Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
TITLUL I: Dispoziţiuni generale ART. 1 Parchetul supravegheazã respectarea legilor penale în Republica Populara Romana, atât de cãtre functionarii publici cat şi de ceilalţi cetãţeni. ART. 2 Parchetul vegheazã, în deosebi, la urmãrirea şi pedepsirea crimelor impotriva ordinei şi libertãţii democratice, a intereselor economice, independentei naţionale şi suveranitãţii Statului Roman. ART. 3 Parchetul funcţioneazã sub conducerea Ministerului Justiţiei. ART. 4 Parchetul se compune din: a) Procurorul general al Republicii Populare Romane, care este şeful Parchetului; b) Un prim-procuror şi opt procurori pe lângã Curtea Suprema; c) Un prim-procuror şi un numãr de procurori, stabilit în tabloul anexat decretului, pe lângã Curţi; d) Un prim-procuror şi numãrul de procurori prevãzuţi în tabloul anexat decretului pe lângã tribunale; e) Procurori pe lângã judecãtoriile populare. TITLUL II: Compunerea şi funcţionarea parchetului CAP. 1 Procurorul general al Republicii Populare Romane ART. 5 Procurorul general al Republicii Populare Romane, are dreptul de a inspecta, coordona, supraveghea, controla şi indruma activitatea parchetelor de pe lângã Curţi, tribunale şi judecãtorii populare, precum şi aceea a asesorilor populari de pe lângã parchetele tribunalelor, raportand ministrului de justiţie, constatãrile fãcute şi mãsurile luate. ART. 6 În baza rapoartelor primite dela primii procurori de pe lângã Curţi, procurorul general al R. P. R., întocmeşte dãri de seama, pe care le înainteazã direct ministrului justiţiei, semnaland problemele de ordin legislativ şi social mai importante. ART. 7 Procurorul general al R. P. R. poate delega primului-procuror, unuia sau mai multor procurori de pe lângã Curtea Suprema, parte din atribuţiunile sale. De asemenea, el poate delega temporar, oricând, pe orice procuror de pe lângã oricare instanta din ţara, pentru a pune concluziuni în anumite cauze. ART. 8 Procurorul general al R. P. R., comunica Directiunii personalului din Ministerul Justiţiei, notele de serviciu ale subalternilor, precum şi orice alte date administrative cu privire la personal. Totodatã, face direct ministrului, propuneri pentru numirile, inaintarile şi chemãrile în funcţiune ale procurorilor. ART. 9 Cancelaria procurorului general al R. P. R. va fi condusã de un procuror ajutor al procurorului general al R. P. R.; ea este compusa dintr-un numãr de funcţionari, numiţi de ministrul justiţiei, la cererea procurorului general al R. P. R. CAP. 2 Parchetul de pe lângã Curtea Suprema ART. 10 Primul-procuror de pe lângã Curtea Suprema este capul procurorilor de pe lângã Curtea Suprema şi are dreptul de control asupra concluziunilor procurorilor de pe lângã aceasta Curte. CAP. 3 Parchetul de pe lângã Curţi ART. 11 Primul-procuror de pe lângã Curte, este capul tuturor procurorilor şi celorlalţi ofiţeri de poliţie judiciarã din circumscripţia Curţii şi are dreptul de control asupra concluziunilor procurorilor. ART. 12 La 15 şi la finele fiecãrei luni, primul procuror de pe lângã Curte va inainta procurorului general al R. P. R., rapoarte, cuprinzând observatiuni asupra celor constatate cu ocaziunea inspectiilor şi a rapoartelor primite dela primii procurori de pe lângã tribunale. CAP. 4 Parchetul de pe lângã tribunale ART. 13 Prim-procurorul