Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Republicare în temeiul <>art. II din Decretul nr. 381 din 5 decembrie 1985 , publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 66 din 7 decembrie 1985.
Decretul nr. 156/1970 a fost publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 32 din 12 aprilie 1970.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Pasaportul este actul eliberat de organele competente de stat pe baza cãruia cetãţenii romani au dreptul sa treacã frontiera de stat romana pentru a cãlãtori sau domicilia în strãinãtate.
Cu pasaportul se dovedeşte identitatea titularului.
În strãinãtate, pasaportul care îndeplineşte condiţiile de valabilitate da titularului sau dreptul la protecţie din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.
Documentele eliberate de organele romane competente care dau dreptul la trecerea frontierei de stat romane sînt: pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu, pasaportul simplu, pasaportul pentru cetãţenii romani domiciliaţi în strãinãtate, titlul de cãlãtorie şi pasaportul pentru persoane fãrã cetãţenie.
Categoriile de persoane care pot beneficia de documentele prevãzute la alineatul precedent se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
Pasapoartele sînt individuale sau colective.
Cetãţenii romani pot trece frontiera de stat romana şi pe baza altor acte eliberate, în acest scop, de organele competente ale statului roman, în conformitate cu înţelegerile internaţionale la care România este parte.
ART. 2
Pasapoartele şi actele eliberate de organele competente ale altui stat dau dreptul la trecerea frontierei de stat romane, dacã sînt recunoscute sau acceptate de statul roman.
ART. 3
În înţelesul prezentului decret, actele prevãzute la art. 1 alin. ultim şi art. 2 ţin loc de paşapoarte.
ART. 4
Pasaportul da dreptul la trecerea frontierei de stat romane prin punctele de frontiera deschise în acest scop, precum şi prin alte locuri stabilite prin înţelegeri internaţionale la care România este parte.
ART. 5
Pasapoartele pentru cetãţenii romani domiciliaţi în strãinãtate, care îndeplinesc condiţiile de valabilitate, dau dreptul titularilor acestora de a veni în ţara temporar sau definitiv.
ART. 6
Prevederile prezentului decret se aplica şi persoanelor fãrã cetãţenie domiciliate în România, cãrora li se va elibera, la cerere, pasaport pentru persoane fãrã cetãţenie.
ART. 7
Organele de stat care exercita atribuţii cu privire la paşapoarte şi vize sînt Comisia pentru problemele de paşapoarte şi vize de pe lîngã Consiliul de Miniştri, organele Ministerului de Interne şi ale Ministerului Afacerilor Externe.
ART. 8
Comisia pentru problemele de paşapoarte şi vize de pe lîngã Consiliul de Miniştri rãspunde pentru intreaga activitate de eliberare a paşapoartelor şi acordarea vizelor, avînd urmãtoarele atribuţii:
a) coordoneazã, controleazã şi indruma activitatea organelor care au atribuţii în acest domeniu;
b) rezolva contestaţiile îndreptate impotriva hotãrîrilor luate de celelalte organe cu atribuţii privind eliberarea de paşapoarte şi acordarea de vize;
c) rezolva cererile cetãţenilor romani pentru stabilirea domiciliului în strãinãtate;
d) întocmeşte lucrãrile pregãtitoare în vederea rezolvarii cererilor strãinilor de stabilire a domiciliului în România şi a cererilor de autorizare a repatrierii;
e) exercita orice alte atribuţii date prin lege.
ART. 9
Comisia pentru problemele de paşapoarte şi vize de pe lîngã Consiliul de Miniştri este alcãtuitã din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri. Unul din membrii comisiei va îndeplini şi funcţia de secretar. Componenta comisiei va fi stabilitã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 10
Atribuţiile organelor Ministerului de Interne şi ale Ministerului Afacerilor Externe cu privire la paşapoarte şi vize se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
CAP. 2
Eliberarea şi pãstrarea paşapoartelor
ART. 11
Pasapoartele se elibereazã persoanelor care au împlinit virsta de 14 ani, precum şi celor care nu au împlinit aceasta virsta, cînd cãlãtoresc neinsotite.
Copiii pînã la virsta de 14 ani, care cãlãtoresc insotiti, se înscriu în pasaportul insotitorului.
ART. 12
Eliberarea pasaportului poate fi refuzatã sau pasaportul eliberat poate fi retras ori anulat cetãţeanului roman:
a) fata de care a început urmãrirea penalã sau care este trimis în judecata penalã;
b) care are debite fata de o organizaţie socialistã sau fata de o persoana fizica, iar prin plecarea sa în strãinãtate incearca sa se sustragã de la plata lor;
c) care prin plecarea sa în strãinãtate ar putea aduce prejudicii intereselor statului roman ori afecta bunele relaţii ale acestuia cu alte state.
Organele Ministerului de Interne sînt obligate sa ia mãsurile necesare pentru a stabili dacã persoanele care au solicitat sau au primit pasaport se gãsesc în situaţiile prevãzute în prezentul articol.
ART. 13
Ministerele şi celelalte organe centrale care trimit delegaţi în strãinãtate în interes de serviciu se vor adresa, pentru eliberarea pasaportului, Ministerului de Interne - Direcţia pentru paşapoarte, evidenta strãinilor şi controlul trecerii frontierei.
Organizaţiile socialiste şi oricare alte organizaţii, care trimit delegaţi în strãinãtate în interes de serviciu, se vor adresa, pentru eliberarea pasaportului, direcţiei prevãzute în alineatul precedent, prin organul central în subordinea cãruia se afla sau care le coordoneazã activitatea.
Conducãtorul organului central care a dat curs cererii rãspunde pentru îndeplinirea de cãtre persoanele încadrate în munca a condiţiilor prevãzute de lege referitoare la deplasarea în strãinãtate, precum şi pentru utilitatea acestei deplasãri.
ART. 14
Persoanele fizice care doresc sa calatoreasca în strãinãtate în interes personal vor depune cererile pentru obţinerea pasaportului şi a vizei la militiile judeţene şi, respectiv, la Militia municipiului Bucureşti.
Persoanele prevãzute în alineatul precedent care cãlãtoresc în strãinãtate în scop turistic organizat vor depune cererile prin unitãţile autorizate ale Ministerului Turismului şi Biroul de turism pentru tineret al Uniunii Tineretului Comunist.
ART. 15
Cererile de plecare în strãinãtate în interes personal vor fi soluţionate în limita prevederilor valutare afectate în acest scop prin planurile naţionale unice anuale şi potrivit criteriilor şi ordinii de preferinta stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 16
Cetãţenii romani care au calitatea de persoana incadrata în munca sau membru al unei organizaţii socialiste şi solicita aprobarea plecãrii în strãinãtate în interes personal vor depune cererea de eliberare a pasaportului şi a vizei, însoţitã de acordul conducatorului organizaţiei din care fac parte. Conducãtorul organizaţiei socialiste rãspunde pentru acordul dat.
ART. 17
Cetãţenii romani care solicita sa-şi stabileascã domiciliul în strãinãtate şi strãinii cu domiciliul în Republica Socialistã România care doresc sa calatoreasca în strãinãtate depun cererile pentru obţinerea paşapoartelor şi vizelor romane la militiile judeţene în circumscripţia cãrora domiciliazã, iar cei domiciliaţi în Bucureşti, la Militia municipiului Bucureşti.
Persoanele prevãzute în alineatul precedent care solicita sa-şi stabileascã domiciliul în strãinãtate sînt obligate ca, înainte de a pleca din ţara, sa-şi lichideze datoriile şi pretenţiile pe care le-ar avea fata de statul roman sau fata de organizaţii socialiste din ţara; ele vor depune, odatã cu cererea, acte doveditoare eliberate de organele competente ca nu mai au obligaţii fata de stat, precum şi o declaraţie autentificatã din care sa rezulte ca şi-au lichidat datoriile şi pretenţiile pe care le aveau fata de statul roman ori fata de organizaţiile socialiste romane.
ART. 18
Rezolvarea cererilor cu privire la eliberarea paşapoartelor prevãzute la art. 13 se face în termen de 30 de zile, iar a celor prevãzute la art. 14, în termen de 60 de zile, de la data depunerii cererilor.
ART. 19
Cetãţenii romani cu domiciliul sau resedinta în strãinãtate adreseazã cererile pentru obţinerea pasaportului sau a vizei de intrare definitiva în ţara misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.
ART. 20
La înapoierea în ţara, pasapoartele vor fi predate, în termen de 48 de ore, organelor care le-au inminat.
ART. 21
Pierderea pasaportului va fi anunţatã de îndatã dupã constatarea faptului de cãtre titular, în ţara organului de militie cel mai apropiat, iar în strãinãtate, misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.
ART. 22
Pasapoartele se pãstreazã la organele Ministerului de Interne, cu excepţia paşapoartelor diplomatice, de serviciu şi a celor simple folosite pentru cãlãtorii în interes de serviciu, care se pãstreazã de cãtre organele Ministerului Afacerilor Externe.
CAP. 3
Valabilitatea paşapoartelor
ART. 23
Pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu şi pasaportul simplu se emit pentru o perioada de 5 ani; ele vor putea fi prelungite pentru o noua perioada, fãrã a depãşi 10 ani de la data emiterii. Aceeaşi valabilitate o au şi actele de trecere a frontierei de stat, eliberate de cãtre organele competente ale statului roman, în baza înţelegerilor internaţionale la care România este parte, în afarã cazurilor cînd prin acestea se dispune altfel.
Pasaportul pentru cetãţenii romani domiciliaţi în strãinãtate se emite pentru o perioada de 1-2 ani; el va putea fi prelungit, succesiv, pentru o noua perioada de 1-2 ani, fãrã a depãşi 10 ani de la data emiterii.
Posesorii de paşapoarte pentru cetãţenii romani domiciliaţi în strãinãtate sînt obligaţi sa se prezinte pentru a fi înregistraţi la misiunea diplomaticã sau la oficiul consular al Republicii Socialiste România din ţara în care au domiciliul şi sa solicite anual vize, iar în expirarea valabilitãţii pasaportului sa solicite prelungirea valabilitãţii acestuia. Cei domiciliaţi în statele unde nu exista misiuni diplomatice sau oficii consulare romane se vor adresa în acest scop misiunii diplomatice sau oficiului consular roman din ţara cea mai apropiatã.
Pasaportul pentru persoanele fãrã cetãţenie se emite pentru o perioada de 6 luni şi va putea fi prelungit pînã la efectuarea cãlãtoriei la care acesta da dreptul.
Titlul de cãlãtorie se emite pentru o perioada de 6 luni, cu posibilitatea de a fi prelungit cu încã 12 luni de cãtre organele emitente.
ART. 24
Pasapoartele şi actele eliberate de organele competente ale altui stat, recunoscute ca valabile sau acceptate de statul roman, dau dreptul la trecerea frontierei de stat romane dacã, potrivit uzantelor internaţionale, pe lîngã îndeplinirea celorlalte condiţii de valabilitate, sînt stampilate şi semnate de organul emitent, iar pe fotografia titularului şi a insotitorilor este aplicatã ştampila sau timbrul sec.
În cazul în care actele colective de trecere a frontierei emise de statele strãine nu sînt prevãzute cu fotografiile persoanelor incluse în aceste acte, cel în cauza trebuie sa posede legitimatii personale prevãzute cu fotografie, cu excepţia minorilor care, potrivit legii statului cãruia îi aparţin, nu au dreptul la legitimatie.
CAP. 4
Viza romana
ART. 25
Pentru trecerea frontierei de stat romane, pasapoartele trebuie sa fie prevãzute cu viza romana.
Pasapoartele eliberate de organele competente ale altui stat, precum şi actele eliberate pe baza înţelegerilor internaţionale la care România este parte, sînt scutite de viza romana, în conformitate cu aceste înţelegeri.
ART. 26
Viza romana se acorda pentu o singura cãlãtorie sau mai multe cãlãtorii pe o perioada determinata.
Prin hotãrîre a Consiliului de miniştri se vor stabili categoriile de persoane care, deplasindu-se în strãinãtate în interes de serviciu, pot primi viza pentru mai multe cãlãtorii pe o perioada determinata.
Viza romana este: diplomaticã, de serviciu, simpla sau turistica, în raport cu natura actului de trecere a frontierei şi cu scopul cãlãtoriei.
Viza de tranzit da dreptul la tranzitarea teritoriului Republicii Socialiste România şi este valabilã 72 de ore de la trecerea frontierei romane.
ART. 27
Valabilitatea vizei romane nu poate depãşi 6 luni de la data acordãrii ei, cu excepţia unor categorii de persoane trimise în misiune în strãinãtate care vor fi stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri şi a cazurilor cînd prin înţelegeri internaţionale, la care România este parte, s-a stabilit altfel.
ART. 28
Viza turistica se acorda strãinilor aparţinînd statelor cu care Republica Socialistã România nu a încheiat înţelegeri bilaterale pentru desfiinţarea vizelor, precum şi cetãţenilor romani domiciliaţi în strãinãtate care doresc sa viziteze România ca turişti. Aceasta viza se acorda, la cerere, de cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România sau de cãtre punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
Viza turistica da dreptul de şedere în Republica Socialistã România pînã la 60 de zile şi va putea fi prelungitã, la cerere, pînã la 120 de zile.
CAP. 5
Contravenţii la regimul paşapoartelor
ART. 29
Constituie contravenţie urmãtoarele fapte:
a) pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului eliberat de autoritãţile romane;
b) neanuntarea de cãtre titular, în ţara organului de militie cel mai apropiat, iar în strãinãtate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România, în termen de 48 de ore de la constatare, a pierderii, furtului sau distrugerii pasaportului;
c) nepredarea pasaportului, de cãtre titular, organului care i l-a inminat, în termen de cel mult 48 de ore de la înapoierea în ţara;
d) nepredarea pasaportului, în cazul neefectuarii cãlãtoriei de cãtre titular, organului care i l-a inminat, în termen de 48 de ore de la expirarea vizei;
e) reţinerea pasaportului de la titularul lui, de cãtre persoane neautorizate de lege;
f) darea sau primirea spre pãstrare, cu excepţia cazurilor expres prevãzute de lege, ori darea sau primirea drept garanţie, precum şi abandonarea pasaportului;
g) efectuarea de modificãri, adãugiri sau menţiuni scrise ori stampilate în pasaport, cu excepţia mentiunilor prevãzute expres de lege, precum şi acceptarea de cãtre titular de a i se face pe pasaport modificãri, adãugiri sau alte menţiuni, dacã fapta nu a fost sãvîrşitã în astfel de condiţii încît potrivit legii constituie infracţiune;
h) încãlcarea de cãtre conducãtorii organizaţiilor socialiste a obligaţiilor prevãzute în art. 13 alin. 3 şi art. 18.
Contravenţiile prevãzute la alin. 1 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 200 la 500 lei, cele prevãzute la lit. a);
b) cu amenda de la 300 la 1.000 lei, cele prevãzute la lit. b)-h).
Contravenţiile se constata de personalul care are atribuţii cu privire la aplicarea regimului paşapoartelor. Sancţiunea se aplica de agentul constatator.
Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare. Plîngerea se soluţioneazã de conducãtorul organului din care face parte agentul constatator sau de cãtre o persoana incadrata în munca ierarhic superioarã agentului constatator, împuternicit de conducãtorul acestui organ.
Contravenţiilor prevãzute la alin. I li se aplica prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, în mãsura în care nu se dispune altfel prin prezentul articol.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 30
Pasapoartele romane şi actele eliberate de organele competente ale altui stat, recunoscute ca valabile sau acceptate de statul roman, dau dreptul posesorilor lor la trecerea frontierei de stat a Republicii Socialiste România cu arme de vinatoare sau sportive şi cu munitiile corespunzãtoare, numai dacã acestea au fost înscrise în actele de trecere a frontierei de stat, dupã caz, de organul care a eliberat pasaportul, a acordat viza romana sau de cãtre punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
ART. 31
Strainul care în timpul şederii în Republica Socialistã România îşi pierde actul de trecere a frontierei de stat va fi indrumat sa se adreseze misiunii diplomatice sau oficiului consular al statului cãruia îi aparţine, în vederea obţinerii unui nou act. Acest act da dreptul la trecerea frontierei dupã ce i s-a aplicat viza romana.
ART. 32
Ordinele, instrucţiunile şi orice alte asemenea acte în legatura cu aplicarea regimului paşapoartelor vor fi emise de organele competente, cu avizul Ministerului de Interne.
ART. 33
<>Decretul nr. 973/1968 privind regimul paşapoartelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
