmeazã:
ART. 1
Promovarea şi garantarea investiţiilor
(1) Fiecare parte contractantã va promova, pe teritoriul sau, investiţiile de capital ale investitorilor celeilalte pãrţi contractante.
(2) Investiţiile admise în conformitate cu prevederile legale ale partii contractante pe teritoriul cãreia se efectueazã se vor bucura de protecţia şi garanţia prevãzute în prezentul acord.
ART. 2
Definiţii
(1) Investiţiile de capital înseamnã participarea sau contribuţia de orice natura la o întreprindere sau activitate economicã, incluzând toate bunurile şi mijloacele financiare ale participanţilor la o investiţie, precum şi orice spor de valoare şi în special, dar nu exclusiv:
a) acţiuni sau orice alte forme de participare la societãţi constituite pe teritoriul unei pãrţi contractante;
b) beneficii reinvestite, drepturi de creanta sau alte drepturi referitoare la prestãri având o valoare financiarã;
c) bunuri mobile şi imobile, precum şi orice alte drepturi de proprietate ca ipoteci, privilegii, cauţiuni şi orice alte drepturi similare, astfel cum sunt definite în conformitate cu legea partii contractante pe teritoriul cãreia sunt situate bunurile respective;
d) drepturi de proprietate industriala, mãrci comerciale, drepturi de proprietate intelectualã şi orice alte drepturi similare;
e) concesiuni conferite prin lege sau în virtutea unui contract, incluzând concesiunile pentru cercetare, cultivare, extracţie sau exploatare de resurse naturale.
(2) Venituri înseamnã sumele produse de o investiţie sub forma de dividente, cote de câştig şi alte venituri.
(3) Investitori înseamnã:
a) cu privire la Republica Socialistã România, unitãţi economice romane având personalitate juridicã şi care, potrivit legii, au atribuţii de comerţ exterior sau cooperare economicã cu strainatatea;
b) cu privire la Republica Ghana, cetãţeni, corporatii şi agenţii de stat şi societãţi înregistrate, potrivit legilor din Ghana, care investesc sau fac comerţ în strãinãtate.
ART. 3
Tratamentul naţiunii celei mai favorizate
(1) Nici una din pãrţile contractante nu va supune, pe teritoriul sau pe investitorii celeilalte pãrţi contractante sau investiţiile de capital şi veniturile acestora la un tratament mai puţin favorabil decât cel pe care îl acorda investitorilor oricãrui stat terţ sau investiţiilor de capital şi beneficiilor lor.
(2) Nici una din pãrţile contractante nu va supune pe investitorii celeilalte pãrţi contractante, în ceea ce priveşte conducerea, folosinta sau dispunerea de investiţiile lor şi beneficiile acestora, la un tratament mai puţin favorabil decât cel pe care îl acorda investitorilor oricãrui stat terţ.
(3) Prevederile acestui acord referitoare la acordarea unui tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat investitorilor oricãrui stat terţ nu vor fi interpretate în sensul de a obliga una dintre pãrţile contractante sa extindã fata de investitorii celeilalte pãrţi contractante:
a) beneficiul oricãrui tratament, preferinta sau privilegiu rezultând din orice uniune economicã sau vamalã, prezenta sau viitoare, o zona de liber schimb sau o organizaţie economicã regionala, la care oricare dintre pãrţile contractante este sau poate deveni parte;
b) beneficiul oricãrui tratament, preferinta sau privilegiu rezultând din orice acord sau aranjament internaţional referitor în totalitate sau în principal la impozitare sau oricãrei legislaţii interne referitoare în totalitate sau în principal la impozitare; sau
c) beneficiul oricãrui tratament, preferinta sau privilegiu acordat de cãtre una din pãrţile contractante exclusiv pentru instituţiile sale de stat.