Parchetului de pe lângã tribunal este capul procurorilor din acea circumscriptiune şi are dreptul sa opreascã lucrãrile sau concluziunile acestora cu care nu este de acord. ART. 14 Primul-procuror de pe lângã tribunal va semnala prin rapoarte bilunare, înaintate primului procuror de pe lângã Curte, dificultãţile constatate cu ocazia aplicãrii legilor şi va arata mersul lucrãrilor justiţiei în judeţ. ART. 15 La Parchetul de pe lângã fiecare tribunal, vor funcţiona câte doi asesori populari. Ei vor fi obligaţi sa cerceteze dosarele cauzelor clasate şi sa raporteze primului procuror de pe lângã Curtea respectiva, cauzele pe care le vor socoti ca au fost clasate pentru motive neintemeiate; ei vor avea, de asemenea, dreptul sa declare recurs la Camera de instrucţiune, impotriva ordonanţelor de neurmãrire. CAP. 5 Procurorii de pe lângã judecãtoriile populare ART. 16 Pe lângã judecãtoriile populare, ministrul justiţiei va putea infiinta, prin deciziune, posturi de procurori. Procurorii numiţi dintre absolvenţii scoalei speciale prevãzute de art. 24, vor pune concluziuni în cauzele penale, precum şi în alte cauze de interes obştesc. Ei vor putea deschide acţiunea penalã numai în temeiul unei autorizatiuni generale sau speciale, data prin decizie ministerialã. ART. 17 Procurorii vor inainta, de doua ori pe saptamana, direct, primului procuror de pe lângã tribunalul în circumscriptiunea cãruia funcţioneazã judecãtoria populara, rapoarte, prin care vor arata dificultãţile intampinate cu ocaziunea aplicãrii legilor. În cazul când, pe lângã judecãtoria populara, nu exista parchet, obligaţiunea prevãzutã în alineatul precedent, va fi îndeplinitã de şeful judecãtoriei populare. TITLUL III: Dispoziţiuni privitoare la numirea procurorilor CAP. 1 Ierarhia Parchetului ART. 18 Ierarhia funcţiunilor în Parchete, se stabileşte precum urmeazã: I. Procurorul general al R. P. R. II. Primul procuror de pe lângã Curtea Suprema. III. Procurorii din Parchetul de pe lângã Curtea Suprema. IV. Primii procurori din Parchetele de pe lângã Curţi; V. Procurorii din parchetele de pe lângã Curţi. VI. Prim-procurorii din Parchetele de pe lângã tribunale. VII. Procurorii din Parchetele de pe lângã tribunale; procurorii de pe lângã judecãtoriile populare. ART. 19 Vechimea se calculeazã dela data intrãrii în funcţiune. În caz de numiri simultane, se da precãdere vârstei. Când un procuror trece dela o funcţiune superioarã la una inferioarã, i se tine seama în noua sa funcţiune, de vechimea în funcţiunea superioarã precedenta. Timpul cat un procuror se afla suspendat disciplinar sau în disponibilitate, nu intra în calculul vechimei. CAP. 2 Condiţiuni generale pentru numirea procurorilor ART. 20 Pentru a fi numit procuror, se cer urmãtoarele condiţiuni. 1. Cetãţenia romana. 2. Exerciţiul drepturilor civile şi politice. 3. Îndeplinirea obligaţiunilor prevãzute de legea pentru recrutarea armatei. 4. Titlul de doctor sau licenţiat dela o facultate juridicã din ţara sau din strãinãtate, echivalat potrivit legilor romane. 5. Cunoaşterea limbii romane. 6. Sa nu fie inculpat sau condamnat pentru crima sau pentru delict de fals, furt, înşelãciune, abuz de încredere, mãrturii mincinoase, infracţiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicitã, sabotaj economic, dare sau luare de mitã, trafic de influenta, delapidare, rupere de sigiliu, sustragere, delicte contra siguranţei interioare sau exterioare a Statului, calomnie sau denunţare calomnioasã; de asemenea nu pot fi numiţi procurori acei declaraţi în stare de faliment. În Parchetele tribunalelor şi judecãtoriilor în a cãror circumscriptiune cel puţin 30 la suta din locuitori au o alta limba maternã comuna decât cea romana, membrii Parchetului, pentru a fi numiţi, vor trebui sa cunoascã şi limba naţionalitãţii respective. Parchetele mai sus arãtate vor fi determinate prin deciziune de Ministerul Justiţiei. ART. 21 Procurorii se numesc prin decret prezidial, înainte de a intra în exerciţiul funcţiunii, ei vor depune jurãmântul potrivit dispoziţiunilor prevãzute de Statutul funcţionarilor publici. ART. 22 Jurãmântul nu este necesar în caz de mutare în aceeaşi funcţiune. De asemenea avocatul chemat sa suplineasca pe procuror, acolo unde legea o permite, nu va depune jurãmânt. ART. 23 Ministrul justiţiei va putea chema procurori în funcţiuni superioare fãrã îndeplinirea condiţiunilor de stagiu, prevãzute de art. 25 şi urm. El va putea de asemeni, numi procurori speciali pentru anumite procese, la orice instanţe, chiar fãrã îndeplinirea condiţiunilor de studii prevãzute de art. 20, pct. 4. Ministrul va putea revoca oricând din funcţiune pe cei numiţi sau inaintati potrivit acestui articol. CAP. 3 Condiţiuni speciale pentru numirea procurorilor ART. 24 Numirea procurorilor de pe lângã judecãtoriile populare, se va face prin decizie ministerialã. Ei vor putea fi numiţi dintre absolvenţii unei şcoli speciale, a carei organizare şi funcţionare se va stabili prin jurnal al Consiliului de Miniştri. ART. 25 Pentru a fi numit procuror în Parchetele de pe lângã tribunale, se mai cere, în afarã de condiţiunile generale de numire, un stagiu de cel puţin doi ani ca membru al ordinului judecãtoresc sau un stagiu efectiv de trei ani ca avocat. ART. 26 Pentru a fi numit prim-procuror în Parchetele de pe lângã tribunale, se cere un stagiu pe lângã tribunal de cel puţin doi ani. ART. 27 Pentru a fi numit procuror în Parchetele de pe lângã Curţi, se cere un stagiu de cel puţin doi ani ca prim-procuror sau de 4 ani ca procuror în Parchetele de pe lângã tribunale. ART. 28 Prim procurorii din Parchetele de pe lângã Curţi se numesc dintre procurorii acestor parchete. ART. 29 Procurorii din Parchetul de pe lângã Curtea Suprema, se numesc dintre procurorii din Parchetele de pe lângã Curţi, cu o vechime de cel puţin doi ani împliniţi, precum şi dintre prim procurorii acestor Parchete. Primul procuror de pe lângã Curtea Suprema se numeşte dintre procurorii Parchetului de pe lângã aceasta Curte. ART. 30 Procurorul general R. P. R., se numeşte de cãtre Prezidiul Marii Adunãri Naţionale a R. P. R., la propunerea Guvernului, dupã recomandarea ministrului justiţiei. TITLUL IV Drepturi, îndatoriri şi mãsuri disciplinare CAP. 1 Îndatoriri, drepturi şi incompatibilitãţi ART. 31 Procurorii sunt datori sa între în exerciţiul funcţiunii în termen de zece zile cel mult dela data când au primit comunicarea numirii, sau în caz de inaintare sau mutare, dela data când au obţinut autorizaţia sa pãrãseascã serviciul. Pentru juste motive, ministrul justiţiei poate prelungi acest termen cu cel mult 15 zile. Salariul noilor numiţi curge numai dela intrarea în exerciţiul