Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 251 din 10 iulie 1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor
În aplicarea prevederilor Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã, a fost emis alãturatul Decret al Consiliului de Stat privind pensiile şi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor. Potrivit reglementãrilor stabilite prin acest decret, prevederile din Legea nr. 3/1977 referitoare la vechimea în munca şi retributia de calcul a pensiei, constatarea şi revizuirea invaliditatii, acordarea pensiei de urmaş, interdicţia cedarii, imprescriptibilitatea şi neimpozabilitatea pensiei, scutirea de taxa de timbru a oricãror acte care au ca scop stabilirea unor atare drepturi, precum şi cele referitoare la pensia suplimentarã, se aplica în mod corespunzãtor şi avocaţilor. În decret se prevede ca avocaţii se pensioneazã la împlinirea virstei de 65 ani bãrbaţii şi 60 ani femeile, putind fi mentinuti în activitate pe o perioada de încã 5 ani, iar la cererea lor, la virsta de 62 ani bãrbaţii şi 57 ani femeile. Pentru constituirea fondului necesar plãţii pensiilor de cãtre Casa de asigurãri a avocaţilor, s-a prevãzut reţinerea unei cote de 25%, în loc de 20% cît se retinea conform vechii reglementãri, din încasãrile realizate de colectivele de asistenta juridicã din onorarii. Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la data intrãrii în vigoare a decretului vor fi soluţionate potrivit prevederilor acestuia. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Avocaţii au dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurãri sociale în condiţiile prezentului decret. Dreptul la pensie este recunoscut tuturor celor care au exercitat profesia de avocat şi pentru care colegiile de avocaţi au perceput contribuţia prevãzutã de lege în vederea depunerii la fondul de pensii al Casei de asigurãri a avocaţilor. ART. 2 Dreptul la pensie se acorda avocaţilor la împlinirea virstei de pensionare prevãzutã în prezentul decret şi se stabileşte în raport de numãrul anilor lucrati în exercitarea profesiei de avocat sau în alte sectoare de activitate. Beneficiazã de asemenea, de dreptul la pensie avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca. Cuantumul pensiei se stabileşte în raport de cauzele şi gradul de invaliditate, precum şi de vechimea în munca. ART. 3 Stabilirea şi plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurãri sociale se fac prin Casa de asigurãri a avocaţilor. Fondurile necesare Casei de asigurãri a avocaţilor pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurãri sociale se constituie din: a) o cota parte de 25% perceputã lunar asupra sumelor încasate din onorarii de colectivele de asistenta juridicã; b) contribuţia colegiilor de avocaţi din excedentele bugetare realizate în anii precedenti; c) alte venituri prevãzute de lege. ART. 4 Un avocat poate primi o singura pensie integrala pentru munca depusa şi limita de virsta. În cazul în care a lucrat şi în alte sectoare de activitate, primeşte atît pensia pentru munca depusa în profesia de avocat, cît şi pensia ce i se cuvine din acele sectoare, în raport cu munca depusa şi vechimea stabilitã potrivit legii. Suma rezultatã din pensiile cumulate nu va putea depãşi nivelul pensiei de asigurãri sociale ce s-ar fi cuvenit avocatului respectiv în cazul în care intreaga activitate ar fi fost prestatã într-o unitate de stat. În cazul cînd cel care solicita pensie a fost încadrat în munca şi într-o unitate de stat, pensia se stabileşte de cãtre sectorul asigurãrilor sociale de stat, luindu-se în considerare vechimea din ambele sectoare, fiecãrui sector revenindu-i obligaţia de a suporta cota-parte aferentã numãrului de ani prestati în sectorul respectiv. Retributia care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media retributiilor lunare prevãzute de lege din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate în profesia de avocat sau, dupã caz, în alte sectoare. ART. 5 În colegiile de avocaţi nu pot fi mentinuti pensionari ai Casei de asigurãri a avocaţilor sau primiţi pensionari din alte sectoare de activitate. Cu aprobarea Ministerului Justiţiei, pensionãrii Casei de asigurãri a avocaţilor, necesari pentru acordarea asistenţei juridice, pot fi reprimiti în colegiul din care au fãcut parte la data pensionãrii sau în alt colegiu, pînã la împlinirea virstei de 70 ani, cu suspendarea plãţii pensiei şi a celorlalte drepturi aferente pe timpul cît exercita profesia de avocat. Sumele realizate din exercitarea profesiei de avocat nu pot depãşi nivelul retributiei pe care pensionarul a avut-o la data încetãrii activitãţii pentru