ART. 4
Exproprierea
(1) Investiţiile unei pãrţi contractante nu vor fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor mãsuri având un efect echivalent nationalizarii sau exproprierii (la care se face referire mai departe ca "expropriere") pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, cu excepţia cazului în care:
a) mãsurile sunt adoptate în interes public, legat de necesitãţile interne şi conform unei proceduri legale corespunzãtoare;
b) mãsurile vor fi însoţite de prevederi privind plata unei despãgubiri corespunzãtoare. Despãgubirea va corespunde valorii investiţiei la data exproprierii;
c) despãgubirea va fi efectiv realizabila şi liber transferabila, iar acest transfer va fi efectuat fãrã întârziere nejustificatã.
(2) Cuantumul despãgubirii va fi supus revizuirii conform procedurii legale corespunzãtoare, în cadrul legislaţiei partii contractante pe teritoriul cãreia a fost efectuatã investiţia.
(3) Dacã un diferend între un investitor şi partea contractantã pe teritoriul cãreia s-a realizat investiţia, cu privire la cuantumul despãgubirii în caz de expropriere, continua sa asiste dupã hotãrârea finala a tribunalelor naţionale sau a oricãrui alt organ competent, oricare din aceştia este îndreptãţit sa supunã diferendul, pentru conciliere sau arbitraj internaţional, în termen de doua luni de la epuizarea cãilor interne de recurs.
(4) Diferendul va fi supus, la alegerea partii vãtãmate, fie:
a) Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii, în conformitate cu procedura prevãzutã în Convenţia deschisã pentru semnarea la Washington la 18 martie 1965; fie
b) organului prevãzut de regulile de procedura pentru arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internaţional.
ART. 5
Despãgubirea unei pierderi
Investitorilor unei pãrţi contractante ale cãror investiţii suferã pierderi pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante datoritã rãzboiului sau altui conflict armat, revoluţiei, unei stãri de necesitate nationala, revoltei, insurectiei sau rascoalei li se vor acorda de cãtre aceasta parte contractantã, în ceea ce priveşte restituirea, indemnizarea, despãgubirea sau alta reglementare, un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care ultima parte contractantã îl acorda investitorilor oricãrui stat terţ. Plãţile rezultate vor fi liber transferabile.
ART. 6
Repatrierea capitalului şi veniturilor
(1) Fiecare parte contractantã garanteazã investitorilor celeilalte pãrţi contractante, în legatura cu investiţiile de capital, transferul:
a) capitalul investit sau al produsului lichidãrii ori al înstrãinãrii, totale sau parţiale, a investiţiei;
b) beneficiilor realizate şi altor venituri provenind din investiţia de capital;
c) vãrsãmintelor efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investiţii şi a dobânzilor cuvenite;
d) unui procent convenit din câştigurile cetãţenilor care au permisiunea sa lucreze într-o investiţie situata pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
(2) Fiecare parte contractantã va acorda investitorilor, dupã îndeplinirea obligaţiilor legale ce le revin, autorizaţiile necesare pentru a asigura executarea, fãrã întârziere nejustificatã, a transferurilor menţionate la paragraful 1 al acestui articol.
ART. 7
Subrogarea
Dacã una dintre pãrţile contractante, în virtutea unei garanţii date pentru o investiţie realizatã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, efectueazã plati propriilor sãi investitori, ea este subrogatã în drepturile, obligaţiile şi acţiunile investitorilor respectivi. Subrogarea în drepturile şi obligaţiile investitorului asigurat se extinde, de asemenea, la dreptul de transfer menţionat la art. 4, 5 şi 6 de mai sus. Partea contractantã plãtitoare nu va putea sa dobândeascã drepturi sau sa-şi asume obligaţii mai mari decât cele ale investitorului asigurat.
ART. 8
Transferurile de valuta
(1) Transferurile de valuta, potrivit art. 4, 5 şi 6, vor fi efectuate fãrã întârziere nejustificatã, în valuta convertibilã în care a fost efectuatã investiţia de capital sau în orice alta valuta convertibilã, dacã s-a convenit astfel, la cursul de schimb în vigoare la data transferului.
