Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã: CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Învãţãmîntul profesional în Republica Socialistã România se realizeazã prin şcoli profesionale, în care se pregãtesc muncitori calificaţi, în meserii de profil larg, necesari economiei naţionale, în concordanta cu cerinţele dezvoltãrii economico-sociale a tarii şi ale formãrii cadrelor pentru construirea societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. Învãţãmîntul profesional se realizeazã, de asemenea prin cursuri de calificare. ART. 2 Învãţãmîntul profesional în Republica Socialistã România este învãţãmînt de stat. Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învãţãtura, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie. Accesul în învãţãmîntul profesional este asigurat fiecãruia, potrivit dorintei şi aptitudinilor proprii, precum şi cerinţelor pregãtirii forţei de munca pentru diferitele domenii de activitate ale societãţii noastre socialiste. Învãţãmîntul profesional este gratuit. ART. 3 Învãţãmîntul profesional se desfãşoarã în limba romana, iar pentru nationalitatile conlocuitoare şi în limba proprie. ART. 4 Învãţãmîntul profesional se realizeazã unitar, sub conducerea, îndrumarea şi controlul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, în colaborare cu ministerele economice şi cu celelalte organe centrale de stat şi cooperatiste care organizeazã şcoli profesionale, precum şi cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 5 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului colaboreazã cu Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Generalã a Sindicatelor din România în organizarea şi desfãşurarea procesului instructiv-educativ, a pregãtirii profesionale şi educãrii civice şi morale a elevilor. Şcolile profesionale colaboreazã cu organizaţiile de tineret, de sindicat, precum şi cu familia, asigurindu-şi concursul acestora în educarea tineretului pentru viata şi munca. CAP. 2 Şcolile profesionale SECŢIUNEA I Organizarea învãţãmîntului ART. 6 În şcolile profesionale sînt primiţi absolvenţi ai învãţãmîntului obligatoriu de 10 ani, precum şi persoane care au studii echivalente. Şcolile profesionale pot funcţiona cu învãţãmînt de zi şi învãţãmînt seral. ART. 7 În şcolile profesionale - cursuri de zi - se primesc tineri care nu au depãşit virsta de 19 ani în anul calendaristic în care se înscriu. Pentru unele meserii, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului poate stabili, la propunerea organelor interesate, alte condiţii de virsta. La învãţãmîntul seral al şcolilor profesionale se pot înscrie persoanele care lucreazã în domeniul meseriei în care urmeazã sa se califice, indiferent de virsta. ART. 8 Durata studiilor în şcolile profesionale este de 1-1 1/2 ani. ART. 9 Nomenclatorul meseriilor şi durata pregãtirii prin şcolile profesionale sînt cuprinse în anexa, care face parte integrantã din prezentul decret. Planul anual de şcolarizare se aproba prin decret prezidential la propunerea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor, pe baza propunerilor fãcute de ministerele economice şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã şcoli profesionale, potrivit Programului privind asigurarea, pregãtirea şi perfecţionarea forţei de munca. Reţeaua şcolilor profesionale, precum şi repartizarea planului anual de şcolarizare, pe meserii, pentru fiecare şcoala se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Muncii, la propunerea ministerelor economice şi a celorlalte organe centrale şi locale care organizeazã astfel de şcoli. ART. 10 Înscrierea în şcolile profesionale se face, de regula, fãrã concurs, în limita planului de şcolarizare aprobat. Vor avea prioritate la înscriere absolvenţii treptei I de liceu, care au efectuat pregãtirea în meseria sau profilul respectiv, precum şi cei care au domiciliul în localitatea unde funcţioneazã întreprinderea pentru care sînt pregatiti. În cazul în care numãrul candidaţilor depãşeşte numãrul locurilor planificate, înscrierea se face pe baza rezultatelor obţinute la concursul de admitere, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 11 Şcolile profesionale se organizeazã de ministerele economice, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat şi cooperatiste, precum şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pe lîngã întreprinderi şi alte organizaţii socialiste. ART. 12 Şcolile profesionale funcţioneazã