Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET Nr. 177 din 4 august 1948  pentru regimul general al cultelor religioase*)    Twitter Facebook
Cautare document

DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*)

EMITENT: MINISTERUL CULTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 178 din 4 august 1948
*) Text corectat conform rectificarii aparuta în Monitorul Oficial Nr. 204 din 3 Septembrie 1948.

CAP. 1
Dispoziţiuni generale

SECŢIUNEA I
Despre libertatea religioasã

ART. 1
Statul garanteazã libertatea conştiinţei şi libertatea religioasã pe tot cuprinsul Republicii Populare Romane.
Oricine poate sa apartina oricãrei religii sau sa imbratiseze orice credinţa religioasã, dacã exerciţiul ei nu contravine Constituţiei, securitãţii şi ordinei publice sau bunelor moravuri.
ART. 2
Ura confesionala manifestatã prin acte, care stanjenesc liberul exerciţiu al unui cult religios recunoscut, constituie un delict ce se pedepseşte conform legii.
ART. 3
Nimeni nu poate fi urmãrit pentru credinţa sa religioasã sau pentru necredinta sa.
Credinţa religioasã nu poate impiedica pe nimeni de a dobândi şi exercita drepturi civile şi politice şi nici nu poate scuti pe nimeni de la obligaţiunile impuse de legi.
ART. 4
Nimeni nu poate fi constrâns sa participe la serviciile religioase ale unui cult.
ART. 5
Nimeni nu poate fi constrâns, prin mãsuri administrative de Stat, sa contribuie la cheltuielile unui cult sau sa se supunã unor hotãrîri ale organelor religioase de judecata.

SECŢIUNEA II
Despre libertatea organizãrii cultelor

ART. 6
Cultele religioase sunt libere sa se organizeze şi pot funcţiona liber dacã practicile şi ritualul lor nu sunt contrare Constituţiei, securitãţii sau ordinei publice şi bunelor moravuri.
ART. 7
Cultele religioase se vor organiza dupã norme proprii, conform invataturilor, canoanelor, şi traditiilor lor, putând organiza potrivit aceloraşi norme, aşezãminte, asociaţiuni, ordine şi congregatiuni.
ART. 8
Cultele religioase recunoscute pot avea organe de judecata religioasã pentru disciplinarea personalului din serviciul lor.
Organele disciplinare de judecata se organizeazã prin regulamente speciale, în conformitate cu canoanele şi statutele cultelor respective. Regulamentele se alcãtuiesc de organele legale al cultului respectiv şi se aproba prin decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale, la propunerea ministerului cultelor.
ART. 9
Pãrţile componente locale ale cultelor religioase recunoscute pot avea şi întreţine, singure sau în asociaţie cu altele, cimitire pentru credinciosii lor.
Comunele sunt obligate a crea cimitire comune, sau locuri rezervate din terenurile cimitirelor existente, pentru inmormantarea celor ce nu aparţin cultelor ce au cimitire.