pensionare, actualizatã potrivit majorãrilor retributiei avocaţilor. ART. 6 Colegiile de avocaţi sînt obligate sa asigure pentru membrii lor evidenta corecta a vechimii în munca, a retributiei aferente şi a celorlalte elemente necesare, potrivit legii, la stabilirea pensiei. ART. 7 Pensia nu este impozabilã şi nu poate fi cedata nici total, nici parţial. Dreptul la pensie este imprescriptibil. CAP. 2 Pensia pentru munca depusa şi limita de virsta ART. 8 Avocaţii care au o vechime în munca de minimum 30 ani bãrbaţii şi 25 ani femeile au dreptul la pensie pentru munca depusa şi limita de virsta la împlinirea virstei de 65 ani bãrbaţii şi 60 ani femeile. Aceştia pot fi mentinuti în activitate, la cererea lor şi cu acordul Ministerului Justiţiei, pînã la împlinirea virstei de 70 ani. Avocaţii mentionati la alin. 1 vor fi pensionaţi, la cererea lor, la virsta de 62 ani bãrbaţii şi 57 ani femeile. ART. 9 Vechimea în munca ce se ia în considerare la stabilirea dreptului la pensie pentru munca depusa este timpul cît un avocat a exercitat profesia de avocat şi timpul cît a desfãşurat o activitate în alte sectoare. Dovada vechimii în exercitarea profesiei de avocat, în vederea pensionãrii, se face prin adeverintele eliberate de colegiile de avocaţi. Dovada vechimii în munca din alte sectoare de activitate, în vederea pensionãrii, se face conform dispoziţiilor legale referitoare la pensiile din sectoarele respective. ART. 10 Pensia integrala pentru munca depusa şi limita de virsta se determina în procente din retributie, diferenţiate pe transe de retribuţii, astfel: --------------------------------------------------------------------------------
Retributia Pensia în procente Cuantumul minim al pensiei
ART. 11 Avocaţii care au vechime totalã în munca mai mare de 30 ani bãrbaţii şi 25 ani femeile beneficiazã, pentru fiecare an în plus din primii 5 ani, de un spor la pensie de 1% şi pentru fiecare an în plus peste 5 ani, de un spor de 0,5% din retributia folositã la calcularea pensiei. ART. 12 Avocaţilor care nu au vechimea integrala în munca, dar au o vechime de cel puţin 15 ani, li se acorda pensie, la împlinirea virstei de 65 ani bãrbaţii şi 60 ani femeile, proporţional cu numãrul anilor de vechime. Avocaţilor care au o vechime în munca de 10-15 ani li se acorda o pensie de 350 lei lunar pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînã la 14 ani inclusiv, se adauga cîte 25 lei. ART. 13 Femeile cu o vechime în munca de 25 ani, care au nãscut cel puţin 3 copii şi i-au crescut pînã la virsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea implinirii virstei de pensionare, dupã cum urmeazã: a) cu un an pentru 3 copii; b) cu 2 ani pentru 4 copii; c) cu 3 ani pentru mai mulţi copii. Virsta de pensionare se reduce cu ani întregi şi nu poate fi mai mica de 52 ani. ART. 14 La stabilirea vechimii în munca a avocaţilor se ia în considerare şi timpul în care avocatul: a) a fost încadrat în baza unui contract de munca în alte sectoare de activitate; acest timp se ia în considerare potrivit normelor stabilite prin Legea privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã; b) a fost deţinut în lagare sau inchisori, pentru activitate revolutionara, antifascista sau democratica. Fiecare an de deţinere se considera ca vechime în munca de un an şi şase luni; c) a fost îndepãrtat din serviciu sau din avocatura pentru activitate politica revolutionara, antifascista sau democratica, înainte de 23 August 1944, ori ca urmare a persecutiilor rasiale sau naţionale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945; d) a desfãşurat o activitate revolutionara antifascista, recunoscuta de cãtre organele în drept ca vechime în munca. Constituie vechime în munca şi timpul în care un avocat şi-a întrerupt activitatea deoarece: a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; b) a fost suspendat din funcţie sau din exerciţiul profesiei de avocat ori i s-a desfãcut contractul de munca sau a fost radiat din avocatura, dacã aceste mãsuri au fost anulate ulterior ca fiind ilegale. Se considera vechime în munca şi perioada în care un avocat a fost trimis sa urmeze cursuri de pregãtire profesionalã sau politica. De asemenea, se considera vechime în munca perioadele pentru care s-a cotizat la fostele asigurãri sociale şi la casele de asigurãri şi pensii ale avocaţilor. Pentru avocaţii care au lucrat, potrivit legii, cu program redus, vechimea în munca se ia în considerare proporţional cu timpul lucrat. Perioada în care o femeie a lucrat, cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în virsta de pînã la 6 ani, se socoteşte ca timp integral. ART. 15 În cazul avocaţilor îndreptãţiţi la pensie, care au fost încadraţi în munca şi la organizaţii internaţionale, societãţi mixte sau la alte organizaţii din strãinãtate, primind retribuţii în valuta, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuţiile tarifare de încadrare la nivelul funcţiilor similare din ţara, valabile în perioadele corespunzãtoare, dacã s-au plãtit contribuţiile legale cãtre asigurãrile sociale de stat. CAP. 3 Pensia pentru pierderea capacitãţii de munca din cauza de accident survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale ART. 16 Avocaţii care datoritã unor accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca primesc pensie pe timpul cît dureazã invaliditatea. Beneficiazã, de asemenea, de pensie avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca din cauza unei boli contractate în timpul în care exercitau profesia de avocat, dacã invaliditatea stabilitã este de gradul I sau II. De aceleaşi drepturi beneficiazã şi avocaţii care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti. Avocaţii care şi-au pierdut jumãtate din capacitatea de munca şi lucreazã jumãtate din durata normalã a programului de lucru beneficiazã, în condiţiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III. ART. 17 Pierderea capacitãţii de munca se stabileşte prin decizie, de cãtre Consiliul Casei de asigurãri a avocaţilor, la propunerea comisiilor de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, organizate, potrivit legii, pentru pensionãrii de asigurãri sociale de stat. Avocaţii în cauza pot fi încadraţi într-unul din urmãtoarele grade de invaliditate: a) gradul I, dacã aceştia au nevoie de îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane; b) gradul II, ceilalţi avocaţi care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca; c) gradul III, avocaţii care şi-au pierdut jumãtate din capacitatea de munca. Criteriile şi normele pe baza cãrora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sînt cele prevãzute de dispoziţiile legale referitoare la pensiile de asigurãri sociale de stat. ART. 18 Pensia ce se acorda avocaţilor care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca prin accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boli contractate în timpul cît exercitau profesia de avocat, dacã invaliditatea este de gradul I sau II, se stabileşte, în raport de vechimea în munca, în procente din retributie, diferenţiate pe transe de retributie. Pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate se stabileşte dupã cum urmeazã: --------------------------------------------------------------------------------
Retributia Pensia în Cuant. min. Pensia în Cuant.min. Pensia în Cuant.min.
-lei- proc.din al pensiei proc. din al pensiei proc.din al pensiei
Pentru vechimile în munca cuprinse între 5 şi 30 ani, pensia se calculeazã proporţional cu numãrul anilor lucrati. Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III, de pînã la 30%, din pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate. Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrala se acorda un spor la pensie de 1% pentru primii 5 ani şi de 0,5% pentru anii urmãtori, din retributia de calcul a pensiei. Pensia pentru invaliditate de gradul III împreunã cu retributia realizatã din exercitarea profesiei de avocat nu pot depãşi 70% din retributia avutã la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizatã potrivit majorãrilor retributiei avocaţilor. ART. 19 Retributia pe baza cãreia se calculeazã pensia pentru pierderea capacitãţii de munca este media retributiilor lunare prevãzute de lege din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate în profesia de avocat sau, dupã caz, în alte sectoare, ori retributia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în munca este de pînã la 5 ani. ART. 20 Avocaţii cu o vechime mai mica de 5 ani care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de munca prin accidente survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boli contractate în timpul cît exercitau profesia de avocat au dreptul la o pensie de 650 lei pentru gradul I şi 520 lei pentru gradul II de invaliditate. De aceleaşi drepturi beneficiazã şi avocaţii accidentati în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti. ART. 21 Pensionãrii încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngã pensie, şi o suma fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar. ART. 22 Hotãrîrea privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestatã, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la Consiliul Casei de asigurãri a avocaţilor, de cãtre avocatul în cauza ori de conducerea colegiului de avocaţi din care face parte. ART. 23 Pensionãrii încadraţi în gradul I, II sau III de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca. Neprezentarea la revizuirea medicalã atrage suspendarea plãţii pensiei începînd cu luna urmãtoare. Revizuirea medicalã se poate face şi la cererea pensionarilor, numai pînã la împlinirea virstei de 62 ani bãrbaţii şi 57 ani femeile. Nu sînt supuşi revizuirii medicale periodice pensionãrii de invaliditate care prezintã invaliditati ireversibile, precum şi cei care au împlinit virsta de 62 ani bãrbaţii şi 57 ani femeile. ART. 24 În cazul schimbãrii gradului de invaliditate, pensia corespunzãtoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior. ART. 25 Dispoziţiile prezentului decret, care privesc modul de stabilire a vechimii în munca şi a retributiei, în raport de care se calculeazã pensia pentru munca depusa şi limita de virsta, se aplica, în mod corespunzãtor, şi la calcularea pensiilor pentru pierderea capacitãţii de munca din cauza de accident survenit în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale. ART. 26 La împlinirea virstei de 62 de ani bãrbaţii şi 57 ani femeile, pensionãrii pentru pierderea capacitãţii de munca sînt trecuţi, din oficiu în categoria pensionarilor pentru munca depusa şi limita de virsta; în aceste cazuri îşi pot menţine drepturile aferente gradului I şi II de invaliditate. CAP. 4 Pensia pentru pierderea capacitãţii de munca în afarã îndeplinirii îndatoririlor profesionale ART. 27 Avocaţii care şi-au pierdut total dau parţial capacitatea de munca, din cauza unor accidente în afarã îndeplinirii îndatoririlor profesionale, beneficiazã de pensie dacã invaliditatea stabilitã este de gradul I, II sau III şi au o vechime în munca de cel puţin 5 ani. ART. 28 Pensia se stabileşte în procente din retributie, diferenţiate pe transe de retribuţii şi ani de vechime în munca. Pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate se stabileşte dupã cum urmeazã: --------------------------------------------------------------------------------
Retributia Pensia Cuant. min. Pensia Cuant min. Pensia Cuant min.
-lei- în proc. al pensiei în proc. al pensiei în proc. al pensiei
Pentru vechimile cuprinse între 5 şi 30 ani, pensia se calculeazã proporţional cu numãrul anilor lucrati. Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrala se acorda un spor de pensie de 1% pentru primii 5 ani şi de 0,5% pentru anii urmãtori, din retributia de calcul a pensiei. Pensionãrii încadraţi în gradul I de invaliditate primesc, pe lîngã pensie, şi o suma fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar. Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III, de pînã la 30% din pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate. Pensia pentru invaliditate de gradul III împreunã cu retributia realizatã din exercitarea profesiei de avocat nu pot depãşi 70% din retributia avutã la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizatã potrivit majorãrilor retributiei avocaţilor. ART. 29 Avocaţilor care îndeplinesc obligaţii militare şi care au devenit invalizi de gradul I sau II ca urmare a unor boli li se acorda pensie fãrã a se cere condiţia de vechime în munca. Pensia celor care la data convocãrii în vederea îndeplinirii obligaţiilor militare exercitau profesia de avocat se stabileşte în condiţiile prevãzute de art. 28. Celor care nu îndeplinesc condiţia de vechime în munca necesarã pentru obţinerea pensiei li se acorda o pensie fixa de 455 lei pentru gradul I de invaliditate şi 390 lei pentru gradul II de invaliditate. ART. 30 Dispoziţiile referitoare la vechimea în munca şi retributia de calcul, precum şi încadrarea în grade de invaliditate şi revizuire medicalã, se aplica şi pensiilor pentru pierderea capacitãţii de munca din alte cauze decît accidentele survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale. CAP. 5 Pensia de urmaş ART. 31 Pensia de urmaş se acorda copiilor şi sotiei, în condiţiile prevãzute de prezentul decret. Pensia de urmaş se acorda dacã avocatul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. ART. 32 Copiii au dreptul la pensie de urmaş pînã la virsta de 16 ani sau, dacã continua studiile, pînã la terminarea acestora, dar fãrã a depãşi virsta de 25 ani. Copii urmaşi care, înainte de a împlini virsta de 16 ani, au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, dupã încetarea plãţii pensiei de urmaş, pe toatã durata invaliditatii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi 300 lei lunar pentru gradul II. ART. 33 Sotia are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, la împlinirea virstei de 55 ani, dacã a avut cel puţin 15 ani de cãsãtorie. Dacã durata