în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, a ministerelor economice şi a celorlalte organe centrale care le organizeazã, precum şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 13 Şcolile profesionale se constituie în grupuri şcolare, împreunã cu licee de profil, şcoli de maiştri sau centre de calificare, avînd conducere şi administraţie unica. Şcolile profesionale pot funcţiona şi ca unitãţi de-sine-stãtãtoare. Grupurile şcolare şi şcolile profesionale care funcţioneazã ca unitãţi de-sine-stãtãtoare au personalitate juridicã. ART. 14 În şcolile profesionale se desfãşoarã cursuri de pregãtire pentru mai multe meserii. În funcţie de necesarul de forta de munca calificatã se pot constitui şi clase de elevi cu doua meserii. În şcolile profesionale din zonele în care exista şi populaţie compacta a nationalitatilor conlocuitoare, se pot constitui clase la care unele discipline, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, se studiazã în limba romana, iar celelalte în limba maternã cu clasa intreaga sau pe grupe de elevi. ART. 15 Stagiul de practicant pentru absolvenţii treptei I de liceu care se califica într-o meserie face parte din sistemul învãţãmîntului profesional. Ministerele de ramura şi şcolile profesionale rãspund de buna organizare a stagiului de practicant pentru absolvenţii primei trepte de liceu, precum şi de organizarea examenului de calificare, potrivit prevederilor legale. SECŢIUNEA a II-a Procesul instructiv-educativ ART. 16 Şcolile profesionale asigura elevilor cunoştinţele de specialitate şi deprinderile practice necesare exercitãrii meseriilor în care aceştia se califica. ART. 17 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului rãspunde de conţinutul procesului instructiv-educativ şi aproba planurile de învãţãmînt, programele şi manualele şcolare. Planurile de învãţãmînt, programele şi manualele şcolare se elaboreazã de ministerele economice şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã şcoli profesionale, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. La disciplinele care se studiazã în limbile nationalitatilor conlocuitoare, se elaboreazã manuale în limbile respective. Programele şi manualele şcolare sînt imbunatatite periodic, pe baza noilor realizari ale ştiinţei, tehnicii şi pedagogiei. Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului poate aproba aplicarea, într-un numãr limitat de şcoli profesionale, a unor planuri de învãţãmînt şi programe experimentale, precum şi experimentarea unor metode de predare şi instruire practica. ART. 18 Instruirea practica se organizeazã pe clase sau pe grupe de elevi, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, împreunã cu ministerele economice şi celelalte organe centrale care organizeazã şcoli profesionale şi se desfãşoarã zilnic, alternind cu învãţãmîntul teoretic, sau în perioade compacte, eşalonate pe parcursul anului şcolar, în funcţie de meserie şi de specificul activitãţii unitãţii sau al domeniului în care se efectueazã. ART. 19 Instruirea practica se efectueazã în întreprinderi, ateliere şcolare, laboratoare, pe loturi şcolare sau pe terenurile întreprinderilor agricole de stat şi ale cooperativelor agricole de producţie, în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, pe santierele de construcţii, în unitãţi comerciale şi de servire a populaţiei, precum şi în alte unitãţi socialiste, potrivit cerinţelor de calificare în meseria în care se pregãtesc elevii, stabilite de ministerele economice şi celelalte organe centrale şi locale care organizeazã şcoli profesionale. Întreprinderile şi celelalte unitãţi, în care elevii fac instruirea practica, asigura locuri de munca şi lucrãri pentru desfãşurarea unei activitãţi continue pe toatã durata instruirii practice şi a timpului de munca. ART. 20 Instruirea practica organizatã în unitãţi economice de stat şi cooperatiste şi în ateliere şcolare se desfãşoarã pe baza planurilor de producţie, desfacere sau prestãri de servicii ale şcolilor, stabilite de conducerile unitãţilor economice împreunã cu conducerile unitãţilor de învãţãmînt, în concordanta cu prevederile programelor şcolare, cu cerinţele de calificare pentru meseriile în care se pregãtesc elevii. Aceste planuri fac parte integrantã din planurile de producţie ale unitãţilor economice. Planul de producţie se stabileşte pe baza normei de producţie a elevilor, determinata prin aplicarea unui coeficient mediu de 0,3 la normele stabilite pentru muncitorii calificaţi sau alt personal