funcţiunii. Procurorii suspendaţi, demisionaţi, puşi în disponibilitate sau retragere nu pot pãrãsi funcţiunile lor înainte de a primi autorizaţia ministerului; autorizaţiunea va fi comunicatã în cel mult opt zile dela primirea demisiunii, dela publicarea decretului de suspendare, punerii în disponibilitate sau retragere. Pana la primirea autorizaţiunii de pãrãsirea serviciului, procurorii sunt obligaţi sa termine şi sa semneze lucrãrile la care au luat parte. Procurorii demisionaţi sau puşi în disponibilitate, care se vor abate dela aceste îndatoriri, vor cade din dreptul de a fi reprimiti în Parchet, iar cei puşi în retragere, din dreptul de a-şi primi salariul pana la regularea pensiei; cei inaintati sau mutati vor fi supuşi pedepselor disciplinare. ART. 32 Procurorii sunt datori sa locuiascã în comuna reşedinţei principale a Parchetului la care funcţioneazã. ART. 33 Procurorii sunt datori sa pãstreze cuviinţã şi demnitate atât în raporturile lor colegiale şi ierarhice, cat şi fata de celelalte autoritãţi publice. Ei sunt datori sa se abţinã dela orice acte sau fapte care ar fi de natura sa le compromita demnitatea ca oameni sau ca procurori. ART. 34 Cumulul funcţiunilor în Parchet este interzis. Procurorii nu pot fi salariaţi particulari, avocaţi, militari, eclesiastici, censori sau administratori ai societãţilor. Ei pot face parte din comitetele asociaţiunilor civile, alcãtuite din cei care locuesc acelaşi imobil. ART. 35 Procurorii pot fi delegaţi sa îndeplineascã funcţiuni publice în mod temporar. Ei mai pot fi delegaţi: a) Secretari generali la oricare minister sau director la Ministerul Justiţiei; b) Consilier juridic pe lângã autoritãţile administrative; c) Membru în comisiuni de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, tratate şi orice alte lucrãri. Procurorii pot fi profesori de drept la şcolile superioare din oraşele de resedinta ale Parchetelor la care funcţioneazã. Ei pot fi însãrcinaţi sa ţinã cursuri speciale pentru asesorii populari. ART. 36 Procurorii nu pot sa exercite, fie direct, fie prin soţul lor sau alte persoane interpuse, nici un fel de comerţ şi nici sa participe la direcţiunea sau administraţiunea unei societãţi sau vreunei întreprinderi industriale sau comerciale sau sa fie editor al unui ziar. ART. 37 Procurorii nu pot fi însãrcinaţi cu apãrarea pãrţilor în justiţie, nici sa dea consultatiuni sau sa fie arbitri ori experţi. Ei pot pleda, însã, în procesele lor personale, acelea ale soţilor lor, precum şi ale minorilor sau interzişilor puşi sub puterea, tutela sau curatela lor. În aceste cazuri, însã, partea adversa are dreptul sa ceara ca procesul sa se judece la o alta instanta, decât aceea pe lângã care funcţioneazã Parchetul din care face parte procurorul. Procurorii, membri ai comitetelor sindicatelor, sunt recuzabili în procesele în care asemenea sindicate ar fi parte. Procurorul care este soţ, ruda sau aliat în linie directa sau în linie colateralã, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei pãrţi sau care este cãsãtorit cu fratele sau sora soţului uneia din aceste persoane, nu are dreptul sa instrumenteze sau sa punã concluziuni în cauzele privitoare la acea parte. ART. 38 Procurorii se bucura de stabilitate, în condiţiunile prevãzute de Statutul funcţionarilor publici. ART. 39 Limita de varsta pentru