CAP. 2
Raporturile dintre Stat şi cultele religioase

ART. 10
Credinciosii tuturor cultelor religioase sunt obligaţi a se supune legilor tarii, a depune jurãmântul în forma şi în cazurile prevãzute de lege şi a face înscrierea actelor de stare civilã la oficiile de stare civilã în termen legal.
ART. 11
Delictele şi crimele de drept comun sãvârşite de şefii sau de ierarhii cultelor religioase se judeca de Curţi, cu recurs la Curtea Suprema.
ART. 12
Cultele religioase recunoscute vor trebui sa aibã organizaţie centrala, care sa reprezinte cultul, indiferent de numãrul credinciosilor sãi.
ART. 13
Cultele religioase, pentru a putea sa se organizeze şi sa funcţioneze, vor trebui sa fie recunoscute prin decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale, dat la propunerea Guvernului, în urma recomandarii ministrului cultelor.
În cazuri bine motivate se va putea retrage recunoaşterea în acelaşi mod.
ART. 14
În vederea recunoaşterii, fiecare cult religios va inainta, prin Ministerul Cultelor, spre examinare şi aprobare, statutul sau de organizare şi funcţionare, cuprinzând sistemul de organizare, conducere şi administrare, însoţit de mãrturisirea de credinţa respectiva.
ART. 15
Biserica Ortodoxa Romana este autocefala şi unitarã în organizarea sa.
ART. 16
Organizarea de partide politice pe baza confesionala este interzisã.
ART. 17
Pãrţile componente locale ale cultelor religioase recunoscute, precum comunitãţi, parohii, unitãţi, grupe, vor trebui sa fie înscrise într-un registru special al primãriei respective, cu arãtarea nominalã a organelor de conducere şi control şi cu indicarea numericã a membrilor care fac parte din ele.
ART. 18
Asociaţiunile civile şi fundatiunile care urmãresc în total sau în parte, scopuri religioase, trebuie, pentru a fi recunoscute ca persoane juridice, sa aibã încuviinţarea Guvernului, prin Ministerul Cultelor, fiind supuse întru totul obligaţiunilor ce decurg din legi cu privire la caracterul lor religios.
ART. 19
Inscripţiunile şi semnele simbolice, precum şi sigiliile sau stampilele arãtând denumirea cultului, vor trebui sa aibã în prealabil aprobarea Ministerului Cultelor.
ART. 20
Şefii cultelor, ierarhii şi în general întregul personal din serviciul cultelor, trebuie sa fie cetãţeni romani, bucurandu-se de deplinatatea exerciţiului drepturilor civile şi politice.
ART. 21
Şefii cultelor, precum şi mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii, superintendentii, administratorii-apostolici, vicarii-administrativi şi alţii, având funcţiuni asemãnãtoare, aleşi sau numiţi în conformitate cu statutele de organizare ale cultelor respective, nu vor fi recunoscuţi în funcţiune decât în baza aprobãrii Prezidiului Marii Adunãri Naţionale, data prin decret, la propunerea Guvernului, în urma recomandarii ministrului cultelor.
Înainte de intrarea în funcţiune, toţi aceştia vor depune jurãmântul de credinţa în fata ministrului cultelor.
Formula de jurãmânt este urmãtoarea:
"Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om şi ca cetãţean,
Jur de a fi credincios Poporului şi de a apara Republica Populara Romana, impotriva dusmanilor din afarã şi dinauntru;
Jur ca voiu respecta şi voiu face sa se respecte de cãtre subalternii mei, legile Republicii Populare Romane;
Jur ca nu voiu îngãdui subalternilor mei sa întreprindã şi sa ia parte şi nici eu nu voiu întreprinde şi nu voiu lua parte la nici o acţiune de natura a aduce atingere ordinei publice şi integritãţii Republicii Populare Romane.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
Aceasta formula de jurãmânt este obligatorie şi pentru conducãtorii asociaţiilor civile cu caracter religios prevãzute la art. 18.
Ceilalţi membri ai clerului aparţinând diferitelor culte, cat şi preşedinţii sau conducãtorii comunitãţilor locale, vor depune înainte de intrarea lor în funcţiune, în fata sefilor lor ierarhici jurãmântul de credinţa dupã formula urmãtoare:
"Ca slujitor al lui Dumnezeu, ca om şi ca cetãţean,
Jur de a fi credincios Poporului şi de a apara Republica Populara Romana impotriva dusmanilor din afarã şi dinauntru;
Jur a respecta legile Republicii Populare Romane şi de a pãstra secretul în serviciul oranduit de Stat.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu" !
Ceilalţi funcţionari din serviciul cultelor religioase vor depune în fata autoritãţilor competente de Stat, jurãmântul de credinţa prevãzut de <>art. 8 din legea Nr. 363 din 30 Decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman în Republica Populara Romana.
ART. 22
Cultele religioase, cu organizaţii eparhiale pot avea un numãr de eparhii în raport cu numãrul total al credinciosilor.
Pentru crearea şi funcţionarea de eparhii, (dioceze, superintendente), se vor socoti în medie 750.000 de credinciosi de fiecare eparhie.
Delimitarea eparhiilor şi repartizarea credinciosilor pe eparhii, se vor face de cãtre organele statutare ale cultului respectiv şi se va confirma printr-un decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale, la propunerea ministrului cultelor.