de execuţie. Normele de producţie ale elevilor vor fi stabilite diferenţiat şi progresiv, în funcţie de natura activitãţilor, a locurilor de munca şi a anului de studii, astfel încît, în ultima perioada de şcolarizare, elevii sa realizeze normele de producţie ale muncitorilor din categoria a II-a de încadrare. ART. 21 Unitãţile de învãţãmînt pot realiza în cadrul atelierelor şcolare lucrãri pentru autodotare sau pot contracta lucrãri ori prestãri de servicii cu alte unitãţi socialiste, pe baza de planuri interne, stabilite de conducerile unitãţilor de învãţãmînt cu acordul ministerelor economice, sau al celorlalte organe centrale sau locale, care le organizeazã. Materiile prime, semifabricatele şi materialele necesare producţiei de bunuri destinate autodotarii se asigura din veniturile atelierelor şi se cuprind în planurile de aprovizionare ale unitãţilor de învãţãmînt sau din alte surse, iar cele necesare producţiei contractate se asigura de cãtre beneficiari la sediul atelierelor şcolare. ART. 22 În funcţie de efectivele de elevi şi de planul de producţie, în cazul cînd instruirea practica se desfãşoarã în cadrul organizaţiilor economice, acestea vor asigura îndrumarea şi asistenta tehnica de specialitate a elevilor, prin personalul propriu, maiştri şi muncitori de inalta calificare, şi cu sprijinul cadrelor didactice de specialitate din şcoli. ART. 23 Valoarea manoperei prestate de elevii şcolilor profesionale, corespunzãtor lucrãrilor executate sau potrivit categoriei tarifare stabilite, respectiv funcţiei îndeplinite, se vireazã lunar instituţiilor de învãţãmînt. În cazul în care producţia se realizeazã în atelierele şcolare se vireazã în plus şi cheltuielile de regie ale acestora, inclusiv retributia personalului care desfãşoarã activitate pentru realizarea producţiei planificate, cote stabilite prin contract între unitãţile de învãţãmînt şi unitatea beneficiara. ART. 24 Veniturile realizate de unitãţile de învãţãmînt din activitãţile prevãzute la articolele 21 şi 23 se constituie şi se folosesc, potrivit prevederilor legale. ART. 25 Structura anului şcolar, sesiunile de examene şi vacantele şcolare pentru şcolile profesionale se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, cu consultarea ministerelor economice şi a celorlalte organe centrale şi locale, care le organizeazã. Numãrul total de ore prevãzut prin planul de învãţãmînt pentru activitatea instructiv-educativã cu elevii este de 32-36 ore sãptãmînal. Ponderea instruirii practice în totalul orelor de învãţãmînt este de 70-80%. Durata activitãţii de instruire practica a elevilor nu va depãşi 6 ore pe zi. ART. 26 Pregãtirea politico-ideologica şi educaţia comunista a elevilor din şcolile profesionale se realizeazã prin toate formele procesului de învãţãmînt, prin legarea strinsa a cunoştinţelor teoretice şi practice de producţia materialã, de viata social-politica, de problemele construcţiei socialismului şi comunismului. Pentru buna desfãşurare a activitãţilor de instruire şi educare a elevilor, fiecare clasa va avea un diriginte desemnat de conducerea unitãţii şcolare. ART. 27 Programul de pregãtire pentru apãrarea patriei face parte integrantã din procesul instructiv-educativ şi se include în orarul activitãţilor şcolare, desfasurindu-se sub conducerea Uniunii Tineretului Comunist, cu sprijinul organelor de stat, în condiţiile stabilite de lege. ART. 28 Verificarea pregãtirii elevilor se face pe întregul parcurs al anului şcolar, în cadrul lucrãrilor practice în meseria în care elevii se califica, al lectiilor şi lucrãrilor de laborator. Aprecierea cunoştinţelor şi a rezultatelor obţinute de elevi în pregãtirea lor se face cu note de la 10 la 1. ART. 29 Promovarea elevilor dintr-un an de studii în altul se face pe baza mediilor anuale obţinute la fiecare disciplina de învãţãmînt. Sînt declaraţi promovati elevii care obţin cel puţin media anuala 5 la fiecare disciplina de învãţãmînt. Elevii pot susţine într-un an de studii examene de corigenta la cel mult doua discipline de învãţãmînt. Repeta anul de studii elevii care obţin media anuala sub 5 la mai mult de doua obiecte de învãţãmînt şi cei care nu promoveazã examenele de corigenta. Elevii de la învãţãmîntul de zi pot sa repete anul de studii o singura data, iar cei de la învãţãmîntul seral de cel mult doua ori. Dispoziţiile alin. 4 nu se aplica în cazul repetarii anului de studii din motive medicale. ART. 30 Studiile şcolii profesionale se încheie cu examenul de