membrii Parchetului este: a) 65 ani pentru primul procuror de pe lângã Curtea Suprema; b) 63 ani pentru procurorii Parchetului de pe lângã Curtea Suprema; c) 60 ani pentru prim procurorii şi procurorii Parchetelor de pe lângã Curţi; d) 57 ani pentru ceilalţi procurori. ART. 40 Şefii ierarhici sunt obligaţi sa raporteze Ministerului Justiţiei cazurile în care procurorii de sub privegherea lor nu-şi mai pot îndeplini, în mod normal, funcţiunile. CAP. 2 Pedepse şi mãsuri disciplinare ART. 41 Procurorul poate fi supus la pedepse disciplinare: 1. Dacã a fost condamnat definitiv la o pedeapsa pentru un alt delict, decât cele enumerate la art. 20, pct. 6, din prezentul decret. 2. Dacã fiind urmãrit sau dat judecaţii prin rechizitoriu sau prin ordonanta definitiva pentru crima sau delict, n-a fost aparat de pedeapsa decât prin amnistie sau prescripţie. 3. Dacã a jucat jocuri de noroc. 4. Dacã a refuzat sa îndeplineascã sau a infrant vreuna din îndatoririle funcţiunii sale, impuse prin legi sau regulamente. ART. 42 Pedepsele disciplinare sunt: 1. Prevenirea 2. Mustrarea 3. Eliminarea temporarã de la inaintare 4. Suspendarea pe timp limitat 5. Punerea în disponibilitate 6. Destituirea. ART. 43 Prevenirea este încunoştinţarea facuta în scris şi confidenţial procurorului, prin care i se atrage atenţia asupra abaterii comise şi recomandarea de a nu mai repeta faptul. ART. 44 Mustrarea este reprobarea scrisã a purtãrii procurorului şi invitatiunea severã de a se indrepta pe viitor. Mustrarea atrage de drept pierderea salariului dela 3-10 zile. ART. 45 Eliminarea temporarã de la inaintare este interzicerea de a fi înaintat pe timp de 1 pana la 2 ani. ART. 46 Suspendarea este îndepãrtarea din funcţiune pe un termen care nu poate fi mai mic de 30 zile şi nici mai mare de 6 luni. Procurorul pierde salariul pe timpul suspendãrii. Acest timp nu se socoteşte pentru dreptul la pensie. ART. 47 Procurorul urmãrit pentru crima sau delict poate fi suspendat, cu reţinerea salariului pe tot timpul urmãririi. În caz de achitare va primi salariul reţinut. ART. 48 Procurorul pus în disponibilitate înceteazã de a face parte din Parchet şi nu poate fi reprimit decât dupã cel puţin doi ani dela aplicarea pedepsei. ART. 49 Procurorul destituit nu poate fi reprimit. ART. 50 Pedepsele prevãzute la art. 42, pct. 1, 2 şi 3, se pot pronunţa sau treptat, sau fiecare din ele pentru prima oara, dupã gravitatea cazului. Procurorul care a suferit trei pedepse disciplinare sau de doua ori suspendarea, va putea fi pus în disponibilitate sau destituit. El va fi destituit dacã a fost condamnat definitiv pentru una din infracţiunile prevãzute de art. 20, pct. 6, din prezentul decret. ART. 51 Pedepsele prevãzute la art. 42, pct. 1, 2 şi 3, devin nule, dacã procurorul a funcţionat, dupã aplicarea lor, 4 ani, fãrã sa fi suferit vreo pedeapsa. ART. 52 Procurorul are dreptul sa ceara ministrului de justiţie revizuirea condamnãrii, în cazul când hotãrârea Comisiunii disciplinare s-a întemeiat pe acte false Comisiunea disciplinarã va fi imediat convocatã pentru judecarea cererii de revizuire. În cazul când cererea a fost admisã, pedeapsa se va şterge din cazier, iar procurorul va fi repus în drepturile sale anterioare. CAP. 3 Disciplina ART. 53 Dreptul de priveghere conferã puterea de a inspecta, nota şi trimite pe membrii