CAP. 3
Despre activitatea cultelor

ART. 23
Activitatea cultelor religioase recunoscute se va desfasura potrivit cu învãţãtura lor religioasã, cu statutul de organizare aprobat şi în conformitate cu legile tarii şi bunele moravuri.
ART. 24
Cultele religioase pot tine congrese sau adunãri generale cu aprobarea Ministerului Cultelor, iar conferinţele şi consfatuirile locale (adunãri eparhiale, protopopesti), cu aprobarea autoritãţilor locale respective.
ART. 25
Ministerul Cultelor va putea suspenda orice hotãrîri, instrucţiuni sau ordonanţe, precum şi orice ordin cu caracter administrativ-bisericesc, cultural, educativ, filantropic sau fundational, care ar contraveni statutelor de organizare ale cultului respectiv actelor de fundatiune, actelor de constituire, securitãţii şi ordinei publice sau bunelor moravuri.
Pastoralele şi circularile de interes general vor fi comunicate în timp util Ministerului Cultelor.
ART. 26
Cultele pot întrebuinţa, în manifestãrile şi activitatea lor interna, limba maternã a credinciosilor.
Corespondenta cu Ministerul Cultelor se va face în limba romana.
ART. 27
La pomeniri, în legatura cu autoritatea suprema a Statului, care în mod obişnuit se fac cu ocazia diferitelor slujbe religioase, precum şi la solemnitãţile oficiale prevãzute de legi şi deciziuni, se vor întrebuinţa numai formule aprobate, în prealabil, de Ministerul Cultelor. Cultele sunt ţinute, de asemenea, sa nu întrebuinţeze formule şi expresii, în cãrţile de ritual, contrare legilor şi bunelor moravuri.

CAP. 4
Despre patrimoniul cultelor religioase

ART. 28
Cultele religioase recunoscute sunt persoane juridice. Sunt persoane juridice şi pãrţile lor componente locale, care au numãrul legal de membri prevãzut de legea persoanelor juridice, precum şi aşezãmintele, asociaţiunile ordinele şi congregatiunile prevãzute în statutele lor de organizare, dacã acestea din urma s-au conformat dispoziţiunilor legii persoanelor juridice.
ART. 29
Bunurile mobile şi imobile ale cultelor religioase, ale diferitelor pãrţi constitutive, aşezãmintelor, asociaţiunilor, ordinelor şi congregatiunilor, vor fi inventariate de organele lor statutare.
Organele centrale ale cultelor religioase vor comunica toate datele cu privire la aceste inventare Ministerului Cultelor, pentru exercitarea dreptului de verificare şi control.
ART. 30
Cultele religioase, diferitelor lor pãrţi componente, aşezãmintele, asociaţiunile, ordinele şi congregatiunile vor avea bugete proprii, cu arãtarea veniturilor şi cheltuielilor.
Aceste bugete sunt supuse controlului Ministerului Cultelor.
Bugetele şi gestiunilor organelor şi instrucţiunilor centrale, ale centrelor eparhiale şi ale aşezãmintelor lor, se aproba, se verifica şi se descarca de Ministerului Cultelor.
ART. 31
Cheltuielile pentru întreţinerea cultelor religioase şi a nevoilor lor, pot fi acoperite şi din contribuţiuni consimţite de credinciosi.
ART. 32
Subvenţiile acordate de Stat vor fi contabilizate şi controlate, conform legii contabilitãţii publice.
ART. 33
Contravenirea la legile care privesc ordinea democratica a Republicii Populare Romane poate atrage, în total sau în parte, retragerea subvenţiilor acordate de Stat. Deserventii cultelor, care au atitudini antidemocratice, vor putea fi inlaturati temporar sau definitiv de la salarizarea acordatã de Stat.
ART. 34
Salarizarea personalului cultelor religioase se va face conform normelor generale în vigoare.
ART. 35
Instituţia patronatului, privind bunuri patronale provenite de la persoane sau instituţii private de orice categorie, rãmâne desfiintata.
ART. 36
Averea cultelor dispãrute sau a cãror recunoaştere a fost retrasã, aparţine de drept Statului.
ART. 37
Dacã cel puţin 10% din numãrul credinciosilor comunitãţii locale a unui cult trec la alt cult, comunitatea localã religioasã a cultului pãrãsit, pierde de drept o parte din patrimoniul sau, proporţionalã cu numãrul credinciosilor care au pãrãsit-o şi aceasta parte proporţionalã se stramuta tot de drept în patrimoniul comunitãţii locale a cultului adoptat de noii credinciosi.
Dacã cei care pãrãsesc comunitatea localã alcãtuiesc majoritatea, biserica (locasul de inchinaciune, casa de rugaciuni), cum şi edificiile anexe, aparţin de drept comunitãţii locale a cultului nou adoptat, cealaltã avere cuvenindu-se celor doua comunitãţi locale în proporţia arãtatã la alineatul precedent.
Dacã cei trecuţi de la un cult la altul reprezintã cel puţin 75% din numãrul credinciosilor comunitãţii locale a cultului pãrãsit, intreaga avere se stramuta de drept în patrimoniul comunitãţii locale a cultului adoptat, cu drept de despãgubire pentru comunitatea localã parasita, proporţional cu numãrul celor rãmaşi fãrã a se socoti biserica (locasul de inchinaciune, casa de rugaciuni) şi edificiile anexe; aceasta despãgubire va fi plãtitã în termen de cel mult 3 ani de la stabilirea ei.
Cazurile prevãzute în acest articol vor fi constatate şi soluţionate de judecãtoria populara a locului.