absolvire, care se desfãşoarã conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. În cadrul examenului de absolvire, candidaţii susţin o lucrare practica în meseria în care s-au pregãtit şi o proba orala la tehnologia meseriei, ale cãror rezultate se înscriu în diploma de absolvire. ART. 31 Diploma de absolvire da dreptul titularului la încadrarea în producţie ca muncitor calificat, categoria a II-a de încadrare, nivel de baza, promovarea în trepte şi categorii superioare de încadrare urmînd sa se facã în condiţiile stabilite de lege. Elevii şcolilor profesionale care nu obţin diploma de obsolvire sînt încadraţi în producţie în condiţiile stabilite de lege pentru muncitorii pregatiti prin cursurile de calificare. SECŢIUNEA a III-a Drepturile şi îndatoririle elevilor ART. 32 Elevii de la învãţãmîntul profesional de zi încheie contracte de şcolarizare cu organizaţiile socialiste, prin care se stabilesc, potrivit normelor legale, drepturile şi obligaţiile pãrţilor, inclusiv obligaţia absolvenţilor de a lucra la aceste unitãţi o perioada de minimum 5 ani dupã absolvirea şcolii şi obţinerea calificãrii. ART. 33 Pentru a putea deveni participanţi activi şi constienti ai operei de construire a socialismului şi comunismului în România, elevii au urmãtoarele îndatoriri: a) sa invete şi sa-şi însuşeascã în mod temeinic cunoştinţele prevãzute de programele şcolare; b) sa-şi formeze deprinderile practice specifice meseriei în care se pregãtesc, insusindu-şi cunoştinţele privind cele mai moderne tehnici şi tehnologii de lucru, în asa fel încît, pînã la absolvire, sa poatã realiza normele de munca ale muncitorilor din categoria în care vor fi încadraţi; c) sa pãstreze şi sa foloseascã cu grija baza materialã a şcolii, manualele, materialele didactice şi celelalte bunuri din dotarea şcolii şi a unitãţilor în care efectueazã practica productiva; sa participe nemijlocit la autogospodarirea internatelor şi a cantinelor şcolare; d) sa dea dovada de un înalt spirit de rãspundere, de ordine şi disciplina, sa respecte regulamentul şcolar, normele de convieţuire socialã şi legile tarii; e) sa participe la toate formele de activitate organizate de şcoala. ART. 34 Elevii au dreptul: a) sa foloseascã baza materialã existenta în unitãţile şcolare: ateliere, cabinete şi laboratoare, biblioteci, terenuri şi sali de sport şi altele asemenea; b) sa beneficieze de gratuitatea învãţãmîntului şi sa primeascã manuale gratuit, sa beneficieze de burse şi alte forme de sprijin material, de asistenta medicalã gratuita, de locuri în tabere de odihna, în condiţiile stabilite de lege; c) sa beneficieze, pe timpul instruirii practice la locurile de munca, de echipament de lucru, echipament şi materiale de protecţie, precum şi de materiale igienico-sanitare, iar pentru munca prestatã, de 10-l5% din valoarea manoperei, în condiţiile stabilite de lege; d) sa beneficieze de transport gratuit de la locul de cazare, pentru cei care locuiesc în cãmin, şi de la sediul unitãţii de învãţãmînt, pentru ceilalţi, la locul de practica şi înapoi, cînd distanta depãşeşte 3 km; e) sa participe, sub îndrumarea cadrelor didactice, la activitatea cercurilor ştiinţifice, a cercurilor tehnice, ansamblurilor artistice şi cluburilor sportive, precum şi la concursuri, expoziţii şi alte activitãţi tehnice, cultural-artistice şi sportive; f) sa se transfere de la o şcoala la alta, în cazuri bine motivate, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului; g) sa se încadreze în munca în timpul vacantelor şcolare, în condiţiile stabilite de lege. ART. 35 Pentru succese deosebite obţinute la învãţãtura, pentru purtare exemplara sau pentru modul de participare la activitãţile organizate în şcoala şi în afarã de şcoala, elevii au dreptul sa fie evidentiati şi sa primeascã premii în obiecte. CAP. 3 Cursuri de calificare ART. 36 Cursurile de calificare au scopul de a pregati, la locul de munca, muncitori calificaţi din rindul persoanelor în virsta de peste 16 ani, care nu au calificarea necesarã în meserie, în vederea încadrãrii în producţie. Cursurile de calificare se organizeazã în întreprinderi şi alte unitãţi socialiste în condiţiile prezentului decret. ART. 37 Organizarea cursurilor de calificare în întreprinderi şi alte unitãţi socialiste se face fãrã scoatere din producţie şi se aproba de ministerele economice şi celelalte organe centrale de stat şi cooperatiste, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, sau de conducerile centralelor industriale