(2) Fãrã întârziere nejustificatã, în sensul paragrafului 1, sunt considerate transferurile care se efectueazã într-un termen necesar, în mod normal, pentru întocmirea formalitãţilor de transfer.
ART. 9
Investiţii existente
Investiţiile existente ale investitorilor unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante vor fi supuse, de asemenea, prevederilor acestui acord, dupã intrarea sa în vigoare.
ART. 10
Diferendele dintre pãrţile contractante
(1) Diferendele dintre pãrţile contractante referitoare la interpretarea şi aplicarea acestui acord vor fi soluţionate, pe cat posibil, prin tratative între cele doua pãrţi. Dacã un astfel de diferend nu poate fi soluţionat în termen de şase luni de începerea tratativelor, atunci, la cererea uneia dintre pãrţile contractante, diferendul va fi supus unui tribunal arbitral.
(2) Tribunalul arbitral va fi constituit astfel: fiecare parte contractantã va desemna un arbitru; cei doi arbitri propun celor doua pãrţi, de comun acord, un preşedinte care trebuie sa fie cetãţean al unui stat terţ şi care va fi numit de cãtre cele doua pãrţi contractante. Arbitrii vor fi numiţi într-un termen de trei luni, iar preşedintele într-un termen de cinci luni dupã ce una dintre pãrţile contractante a fãcut cunoscut celeilalte ca doreşte sa supunã diferendul unui tribunal arbitral. Dacã arbitrii nu sunt numiţi în termenul convenit, partea contractantã care nu şi-a numit arbitru este de acord ca secretarul general al Naţiunilor Unite sa facã numirea necesarã. Dacã cele doua pãrţi contractante nu pot sa se punã de acord asupra numirii preşedintelui, ele sunt, de asemenea de acord ca acesta sa fie numit de secretarul general al Naţiunilor Unite.
(3) Tribunalul arbitral va adopta hotãrârile sale pe baza prevederilor acestui acord şi ale altor acorduri încheiate între pãrţile contractante, precum şi dupã principiile şi normele dreptului internaţional public. Numai cele doua pãrţi contractante vor avea dreptul de a supune acţiuni tribunalului arbitral şi de a participa la dezbateri.
(4) Fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile arbitrului pe care la desemnat şi acelea efectuate de cãtre reprezentanţii sãi la dezbaterile tribunalului. Cheltuielile privind preşedintele şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în mod egal de pãrţile contractante.
(5) Tribunalul arbitral îşi va stabili propria procedura.
ART. 11
Intrarea în vigoare, valabilitatea şi expirarea
(1) Acest acord va fi ratificat în conformitate cu procedura constituţionalã a fiecãrei tari şi instrumentele de ratificare vor fi schimbate cat mai curând posibil.
(2) Acordul va intra în vigoare la treizeci (30) de zile dupã schimbul instrumentelor de ratificare, el va rãmâne în vigoare pentru o perioada de zece (10) ani şi apoi va fi prelungit pentru noi perioade de zece (10) ani, cu excepţia cazului denunţãrii în scris de una dintre pãrţile contractante cu un an înaintea expirãrii. Dupã expirarea perioadei iniţiale de zece (10) ani, acordul poate fi oricând denunţat, pe cale diplomaticã, cu un preaviz în scris de un an.
(3) Cu privire la investiţiile de capital efectuate înainte de data expirãrii acordului, prevederile acestuia vor continua sa se aplice timp de zece (10) ani începând de la data expirãrii sale.
Semnat la Accra la 14 septembrie 1989, în doua exemplare originale în limba romana şi în limba engleza, cele doua texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul
Republicii Socialiste România,
Ion M. Nicolae
Pentru Guvernul Republicii Ghana,
Dr. E.G.A. Don-Arthur
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