cãsãtoriei a fost mai mica, dar de cel puţin 10 ani, pensia se acorda proporţional cu anii de cãsãtorie. De asemenea, se acorda pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, sotiei care a împlinit virsta de 50 ani şi care a nãscut pînã la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata cãsãtoriei a fost de cel puţin 10 ani. Sotia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de virsta şi de durata cãsãtoriei, pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiazã de aceasta pensie dacã nu este incadrata în munca la decesul soţului şi are în îngrijire unu sau mai mulţi copii în virsta de pînã la 6 ani. ART. 34 Sotia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş dupã soţul decedat poate opta pentru oricare dintre aceste pensii. ART. 35 Sotia primeşte pensie de urmaş numai pînã la încadrarea sa în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacã nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 33. ART. 36 Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pensia susţinãtorului decedat, dacã acesta era pensionar; b) pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condiţiile legii, pentru munca depusa şi limita de virsta sau pentru invaliditate. Pensia de urmaş se stabileşte, în procente din pensia titularului, astfel: 50 la suta pentru un singur urmaş, 75 la suta pentru doi şi 100 la suta pentru mai mulţi urmaşi, cu drept la aceasta pensie. ART. 37 În cazul copiilor orfani de ambii pãrinţi, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pînã la trei copii, pensia cea mai avantajoasã a unui singur pãrinte; b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasã a unui pãrinte, la care se adauga jumãtate din pensia celuilalt pãrinte; c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor pãrinţi. ART. 38 Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaş este încadrat în munca sau realizeazã venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda şi atunci cînd sotia urmasa s-a cãsãtorit. Cînd unul din urmaşi pierde dreptul la pensie, ceilalţi primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînã la acea data. CAP. 6 Stabilirea şi plata pensiilor ART. 39 Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ţinerii unei evidente corecte a tuturor datelor şi celorlalte elemente necesare pe baza cãrora se stabilesc drepturile la pensie şi alte drepturi de asigurãri sociale, pe lîngã consiliile colegiilor de avocaţi se constituie comisii de pensii şi asigurãri sociale. Comisiile de pensii şi asigurãri sociale sînt alcãtuite din 3-7 membrii şi sînt conduse de cãtre un membru al consiliului colegiului. ART. 40 Din comisiile de pensii şi asigurãri sociale din colegiile de avocaţi fac parte, ca membrii: a) directorii colectivelor de asistenta juridicã din cadrul colegiului; b) secretarul şi contabilul colegiului; c) unu sau doi reprezentanţi ai avocaţilor din colegiu. Componenta nominalã a comisiei de pensii şi asigurãri sociale se stabileşte de cãtre consiliul colegiului. Comisiile de pensii şi asigurãri sociale din colegiile de avocaţi îndeplinesc, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute de lege pentru comisiile de pensii şi asigurãri sociale din unitãţile de stat. În exercitarea atribuţiilor lor, membrii comisiilor de pensii şi asigurãri sociale din colegiile de avocaţi rãspund de respectarea întocmai a dispoziţiilor referitoare la stabilirea pensiilor şi acordarea celorlalte drepturi de asigurãri sociale ale avocaţilor. ART. 41 În vederea stabilirii pensiei, colegiul din care face parte avocatul în cauza întocmeşte dosarul de pensie care trebuie sa cuprindã fişa de pensie şi alte acte oficiale întocmite potrivit legii, din care sa rezulte virsta, vechimea în munca, retribuţiile avute şi celelalte elemente de calculare a drepturilor de pensie. Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie sa conţinã, în mod obligatoriu, documentaţia medicalã, cu concluziile expertizei medicale, confirmate de spitalul teritorial. În cazul în care comisia de pensii şi asigurãri sociale din colegiul de avocaţi considera ca nu se confirma pierderea totalã sau parţialã a capacitãţii de munca, informeazã în scris despre aceasta concluzie conducerea colegiului, precum şi avocatul în cauza. Dosarul de pensionare se verifica de cãtre comisia de pensii şi asigurãri sociale, care are obligaţia sa semnaleze conducerii colegiului orice nereguli constatate. Colegiul de avocaţi poarta intreaga rãspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine dosarul de pensie şi fişa de pensionare. În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime, rezulta fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijeazã. Timpul lucrat în strãinãtate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacã s-a contribuit la asigurãrile sociale de stat ori dacã exista reglementãri în aceasta privinta în convenţiile încheiate de Republica Socialistã România cu statele respective. ART. 42 Colegiile de avocaţi sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie Casei de asigurãri a avocaţilor, cu cel puţin 90 de zile înainte de data la care urmeazã sa aibã loc pensionarea pentru munca depusa şi limita de virsta. La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotãrîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 de zile de la data decesului susţinãtorului. ART. 43 În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare, Consiliul Casei de asigurãri a avocaţilor este obligat sa verifice dacã dosarul conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei, dupã care emite decizia de pensionare sau, dupã caz, restituie dosarul colegiului de avocaţi, dacã nu sînt îndeplinite condiţiile legale. În cazul pensionãrii pentru accident în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale sau boala, dosarul se va depune în acelaşi termen la comisia judeteana de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca. Consiliul Casei de asigurãri a avocaţilor emite deciziile de pensie în trei exemplare, din care un exemplar se trimite avocatului în cauza şi un exemplar, colegiului de avocaţi care a trimis dosarul de pensie. ART. 44 Pensiile se plãtesc celor care la data cererii de pensionare exercitau profesia de avocat, de la data la care li s-a aprobat pensionarea prin decizia Consiliului Casei de asigurãri a avocaţilor. Colegiul de avocaţi nu poate dispune radierea din colegiu a avocatului care a cerut înscrierea la pensie decît dupã ce a primit decizia de pensionare. Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei cînd au încetat exercitarea profesiei de avocat sau ulterior decesului susţinãtorului, pensia se plãteşte cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a depus cererea împreunã cu actele necesare la Casa de asigurãri a avocaţilor. Urmaşii pensionarilor Casei de asigurãri a avocaţilor vor depune cererea împreunã cu actele necesare pentru obţinerea pensiei de urmaş la Casa de asigurãri a avocaţilor. ART. 45 Consiliul Casei de asigurãri a avocaţilor emite deciziile de pensii pe baza propunerilor comisiilor de pensii şi asigurãri sociale din colegiile de avocaţi sau ale comisiilor de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, dupã caz. Consiliul Casei de asigurãri a avocaţilor examineazã contestaţiile impotriva hotãrîrilor comisiilor de pensii şi asigurãri sociale din colegiile de avocaţi şi ale comisiilor de expertiza şi recuperare a capacitãţii de munca. Impotriva deciziilor Consiliului Casei de asigurãri a avocaţilor se poate face apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia centrala de pensii care funcţioneazã la Ministerul Muncii. Apelul se adreseazã direct acestei comisii sau prin Casa de asigurãri a avocaţilor. Deciziile Consiliului Casei de asigurãri a avocaţilor care nu au fost atacate în termen şi deciziile Comisiei centrale de pensii sînt definitive. ART. 46 Pensia se plãteşte personal titularului ori se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la cererea şi pe numele sau. În cazul în care pensia nu poate fi inminata pensionarului, aceasta se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni pe numele titularului. ART. 47 Pensia de urmaş acordatã potrivit legii, copiilor nu poate fi folositã decît în scopul îngrijirii şi educãrii lor, indiferent de calitatea persoanei care o încaseazã. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiazã de pensie de urmaş au obligaţia sa justifice utilizarea sumelor încasate în scopul menţionat. Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, dupã ce s-a achitat sumele datorate potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii. ART. 48 Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente înceteazã începînd cu luna urmãtoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cãrora i-au fost acordate. Sumele rãmase neîncasate de cãtre pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plãtesc membrilor de familie. ART. 49 Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul: a) executa o pedeapsa privativã de libertate; b) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei tari; c) a fost reprimit într-un colegiu de avocaţi. Pe timpul cît un pensionar de invaliditate de gradul I este internat gratuit în unitãţi de asistenta socialã se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire. Suspendarea