cãrora le sînt subordonate aceste unitãţi, potrivit planului de şcolarizare şi în limita fondurilor alocate. Cursurile de calificare pot fi organizate şi în licee, şcoli profesionale sau centre de calificare înfiinţate de organele prevãzute la alin. 1, pentru pregãtirea muncitorilor necesari mai multor unitãţi socialiste din subordinea acestor organe, cu aprobarea ministerului economic, organului central sau local în subordinea cãruia funcţioneazã unitatea la care se face pregãtirea. În mod excepţional, pentru acoperirea necesarului de muncitori calificaţi ai unor întreprinderi şi secţii noi, al unitãţilor cu grad mare de dispersare a locurilor de munca, precum şi pentru unele meserii care necesita o pregãtire complexa ce nu poate fi asigurata concomitent cu activitatea în producţie, se pot organiza, cu aprobarea organelor prevãzute la alin. 1, cursuri de calificare cu scoatere de la locul de munca. ART. 38 Cursurile de calificare au durata de 3-12 luni, în funcţie de complexitatea meseriilor şi cuprind persoanele prevãzute la art. 36 alin. 1, care au absolvit cel puţin şcoala generalã sau alte studii echivalente. Nomenclatorul de meserii în care se pregãtesc muncitori prin cursuri de calificare şi durata cursurilor pentru fiecare meserie se aproba de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, la propunerea organelor prevãzute la art. 37, alin. 1, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii şi Ministerului Muncii. Planul anual de şcolarizare se stabileşte prin Planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 39 Condiţiile de primire la cursurile de calificare se stabilesc de organele prevãzute la art. 37 alin. 1, în funcţie de cerinţele şi complexitatea meseriilor, cu acordul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului şi al Ministerului Muncii. La cursurile de calificare, organizate în meserii de o complexitate mai redusã, pot fi admise, în funcţie de nevoi, şi persoane adulte care nu au absolvit încã şcoala generalã, dar au ca studii cel puţin patru clase, ale şcolii generale. ART. 40 Recrutarea şi selecţionarea candidaţilor, pentru cursurile de calificare se fac de cãtre unitãţile, care organizeazã aceste cursuri, pe baza normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului şi Ministerul Muncii. În cazul în care recrutarea nu se poate asigura numai din rindul personalului unitãţii respective, se pot recruta şi alte persoane care, odatã cu admiterea la cursuri, devin persoane încadrate cu contract de munca pe durata nedeterminatã. ART. 41 Persoanele admise la cursurile de calificare, organizate cu scoatere de la locul de munca, încheie cu unitãţile socialiste un act adiţional la contractul de munca, în care se stabilesc, potrivit normelor legale, drepturile şi obligaţiile pãrţilor, inclusiv obligaţia acestor persoane de a lucra cel puţin 5 ani dupã absolvirea cursului la unitatea socialistã cu care au încheiat actul adiţional. ART. 42 Cursurile de calificare se desfãşoarã potrivit planurilor de învãţãmînt şi programelor de curs elaborate de organele prevãzute la art. 37, alin. 1, pe baza normelor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 43 Cursurile de calificare se încheie printr-un examen, susţinut în fata comisiei de încadrare şi, promovare a muncitorilor din unitatea respectiva, care consta dintr-o lucrare practica şi o proba orala la disciplina de profil, pentru promovarea cãruia candidaţii trebuie sa obţinã cel puţin media 5 la fiecare proba în parte. Candidaţii care promoveazã acest examen primesc, din partea unitãţii socialiste care a organizat cursul, certificat de absolvire a cursului de calificare. Certificatul de absolvire a Cursului de calificare da dreptul titularului la încadrarea în producţie ca muncitor calificat la categoria a II-a de încadrare, nivel de baza, dacã este absolvent de liceu, sau la categoria I de încadrare, nivel de baza, dacã are studii inferioare liceului. ART. 44 Drepturile materiale şi obligaţiile muncitorilor care urmeazã cursurile de calificare se stabilesc potrivit legii. ART. 45 Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea cursurilor de calificare, inclusiv pentru procurarea materialului didactic şi bibliografic necesar desfãşurãrii cursurilor, se suporta, dupã caz, din fondurile de producţie sau din fondurile de circulaţie ale unitãţilor socialiste pentru care se pregãtesc muncitorii. Fac excepţie cheltuielile pentru pregãtirea muncitorilor necesari întreprinderilor sau secţiilor noi ce urmeazã sa-şi înceapã activitatea, care se suporta din fondul de investiţii, dacã legea nu prevede altfel. ART. 46 Pentru obţinerea unei calificãri suplimentare, pe lîngã meseria de baza, precum şi pentru schimbarea calificãrii, în cazurile în care meseria de baza nu mai corespunde cerinţelor tehnicii moderne şi structurii economiei, sau nu mai poate fi exercitatã din cauza unor modificãri ale capacitãţii de munca, se pot organiza cursuri pentru obţinerea unei alte meserii. Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplica în mod corespunzãtor şi la organizarea şi funcţionarea cursurilor prevãzute în alineatul precedent. Fac excepţie de la prevederile prezentului capitol drepturile de retributie sau indemnizaţia lunarã pentru cei care se recalifica ca urmare a unor reorganizari prevãzute prin acte normative care menţioneazã în mod expres drepturile acestora. CAP. 4 Personalul didactic ART. 47 Personalul didactic necesar învãţãmîntului profesional se asigura, prin grija organelor care organizeazã şcolile profesionale şi celelalte forme de pregãtire a muncitorilor prevãzute în prezentul decret, din rindul celor mai buni ingineri, subingineri, maiştri şi alţi specialişti din producţie, precum şi din rindul cadrelor didactice din unitãţile de învãţãmînt. Personalul didactic de specialitate se recruteaza din absolvenţii învãţãmîntului superior de specialitate şi, respectiv, ai şcolilor de maiştri sau altor şcoli echivalente, bine pregatiti din punct de vedere profesional, pedagogic şi politico-ideologic, care au experienta şi bune rezultate în procesul de producţie şi care dovedesc o inalta constiinta cetateneasca şi profesionalã, precum şi o comportare demna în familie şi societate. ART. 48 Ministerele economice, celelalte organe centrale şi locale, precum şi întreprinderile care organizeazã şcoli şi alte forme de învãţãmînt profesional, au obligaţia de a asigura perfecţionarea pregãtirii profesionale şi metodico-pedagogice a personalului didactic, în concordanta cu dezvoltarea tehnicii şi tehnologiilor de producţie, cu cerinţele procesului intructiv-educativ. ART. 49 Prevederile Statutului personalului didactic din Republica Socialistã România se aplica în mod corespunzãtor şi personalului didactic din unitãţile de învãţãmînt profesional. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 50 Conducerea şcolilor profesionale, precum şi îndrumarea şi controlul învãţãmîntului profesional, se realizeazã în condiţiile stabilite de lege pentru unitãţile şcolare din învãţãmîntul liceal. ART. 51 Personalul care preda la cursurile de calificare este retribuit cu ora potrivit normelor legale, dupã nivelul de retribuire prevãzut pentru personalul didactic din şcolile profesionale. Pentru cursurile de calificare organizate în licee, şcoli profesionale sau în centre de calificare care funcţioneazã continuu, personalul didactic permanent de conducere şi de predare va avea aceeaşi norma didactica şi aceeaşi retribuire ca şi personalul didactic de conducere şi de predare din învãţãmîntul profesional. ART. 52 Pentru asigurarea unor categorii de muncitori calificaţi necesari unitãţilor cooperatiste şi atelierelor aparţinînd mestesugarilor, poate funcţiona ca forma de pregãtire profesionalã, ucenicia la locul de munca, în care pregãtirea practica a tinerilor se realizeazã în procesul activitãţii productive din unitãţile respective, iar pregãtirea teoreticã se asigura prin învãţãmîntul seral, organizat în şcolile profesionale, sau prin învãţãmînt de zi cu durata de 1-1/2 luni pe an. La aceasta forma de pregãtire, care are durata de 1-1/2 ani, se primesc tineri care au absolvit învãţãmîntul de 10 ani şi, care nu au depãşit virsta de 19 ani în anul calendaristic în care se înscriu. Pe durata pregãtirii practice, ucenicii vor primi, pentru munca prestatã în producţie, indemnizaţii lunare, în condiţiile stabilite de lege. Celelalte dispoziţii privind şcolile profesionale, cuprinse în prezentul decret, se aplica în mod corespunzãtor şi uceniciei la locul de munca. ART. 53 Asigurarea bazei materiale a unitãţilor de învãţãmînt profesional se realizeazã în condiţiile prevãzute de lege pentru unitãţile şcolare din învãţãmîntul liceal. Cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea şcolilor profesionale, a internatelor şi cantinelor acestora, precum şi pentru pregãtirea teoreticã a ucenicilor se suporta de la bugetul de stat. Cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea unitãţilor de învãţãmînt profesional şi a cursurilor de calificare ale organizaţiilor cooperatiste se suporta din fondurile acestora. ART. 54 Şcolile profesionale - cursuri de zi - în care au fost primiţi promovati ai clasei a VIII-a a învãţãmîntului general vor continua sa funcţioneze, în lichidare, pînã la încheierea studiilor celor care le frecventeazã. Pînã în anul 1980 vor putea fi admişi la învãţãmîntul seral al şcolilor profesionale şi muncitori care au absolvit şcoala generalã de 8 (7) ani înainte de 1977. Pentru persoanele prevãzute la alin. 2, admise în învãţãmîntul seral al şcolilor profesionale dupã intrarea în vigoare a prezentului decret, durata studiilor va fi de 2-3 ani, iar prin planurile de învãţãmînt se va asigura, pe lîngã pregãtirea de specialitate, şi o pregãtire generalã. ART. 55 Persoanele care au la baza învãţãmîntul obligatoriu de 10 ani sau alte studii echivalente şi care au obţinut certificatul de absolvire a cursurilor de calificare, se pot prezenta, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, la examenul de absolvire a şcolii profesionale, pe baza cãruia, în caz de promovare, primesc diploma de absolvire a şcolii profesionale. ART. 56 Calificarea muncitorilor în meserii simple sau în domenii restrînse ale unei meserii la care notiunile teoretice pot fi însuşite odatã cu deprinderile practice, în procesul muncii, se va putea face şi prin practica la locul de munca, fãrã cursuri teoretice. Meseriile şi domeniile restrînse ale unor meserii la care calificarea se va face prin practica la locul de munca se vor stabili de organele prevãzute la art. 37 alin. 1. Atestarea calificãrii obţinute se va face prin adeverinta eliberata de unitatea în cadrul cãreia s-au calificat, pe baza procesului-verbal al comisiei de încadrare şi promovare a muncitorilor. ART. 57 Ministerele economice şi celelalte organe centrale vor elabora, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, regulamente de organizare şi funcţionare a cursurilor de calificare din unitãţile subordonate. Pentru cursurile din cadrul unitãţilor subordonate consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, regulamentele se vor elabora de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 58 Absolvenţii şcolilor profesionale, ai uceniciei la locul de munca şi ai cursurilor de calificare, care nu îşi îndeplinesc, obligaţiile stabilite prin contractul de şcolarizare sau prin actul adiţional la contractul de munca restituie sumele cheltuite pentru pregãtirea lor, potrivit legii. ART. 59 Pentru persoanele cu deficiente senzoriale, fizice, intelectuale, Ministerul Muncii poate organiza şcoli profesionale avînd durata de studii, nomenclator de meserii, planuri de învãţãmînt şi programe şcolare specifice fiecãrei categorii de deficienti. În şcolile profesionale prevãzute la alineatul precedent pot fi cuprinşi şi tineri cu deficiente, în virsta de peste 14 ani, care nu au promovat 8 clase ale învãţãmîntului general, calificarea acestora realizindu-se concomitent cu pregãtirea lor generalã, pe baza unor planuri de învãţãmînt şi programe şcolare specifice. Elevii şcolilor profesionale organizate de Ministerul Muncii nu au obligaţia încheierii contractului de şcolarizare, iar pe timpul ocrotirii şi şcolarizãrii, beneficiazã de sprijinul material stabilit de lege. ART. 60 Diplomele sau certificatele de absolvire a şcolilor profesionale obţinute în strãinãtate sînt valabile numai dupã recunoaşterea lor de cãtre Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 61 Cetãţenii strãini pot fi înscrişi în unitãţile de învãţãmînt profesional din Republica Socialistã România, pe baza aprobãrii Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului şi în afarã planului de şcolarizare. ART. 62 Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului în colaborare cu ministerele economice şi cu celelalte organe centrale şi locale, care organizeazã unitãţi de învãţãmînt profesional, precum şi cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, va elabora regulamentul disciplinar al elevilor din şcolile profesionale, în concordanta cu prevederile prezentului decret. Regulamentul disciplinar al elevilor din şcolile profesionale organizate pentru persoanele cu deficiente senzoriale, fizice, intelectuale, va fi elaborat de Ministerul Muncii, cu consultarea Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului. ART. 63 Şcolile profesionale au firma şi sigiliu propriu. Sigiliul cu stema Republicii Socialiste România va fi rotund, cu diametrul de 3 cm şi cu urmãtorul conţinut: Republica Socialistã România, denumirea organului central sau local care organizeazã şcoala, denumirea şcolii, localitatea şi judeţul. ART. 64 Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Finanţelor vor introduce modificãrile ce decurg din aplicarea prezentului decret, în indicatorii de plan şi în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 1977. ART. 65 Prezentul decret intra în vigoare începînd cu anul şcolar 1977 - 1978. Pe aceeaşi data se abroga: - dispoziţiile privind învãţãmîntul profesional din <>Legea nr. 11 din 13 mai 1968 privind învãţãmîntul în Republica Socialistã România; - dispoziţiile referitoare la şcolile profesionale din Hotãrîrea nr. 91/1955 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cu privire la organizarea şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri, din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1580/1955 privind aprobarea unor Regulamente de organizare şi funcţionare a şcolilor profesionale de ucenici, a şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri şi a nomenclatorului de meserii şi specialitãţi, precum şi din Hotãrîrea nr. 1434/1956 a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, pentru completarea şi republicarea Hotãrîrii nr. 91/1955 ; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 149/1954 privind folosirea sigiliului cu stema Republicii Socialiste România de cãtre şcolile profesionale şi şcolile de calificare de pe lîngã fabrici şi uzine; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2565/1966 privind organizarea învãţãmîntului profesional seral; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 981/1967 cu privire la pregãtirea unor muncitori calificaţi prin ucenicie la locul de munca, cu excepţia capitolului II; - <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2105/1969 privind cursurile pentru calificarea şi perfecţionarea muncitorilor şi a personalului cu pregãtire medie, cu excepţia capitolului II şi a articolului 22 liniuta 6. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România ANEXA 1 NOMENCLATORULmeseriilor şi durata pregãtirii prin şcoli profesionale
Domeniul de pregãtire Denumirea meseriilor Durata de pregãtire
(în ani)
-----------------------------------------------------------------------
Mecanicã Lacatus mecanic 1/2
Mecanic maşini şi utilaje 1/2
Mecanic motoare cu combustie
interna 1/2
Mecanic mecanicã fina
(inclusiv bijutier şi ceasornicar) 1/2
Sculer-matriter 1/2
Sudor 1
Forjor-tratamentist 1/2
Conducãtor mecanic auto*) 1
Turnator 1/2
Modelier 1/2
Prelucrator prin aschiere 1/2
Electrotehnica Electrician 1/2
Electromecanic 1/2
Mine, petrol geologie Miner 1/2
Preparator cãrbune şi minereu 1
Petrolist 1/2
Metalurgie Otelar 1/2
Furnalist 1/2
Metalurgist-neferoase 1/2
Laminorist 1/2
Operator instalaţii cocso-chimice
şi carbunoase 1
Chimie Operator chimie anorganica 1/2
Operator chimie organicã 1/2
Operator petrochimie 1/2
Operator în industria celulozei,
hirtiei şi fibrelor artificiale 1/2
Operator prelucrarea polimerilor 1
Construcţii Constructor structuri 1/2
Constructor finisor 1
Constructor cai de comunicaţii 1/2
Zidar-samotor 1
Instalator 1/2
Materiale de
construcţii Operator lianti şi materiale de
construcţii 1/2
Operator materiale refractare 1/2
Sticlar 1/2
Ceramist 1/2
Prelucrarea lemnului Timplar 1/2
Tapiter 1
Operator industrializarea lemnului 1/2
Industrie alimentara Lucrator în morarit şi panificatie 1
Operator industria alimentara extractiva 1/2
Operator industria alimentara
fermentativa 1/2
Preparator produse din carne, lapte,
legume şi fructe 1
Industrie uşoarã Filator-tesator 1/2
Finisor în tehnnlogii textile 1/2
Tricoter-confectioner îmbrãcãminte
(croitor) 1/2
Confectioner incaltaminte (cizmar)-
marochinarie-blanarie 1/2
Poligrafie Tipograf 1/2
Marina Marinar 1
Agricol Agricultor-mecanizator 1/2
Horticultor-mecanizator 1/2
Zootehnist-mecanizator 1/2
Mecanicã agricolã Mecanic agricol 1/2
Mecanic îmbunãtãţiri funciare 1/2
Silvicultura şi
exploatãri forestiere Mecanizator exploatãri forestiere 1/2
Economic de
contabilitate şi
comerţ Lucrator comercial în domeniul
metalo-chimice, electrocasnice şi
electronice 1
Alimentaţie publica Bucatar-cofetar 1/2
-----------------------------------------------------------------------
-------------- *) Pînã la împlinirea virstei de 18 ani vor fi încadraţi pe funcţia de ajutor de sofer. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