CAP. 5
Raporturile dintre culte

ART. 38
Trecerile de la un cult la altul sau pãrãsirea unui cult, sunt libere.
Declaraţia de parasire a unui cult se comunica partii componente locale a cultului pãrãsit, prin autoritatea comunalã localã. La cerere autoritatea comunalã respectiva este obligatã sa elibereze dovada facerii acestei comunicãri.
ART. 39
Nici un cult nu va putea înscrie noi adepţi, decât dacã cel ce solicita acest lucru face dovada ca a anuntat de pãrãsirea cultului, cultul cãruia i-a aparţinut.
ART. 40
Relaţiunile cultelor religioase cu strainatatea, vor fi numai de natura religioasã.
Nici un cult religios şi nici un reprezentant al vreunui cult nu va putea întreţine legãturi cu cultele religioase, instituţiuni sau persoane oficiale în afarã teritoriului tarii, decât cu aprobarea Ministerului Cultelor şi prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
ART. 41
Jurisdicţia cultelor religioase din ţara nu se poate întinde în afarã de teritoriul Republicii Populare Romane şi nici cultele religioase din strãinãtate nu vor putea exercita jurisdicţiunea asupra credinciosilor din cuprinsul Statului Roman.
ART. 42
Ajutoarele sau ofrandele primite din strãinãtate de cultele religioase din ţara sau trimise de acestea în strãinãtate, vor fi controlate de Stat.
ART. 43
Bunurile bisericesti aflãtoare în strãinãtate şi interesele religioase ale cetãţenilor romani în strãinãtate pot constitui obiectul unor înţelegeri internaţionale pe baza de reciprocitate.

CAP. 6
Despre învãţãmântul religios

ART. 44
Cultele religioase sunt libere a-şi organiza învãţãmântul pentru pregãtirea personalului cultului sub controlul Statului.
Crearea şcolilor şi alcãtuirea programelor şcolare se vor face de cãtre organele competente ale cultelor religioase respective şi vor fi supuse spre aprobare Ministerului Cultelor.
ART. 45
Membrii Corpului didactic se numesc de organele statutare ale cultului religios respectiv, în conformitate cu statutul şi normele aprobate de minister, având pentru cei salarizaţi de Stat recunoaşterea prealabilã a ministerului, iar pentru cei plãtiţi de cult, confirmarea în termen de 15 zile de la numire.
Ministerul Cultelor poate anula numirile fãcute, când motive de ordine publica sau siguranta Statului cer acest lucru.
ART. 46
Diplomele şi certificatele eliberate de cãtre şcolile de învãţãmânt pentru pregãtirea personalului cultului, au valabilitatea numai în cuprinsul cultului respectiv.
Echivalarea diplomelor şi certificatelor din strãinãtate, în ceea ce priveşte pregãtirea religioasã, va fi stabilitã de comisiuni speciale recunoscute de Ministerul Cultelor.
ART. 47
Cultele religioase sunt obligate a comunica Ministerului Cultelor toate datele cu privire la organizarea şi funcţionarea învãţãmântului pentru pregãtirea personalului eclesiastic.
ART. 48
Cultele religioase pot organiza, cu aprobarea ministerului, pentru pregãtirea deserventilor cultului, şcoli de cantareti şi şcoli pentru pregãtirea clerului.
Şcolile de cantareti vor avea la baza cel puţin gimnaziul unic sau şapte clase primare (învãţãmântul elementar de şapte clase).
Şcolile pentru pregãtirea clerului mirean şi monahal pot fi seminarii teologice, având la baza gimnaziul unic sau şapte clase primare, institute teologice, având la baza absolventa liceului sau a şcolii normale (pedagogice) şi institute teologice de grad universitar, având la baza bacalaureatul sau diploma de şcoala normalã (pedagogica).
Fiecare cult îşi va alege, pentru formarea clerului, una din aceste forme de asezamant şcolar.
Pentru pregãtirea monahilor, cultele pot organiza, cu aprobarea ministerului, seminarii speciale cu baza de gimnaziu unic sau şcoala primara de şapte ani.
ART. 49
Cultul ortodox va putea avea, pentru pregãtirea clerului doua institute teologice de grad universitar.
Cultul catolic va putea avea un singur institut teologic de grad universitar, cu secţiile speciale necesare.
Cultele protestante de asemenea vor putea avea un singur institut teologic de grad universitar, cu secţiile speciale necesare.
ART. 50
Cultele pot avea internate pentru elevii sau studenţii care urmeazã şcolile, respectiv institutele de pregãtire a clerului, însã exclusiv pentru aceştia şi numai pe lângã şcoala sau institutul respectiv.
ART. 51
Jurisdicţiunea canonica şi învãţãtura dogmatica în şcolile de cantareti, seminarii şi institute, sunt pe seama cultului respectiv, iar controlul didactic şi administrativ, aparţin Ministerului Cultelor, indiferent de felul şi gradul lor.
ART. 52
Încadrarea profesorilor actuali se va face prin decret la propunerea Ministerului Cultelor.