Parchetului înaintea autoritãţii disciplinare. În temeiul dreptului de priveghere vor fi controlate atât lucrãrile procurorilor, cat şi însuşirile lor profesionale, precum şi raporturile lor de serviciu cu pãrţile şi avocaţii. ART. 54 Dreptul de disciplina conferã puterea de a hotãrî şi aplica pedepsele disciplinare. ART. 55 Procurorul general al R. P. R. exercita dreptul de priveghere asupra tuturor membrilor Parchetului. ART. 56 Prim procurorii Parchetelor de pe lângã Curţi au dreptul de priveghere asupra procurorilor din acele Parchete şi din Parchetele de pe lângã tribunale şi judecãtorii populare. ART. 57 Procurorul general al R. P. R. are drept de disciplina asupra procurorilor. El poate aplica direct pedeapsa prevenirii sau mustrãrii. Pentru aplicarea celorlalte pedepse disciplinare, sau dacã în cursul aceluiaşi an ar fi nevoie sa se aplice o a treia pedeapsa, procurorul va fi trimis în judecata Comisiunii disciplinare. ART. 58 Cercetarea faptelor imputate procurorilor se va face direct de şefii ierarhici sau de procurori delegaţi de procurorul general R. P. R., dintr-o funcţie superioarã funcţiunii celor cercetati. CAP. 4 Comisiunea disciplinarã ART. 59 Comisiunea disciplinarã va fi alcãtuitã din 5 procurori din Parchetul de pe lângã Curtea Suprema, traşi la sorţi de cãtre procurorul general R. P. R. Ea va fi prezidata de cel mai vechiu dintre procurori. Secretarul comisiunii va fi magistratul asistent, şef al cancelariei. CAP. 5 Procedura acţiunilor disciplinare ART. 60 Preşedintele Comisiunii disciplinare citeaza pe procurorul dat judecaţii prin scrisoare recomandatã, care va cuprinde invinuirile ce i se aduc. Termenul de chemare nu poate fi mai scurt de 5 zile dela primirea scrisorii. ART. 61 Expunerea faptelor în fata Comisiunii disciplinare va fi facuta de un procuror din Parchetul de pe lângã Curtea Suprema, delegat de procurorul general R. P. R. Procurorul dat judecaţii nu se poate prezenta prin mandatar şi nu se poate apara decât singur, oral, prin memoriu scris sau asistat de un procuror. ART. 62 Comisiunile disciplinare, pot, fie direct, fie prin delegaţiune data unuia din membrii lor sau oricãrui alt procuror, având o funcţiune superioarã celui invinuit, sa asculte orice persoana, sa facã orice cercetare şi sa culeagã orice probe sau indicii necesare judecaţii disciplinare. ART. 63 Desbaterile sunt secrete. Hotãrârea se va pronunţa cu majoritate de voturi. Fiecare membru este dator sa-şi motiveze pãrerea. ART. 64 Pedepsele se aplica prin deciziune ministerialã. ART. 65 Acţiunea disciplinarã este independenta de cea penalã. TITLUL V Concedii ART. 66 Concediile membrilor Parchetului se acorda de Ministerul Justiţiei. Cererile vor fi înaintate prin şeful ierarhic imediat. ART. 67 Procurorii au dreptul, în cursul aceluiaşi an, la un concediu de odihna de o luna sau mai multe concedii, care, întrunite, nu ar trece peste acest termen. Ei au, de asemeni, dreptul la concediu în caz de boala constatatã prin certificat medical. Când concediul de boala va trece de 6 luni se va reduce salariul la jumãtate, iar când se va prelungi peste un an procurorul va fi lãsat în disponibilitate, rãmânând ca dupã însãnãtoşire, dacã e vacanta, sa poatã fi reprimit în serviciu. ART. 68 Orice cereri de concediu trebuie sa fie justificate pe motive de neaparata trebuinta. ART. 69 Procurorii care lipsesc de la post, fãrã concedii, mai mult de o luna, vor fi consideraţi demisionaţi. ART. 70 În cazuri urgente şi de neaparata trebuinta se pot acorda procurorilor permisiuni dela 3-5 zile cel mult, chiar peste termenele de concediu fixate anterior. Permisiunile se vor acorda de şefii ierarhici. Permisiunile vor fi de îndatã aduse la cunostinta ministerului, care va putea sa le socoteasca în calculul concediului anual, dacã au fost acordate fãrã respectarea prevederilor de mai sus. Permisiunile nu pot trece, în nici un caz, în cursul unui an, peste 15 zile. ART. 71 Orice concedii, afarã de cele pentru caz de boala, se pot revoca, când trebuinţele serviciului ar cere-o. În acest caz se vor restitui procurorului cheltuielile fãcute în vederea concediului. Procurorul al cãrui concediu a fost revocat, are dreptul sa şi-l implineasca mai târziu. TITLUL VI Dispoziţiuni finale ART. 72 Registrele de prezenta pentru procurori se vor încheia zilnic de şeful Parchetului. Procurorul care nu a venit la ora legalã şi nu a justificat absenta, sau, care, plecand înainte de terminarea lucrãrilor, a împiedicat desãvârşirea lor, pierde salariul pe acea zi. La sfârşitul fiecãrei luni şeful Parchetului va întocmi procesul-verbal al absentelor, care determina pierderea salariului şi-l va inainta Ministerului Justiţiei. În cazul repetarii frecvente a faptelor mai sus-arãtate, procurorul vinovat va putea fi pedepsit disciplinar. ART. 73 Membrii Parchetului vor avea dreptul la o prima de activitate, care se va stabili prin jurnal al Consiliului de Miniştri şi nu va putea depãşi 60% din salariu.
ANEXA 1
Curtea Suprema
────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea instanţei Prim Procuror Procurori
────────────────────────────────────────────────────────────
Curtea Suprema 1 8
────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 2
Curţile
────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea instanţei Prim procuror Procurori
────────────────────────────────────────────────────────────
Bacau 1 2
Botosani 1 2
Braşov 1 2
Bucureşti 1 11
Cluj 1 3
Constanta 1 2
Craiova 1 3
Deva 1 2
Galaţi 1 2
Iaşi 1 3
Oradea 1 3
Sibiu 1 2
Targu Mures 1 2
Timişoara 1 3
────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 14 42
────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 3
Tribunalele
────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea instanţei Prim procuror Procurori
────────────────────────────────────────────────────────────
Alba 1 2
Arad 1 3
Arges 1 2
Bacau 1 2
Baia 1 2
Bihor 1 3
Botosani 1 2
Braşov 1 2
Brãila 1 2
Buzau 1 2
Caras 1 2
Carei 1 1
Campulung 1 2
Ciuc 1 2
Cluj 1 3
Constanta 1 2
Covurlui 1 2
Dambovita 1 2
Dolj 1 3
Dorohoi 1 2
Fagaras 1 1
Falciu 1 1
Gorj 1 2
Hunedoara Dava 1 2
Ialomita 1 2
Iaşi 1 4
Ilfov 1 27
Maramures 1 1
Mehedinti 1 2
Mures 1 2
Muscel 1 2
Nasaud 1 2
Neamt 1 2
Odorhei 1 2
Olt 1 2
Petrosani 1 1
Prahova 1 4
Putna 1 2
Radauti 1 2
Ramnicu Sarat 1 2
Roman 1 2
Romanati 1 2
Satu Mare 1 2
Salaj-Zalau 1 2
Severin 1 2
Sibiu 1 3
Somes 1 2
Suceava 1 2
Tarnava Mare 1 2
Tarnava Mica 1 2
Tecuci 1 2
Teleorman 1 2
Timis-Torontal 1 4
Trei Scaune 1 2
Tulcea 1 2
Turda 1 2
Tutova 1 2
Vaslui 1 2
Valcea 1 2
Vlasca 1 2
────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL 60 151
────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