plãţii pensiei se face începînd cu luna urmãtoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea. ART. 50 În cazul prevãzut la art. 49 alin. 1 lit. a), dacã hotãrîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat, se vor plati sumele pe durata suspendãrii, fãrã a depãşi pensia pe 12 luni. Dupã executarea pedepsei sau în caz de graţiere ori de amnistie plata pensiei se reia începînd cu luna urmãtoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat. ART. 51 Pensionãrii reincadrati temporar în alte sectoare de activitate au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice Casei de asigurãri a avocaţilor unitatea şi data de la care lucreazã şi cuantumul retributiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unitãţii în care sînt încadraţi pensionãrii. Pentru pensionãrii Casei de asigurãri a avocaţilor reprimiti în colegiile de avocaţi, comunicarea prevãzutã la alineatul precedent se face de cãtre colegiul de avocaţi în care au fost reprimiti. Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnãrii pensionarului Casei de asigurãri a avocaţilor, sa comunice aceasta situaţie, în scris, acestei case. ART. 52 Avocaţii care au o vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani şi au lucrat în alte sectoare de activitate avînd, în total, cel puţin 10 ani vechime în munca, au dreptul la pensie. Pensia se stabileşte potrivit art. 4 şi se acorda dacã este îndeplinitã condiţia de virsta necesarã pentru deschiderea dreptului la pensie în sectorul unde a prestat cea mai mare parte a activitãţii. CAP. 7 Pensia suplimentarã ART. 53 Pensia suplimentarã se bazeazã pe principiul mutualitatii între avocaţii asiguraţi, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retributia lor lunarã. Avocaţii pot contribui benevol cu încã 2% din retributia lunarã pentru pensia suplimentarã. În acest caz, contribuţia totalã va fi de 4% din retributie. Cei care au contribuit benevol cu 4% din retributie beneficiazã de o pensie suplimentarã majoratã potrivit prezentului decret. Contribuţia pentru pensia suplimentarã se retine şi se vireazã de cãtre colegiile de avocaţi într-un cont special al Casei de asigurãri a avocaţilor, la C.E.C., pentru care se acorda o dobinda de 3% anual. ART. 54 Avocaţii care au contribuit, în condiţiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentarã, beneficiazã de aceasta pensie de la data încetãrii activitãţii lor, ca urmare a pensionãrii. Pentru avocaţii care au contribuit cu 2%, pensia suplimentarã se stabileşte în procente din retributia folositã la calcularea pensiei, dupã anii de contribuţie, astfel: --------------------------------------------------------------------------------
ART. 55 Avocaţii care au contribuit în mod benevol cu 4% din retributia lunarã beneficiazã de pensie suplimentarã stabilitã în procente din retributia folositã la calcularea pensiei, dupã anii de contribuţie, dupã cum urmeazã: --------------------------------------------------------------------------------
Pentru avocaţii care au contribuit la pensia suplimentarã o perioada cu 2%, iar o alta perioada cu 4%, pensia se calculeazã cu procentele corespunzãtoare contribuţiei de 4%; în acest caz, fiecare 2 ani de contribuţie cu 2% se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4% . ART. 56 Avocaţilor care au plãtit contribuţia pentru pensia suplimentarã pe o perioada de pînã la 5 ani li se restituie, la data pensionãrii, suma cu care au contribuit, la care se adauga o dobinda de 3% . ART. 57 Pensia suplimentarã se acorda urmaşilor în proporţie de 50% din cotele prevãzute pentru pensia de urmaş. ART. 58 În cazul în care un avocat a plãtit contribuţia pentru pensia suplimentarã la mai multe sectoare de activitate, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz, sectorul care plãteşte pensia de asigurãri sociale plãteşte şi pensia suplimentarã. ART. 59 Prevederile din prezentul decret referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului de pensie sau suspendarea plãţii acesteia, se aplica în mod corespunzãtor şi pensiilor suplimentare. CAP. 8 Alte drepturi de asigurãri sociale ART. 60 În caz de imbolnavire a avocaţilor şi pensionarilor, precum şi membrilor lor de familie, cheltuielile necesitate de asistenta medicalã, medicamente şi întreţinere pe timpul internãrii se suporta de cãtre Casa de asigurãri a avocaţilor, în limita posibilitãţilor ei bugetare. ART. 61 Avocaţii beneficiazã de concedii medicale şi indemnizaţii pe perioada în care nu pot exercita profesia de avocat datoritã imbolnavirii care necesita îngrijiri medicale. De asemenea, femeile beneficiazã de indemnizaţii în caz de maternitate sau pentru îngrijirea copilului bolnav. Avocaţii care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vãtãmãri grave organismului beneficiazã de indemnizaţii pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare. În caz de deces al unui avocat sau al unui membru de familie se acorda ajutor de deces. Condiţiile în care se acorda indemnizaţiile şi ajutoarele prevãzute la alineatele precedente, precum şi cuantumul lor, sînt cele prevãzute de dispoziţiile legale referitoare la asigurãrile sociale de stat şi ele se plãtesc de cãtre colegiile de avocaţi, în limita posibilitãţilor lor bugetare. ART. 62 Pensionãrii Casei de asigurãri a avocaţilor care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vãtãmãri grave organismului beneficiazã de ajutoare bãneşti pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare. De asemenea, în caz de deces al unui pensionar ori al unui membru de familie se acorda ajutor de deces. Condiţiile în care se acorda ajutoarele prevãzute la alineatul precedent, precum şi cuantumul lor, sînt cele prevãzute de dispoziţiile legale pentru pensionãrii de asigurãri sociale de stat şi ele se plãtesc de cãtre Casa de asigurãri a avocaţilor, în limita posibilitãţilor ei bugetare. CAP. 9 Organizarea şi funcţionarea Casei de asigurãri a avocaţilor ART. 63 Casa de asigurãri a avocaţilor este persoana juridicã şi are sediul în municipiul Bucureşti. Sînt membri de drept ai Casei de asigurãri a avocaţilor avocaţii stagiari şi avocaţii definitivi, membri ai colegiilor de avocaţi. ART. 64 Casa de asigurãri a avocaţilor are buget propriu. Bugetul este supus aprobãrii Ministerului Justiţiei. ART. 65 Conducerea Casei de asigurãri a avocaţilor, precum şi administrarea bunurilor ce aparţin acesteia, se exercita de cãtre un consiliu, care funcţioneazã pe baze obşteşti, compus din: un preşedinte, un vicepreşedinte şi trei membri, numiţi de Ministerul Justiţiei, pe timp de 5 ani, dintre avocaţii definitivi. Preşedintele asigura executarea deciziilor consiliului şi reprezintã Casa de asigurãri a avocaţilor în fata organelor de jurisdicţie şi în raporturile cu organele de stat, organizaţiile socialiste şi orice alte persoane juridice, precum şi cu persoanele fizice. Preşedintele poate delega pe oricare dintre membrii consiliului pentru a reprezenta casa în fata organelor de jurisdicţie. În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedinte. ART. 66 Controlul financiar al gestiunii Casei de asigurãri a avocaţilor se exercita de cãtre o comisie de cenzori, compusa din 3 membri, numiţi de Ministerul Justiţiei, pe timp de 5 ani, dintre avocaţii definitivi. Comisia de cenzori prezintã, Consiliului Casei de asigurãri a avocaţilor şi Ministerului Justiţiei constatãrile privind executarea bugetului, administrarea bunurilor şi gospodãrirea fondurilor casei. ART. 67 Ministerul Justiţiei indruma şi controleazã Casa de asigurãri a avocaţilor. CAP. 10 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 68 Cererile în fata oricãror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele procedurale în legatura cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru. ART. 69 Sumele plãtite fãrã temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recupereazã, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rãmase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedati nu se mai urmãresc. Recuperarea de la pensionari a sumelor plãtite fãrã temei se face pe baza deciziei date de Casa de asigurãri a avocaţilor, care constituie titlu executoriu. ART. 70 Persoanele care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale, determina plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii. ART. 71 La stabilirea pensiilor, inclusiv a pensiei suplimentare, fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului. ART. 72 Pensiile şi ajutoarele sociale stabilite pînã la data prezentului decret se menţin în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cãrora au fost acordate. ART. 73 Pensionãrii de invaliditate de orice grad care, potrivit dispoziţiilor legale, sînt revizuibili medical, existenţi la data prezentului decret, vor fi reexaminati de cãtre comisiile de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, la termenele stabilite, potrivit legii. ART. 74 Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentului decret. ART. 75 <>Decretul nr. 60/1951 privitor la organizarea Casei de asigurãri a avocaţilor cu modificãrile ulterioare, şi Decretul nr. 61/1951 privitor la trecerea caselor de asigurãri şi pensii ale avocaţilor sub îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret, se abroga. -------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