CAP. 7
Dispoziţiuni finale şi transitorii

ART. 53
Actualele seminarii teologice, în care se preda şi cultura generalã, se desfiinţeazã. Corpul didactic de specialitãţi laice de la aceste seminarii, împreunã cu prevederile bugetare respective, trec de la Ministerul Cultelor la Ministerul Învãţãmântului Public. Profesorii care intra în aceasta categorie vor fi încadraţi dupã posibilitãţi, la catedre de aceeaşi specialitate sau specialitãţi înrudite.
Absolvenţii cu diploma ai seminariilor teologice şi care au obţinut diploma pana la data apariţiei legii de fata, se bucura de aceleaşi drepturi de a urma învãţãmântul teologic superior, ca şi bacalaureatii liceelor teoretice sau diplomatii şcolilor normale.
ART. 54
Facultatea de Teologie din Bucureşti se transforma în Institut Teologic de grad universitar, iar personalul didactic şi administrativ, împreunã cu prevederile bugetare respective, trec de la Ministerul Învãţãmântului Public, la Ministerul Cultelor.
ART. 55
Toate chestiunile cu privire la împãrţirea bunurilor între diferitele comunitãţi religioase locale ale cultelor, nerezolvate încã, se vor rezolva potrivit dispoziţiunilor art. 37 din legea de fata.
ART. 56
Toate cultele religioase sunt datoare a-şi inainta statutul lor de organizare, pus în concordanta cu prevederile legii de fata, în termen de 3 luni de la data publicãrii prezentei legi, Ministerul Cultelor, în vederea aprobãrii lor.
Aprobarea statutelor se face prin decret al Prezidiului Marii Adunãri Naţionale, la propunerea Ministrului Cultelor.
ART. 57
Modificãrile ulterioare în statutele de organizare ale diferitelor culte religioase, se vor face în acelaşi mod.
ART. 58
Dispoziţiunile legii 68 din 19 Martie 1937, pentru organizarea clerului militar, se abroga.
Membrii clerului tuturor cultelor sunt obligaţi a acorda asistenta şi servicii religioase ostasilor, ori de câte ori li se cere. Refuzul de a satisface aceasta obligaţie constituie o abatere ce se va sanctiona disciplinar.
ART. 59
Bisericile şi capelele militare, cu întregul lor inventar, trec în proprietatea parohiilor de acelaşi cult, în circumscripţia cãrora se afla.
Catedrala Episcopala a clerului militar din oraşul Alba-Iulia, dimpreuna cu patrimoniul sau, trece în proprietatea Episcopiei ortodoxe romane a Clujului, Vadului şi Feleacului.
ART. 60
Membrii clerului militar, care la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial, au cel puţin 20 de ani de serviciu public, vor putea cere pensionarea prin derogare de la dispoziţiunile legii generale de pensiuni, beneficiind de un spor de 5 ani, utili la pensie, adaugati la timpul efectiv servit.
Membrii clerului militar, care nu vor beneficia de dispoziţiunile alineatului precedent, vor fi încadraţi în posturi de preoti, pe baza de cereri individuale, în Eparhiile unde au mai funcţionat sau în alte Eparhii, care au posturi vacante.
Actualul Episcop al Armatei, pastrandu-şi titlurile şi drepturile personale actuale, rãmâne la dispoziţiunea Sfantului Sinod, care-i va fixa atributiuni potrivite rangului sau.
ART. 61
Plata acestui personal clerical, trecut la Ministerul Cultelor, se va face dintr-un credit extraordinar bugetar, ce se va deschide de cãtre Ministerul Finanţelor pe seama Ministerului Cultelor şi care se va acoperi prin anularea unei sume de valoare egala din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale.
ART. 62
Legea Nr. 54 din 22 Aprilie 1928 , pentru regimul general al cultelor, precum şi orice dispoziţiuni contrare prezentei legi, se abroga.

---------------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice