Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET Nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea si sanctionarea unor contraventii privind regulile de convietuire sociala, ordinea si linistea publica
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL NR. 33 din 13 aprilie 1970
Succesele repurtate de poporul roman în opera de construcţie socialistã, progresul continuu al economiei, ştiinţei şi culturii, activitatea educativã desfasurata prin şcoala, alte instituţii cultural-educative, organizaţii de stat şi obşteşti, au determinat o profunda innoire spiritualã a societãţii noastre, creşterea conştiinţei politico-cetatenesti a maselor largi populare.
Ca urmare a ridicãrii la un nivel tot mai înalt a gradului de responsabilitate socialã, oamenii muncii iau atitudine impotriva acelora care, sub influenta unor mentalitati înapoiate, refuza sa se încadreze într-o activitate utila, duc o viata parazitara, tulbura ordinea şi liniştea publica, incalca cele mai elementare norme de convieţuire socialã, provocind indignarea cetãţenilor.
Sarcini deosebite revin familiei, şcolii, organizaţiilor de masa şi obşteşti, colectivelor de munca, precum şi grupelor de sprijin ale militiei, care prin activitãţi instructiv-educative, prin concursul dat organelor de menţinere a ordinii publice, trebuie sa-şi aducã în continuare o mai mare contribuţie în prevenirea şi combaterea tuturor manifestãrilor antisociale, contrare regulilor de buna-cuviinţã, ce exprima concepţii strãine principiilor de viata socialistã.
Totodatã, se impune luarea de mãsuri şi pe plan legislativ pentru lichidarea manifestãrilor incompatibile cu ţinuta morala a omului societãţii socialiste şi asigurarea ordinii publice necesare exercitãrii nestingherite a drepturilor garantate de lege tuturor cetãţenilor.
În acest scop, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1
Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu închisoare contravenţionalã de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei urmãtoarele fapte, sãvîrşite de persoane care se sustrag de la îndatorirea cetateneasca de a-şi asigura mijloacele de existenta prin munca, tinzind la practicarea unui mod de viata parazitar, dacã aceste fapte nu se savirsesc în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni:
a) apelarea la mila publicului, de cãtre o persoana care, deşi are capacitate de munca sau posibilitãţi de întreţinere, recurge la aceasta pentru a-şi asigura mijloace de subzistenta sau a-şi spori veniturile, precum şi determinarea unei persoane la sãvîrşirea unor astfel de fapte, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor legale de întreţinere a acesteia sau pentru obţinerea unor foloase materiale;
b) atragerea de persoane, sub orice forma, sãvîrşitã în localuri, parcuri, pe strãzi sau în alte locuri publice, în vederea practicãrii de raporturi sexuale cu acestea, pentru a obţine foloase materiale;
c) organizarea, îngãduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decît cele autorizate, potrivit legii - în scopul dobîndirii, pe aceasta cale, a unor venituri ilicite;
d) iniţierea sau constituirea unor grupuri de persoane care, prin comportarea lor, exprima o conceptie de viata parazitara sau anarhica, contrarã regulilor elementare de buna-cuviinţã, strãinã principiilor de convieţuire socialistã, precum şi sprijinirea sub orice forma a unor astfel de grupuri sau aderarea la acestea.
ART. 2
Constituie contravenţie urmãtoarele fapte prin care se aduce atingere ordinii şi liniştii publice, dacã, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni:
a) sãvîrşirea de cãtre o persoana, în public, de acte, gesturi, fapte ori folosirea de expresii indecente, jignitoare, obscene, de natura sa provoace indignarea cetãţenilor;
b) comportarea jignitoare fata de organul de urmãrire penalã sau de menţinere a ordinii publice, aflat în exerciţiul funcţiunii, ori împiedicarea acestuia de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul militiei ori al altui organ judiciar sau de a lua mãsurile necesare pentru menţinerea ordinii publice;
c) alungarea din locuinta comuna a soţului sau a sotiei, a copiilor, precum şi a oricãror alte persoane aflate în întreţinere;
d) provocarea de scandal în localuri publice;
e) portul, fãrã drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori al altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru tãiere, impungere sau lovire, precum şi folosirea armelor de tir cu aer comprimat, în locuri şi împrejurãri în care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporalã a persoanelor;
f) urmãrirea sau acostarea unei persoane, dacã fapta este însoţitã de cuvinte sau gesturi necuviincioase;
g) tulburarea, fãrã drept, a liniştii locuitorilor, prin producerea de zgomote, cu orice aparat sau alt obiect ori prin strigate sau larma;
h) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, dupã caz, prin solicitarea intervenţiei la fata locului, fãrã motiv întemeiat, dacã fapta nu este sancţionatã contraventional potrivit altor dispoziţii legale.
Contravenţiile prevãzute la lit. a-e se sancţioneazã cu închisoare contravenţionalã de la 20 zile la 3 luni sau cu amenda de la 500 la 2.000 lei, iar cele prevãzute la lit. f-h cu închisoare contravenţionalã de la 10 zile la o luna sau cu amenda de la 300 la 1.500 lei.
În cazul contravenţiei prevãzute la lit. c este necesarã sesizarea partii vãtãmate; retragerea plingerii ori împãcarea pãrţilor, intervenite pînã la rãmînerea definitiva a hotãrîrii, inlatura aplicarea sancţiunii.
Pentru minori şi persoane puse sub interdicţie, sesizarea se poate face şi de cãtre organele de ocrotire socialã.
ART. 3
Constituie, de asemenea, contravenţie urmãtoarele fapte, dacã, potrivit legii penale, nu sînt infracţiuni:
a) manifestarea unei atitudini de dezinteres în luarea mãsurilor necesare de cãtre pãrinţi sau persoanele cãrora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor ori au sub îngrijire un alienat ori debil mintal pus sub observatie, pentru a-l impiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie; lãsarea fãrã supraveghere a unui bolnav mintal periculos de cãtre persoane care au îndatorirea se a-l îngriji sau pãzi, precum şi neanuntarea organelor sanitare sau ale militiei în caz de scãpare de sub paza sau supraveghere;
b) aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport, cu pietre sau alte obiecte, ori cu substanţe iritante, corosive sau care murdaresc;
c) întreruperea curentului electric sau stingerea, fãrã drept, a lampilor ce servesc la iluminatul public pe strãzi, în parcuri, sali de spectacol sau în alte locuri publice;
d) vînzarea sau darea de bãuturi alcoolice spre consum într-un local sau alt loc public, de cãtre orice persoana, unui minor sub 14 ani;
e) refuzul consumatorului de a pãrãsi un local public în care se consuma bãuturi alcoolice, dupã ora legalã de închidere sau la cererea indreptatita a unui angajat al localului;
f) îngãduirea rãmînerii consumatorilor în localuri publice în care se consuma bãuturi alcoolice, dupã ora legalã de închidere, de cãtre angajaţii localului, sau primirea de cãtre aceştia a consumatorilor în astfel de localuri, în zilele şi orele cînd, potrivit dispoziţiilor legale, localurile sînt închise;
g) lãsarea în libertate ori fãrã supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;
h) ridicarea sau mutarea, fãrã drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistica ori a celor prin care se semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;
i) scrierea sau desenarea, fãrã drept, pe pereţii clãdirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinta comuna aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fãrã drept, a reclamelor, anunţurilor şi afiselor legal expuse în locuri anume destinate, dacã fapta nu este sancţionatã contraventional potrivit altor dispoziţii legale;
j) nerespectarea mãsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfãşurare a manifestãrilor cultural-sportive, întrunirilor sau altor manifestãri publice;
k) refuzul unei persoane, fãrã motiv întemeiat, de a participa, la cererea justificatã a organelor competente, la prevenirea sau înlãturarea urmãrilor în caz de inundaţie, calamitate sau alt pericol public, precum şi nerespectarea mãsurilor de ordine luate în asemenea situaţii;
l) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identitãţii sale ori de a prezenta actul de identitate, la cererea organelor de urmãrire sau de menţinere a ordinii publice aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
m) neprezentarea la sediul militiei, fãrã motiv întemeiat, la invitaţia facuta de un ofiţer sau subofiţer de militie, a unei persoane a carei prezentare este necesarã pentru exercitarea atribuţiilor ce revin militiei potrivit legii, altele decît cele privind cauzele penale.
Contravenţiile prevãzute la lit. a-d se sancţioneazã cu amenda de la 300 la 1.000 lei, iar cele prevãzute la lit. e-m, cu amenda de la 100 la 600 lei.
ART. 4
Sancţiunea închisorii contravenţionale poate fi aplicatã minorilor numai dacã au împlinit virsta de 16 ani; în acest caz, limitele sancţiunii prevãzute în art. 1 şi 2 se reduc la jumãtate.
În cazul minorilor care nu au împlinit virsta de 16 ani se va face aplicarea prevederilor art. 8 din Legea privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.
ART. 5
Dacã o persoana a savirsit mai multe contravenţii constatate prin acelaşi proces-verbal, în cazul în care pentru toate faptele sau numai pentru unele din ele s-a stabilit sancţiunea închisorii contravenţionale, se va aplica o singura sancţiune care nu va putea depãşi 6 luni, iar dacã contravenientul este un minor care a împlinit 16 ani, sancţiunea aplicatã nu va depãşi 3 luni.
ART. 6
În cazul contravenţiilor prevãzute în art. 1 şi 2 din prezentul decret nu sînt aplicabile dispoziţiile referitoare la plata a jumãtate din minimul amenzii prevãzute la <>art. 25 şi 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
ART. 7
Lucrurile care au servit la sãvîrşirea contravenţiei dacã sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin sãvîrşirea contravenţiei, dacã nu sînt restituite persoanei vãtãmate, sînt supuse confiscãrii în cazul contravenţiilor prevãzute la art. 1 lit. c şi art. 2 lit. e.
ART. 8
Contravenţiile se constata de primar sau de ofiţerii şi subofiterii de militie. În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contravenţiile se constata şi de cãtre împuterniciţi ai primarului anume desemnaţi prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular.
Ofiţerii şi subofiterii de militie, precum şi primarul sau împuterniciţii acestuia prevãzuţi la alineatul 1 sînt obligaţi sa intervinã şi sa ia mãsuri legale ori de cîte ori iau cunostinta despre încãlcarea regulilor de convieţuire socialã sau a celor privind ordinea şi liniştea publica prevãzute în prezentul decret.
În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 3, agentul constatator, odatã cu constatarea, aplica şi sancţiunea.
ART. 9
Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prevãzute la art. 3 se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
Plîngerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, însoţitã de copia acestuia, se depune, dupã caz, la comitetul executiv al consiliului popular sau la organul de militie din care face parte agentul constatator.
ART. 10
Plîngerea impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prevãzute la art. 3 se soluţioneazã dupã cum urmeazã:
a) de comitetul executiv al consiliului popular, în cazul procesului-verbal încheiat de primar sau de împuterniciţii acestuia;
b) de şeful organului de militie din care face parte ofiţerul sau subofiterul de militie care a încheiat procesul-verbal. În cazul proceselor-verbale încheiate de ofiţerii sau subofiterii de la posturi de militie comunale, plîngerea se soluţioneazã de şeful inspectoratului de militie cãruia îi este subordonat postul sau de alţi ofiţeri ierarhic superiori agentului constatator, anume împuterniciţi de şeful inspectoratului de militie. Dacã procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost încheiat de şeful unui organ de militie, plîngerea se soluţioneazã de şeful organului de militie ierarhic superior.
ART. 11
În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 1 şi 2, dacã agentul constatator apreciazã ca sancţiunea amenzii este îndestulãtoare, aplica amenda, procedînd potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 32/1968 .
În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndatã judecãtoriei în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia. Ministrul justiţiei poate dispune ca în municipiul Bucureşti soluţionarea unor asemenea pricini sa se facã la anumite judecãtorii.
Dacã identitatea sau domiciliul fãptuitorului nu pot fi stabilite, cînd exista temere de dispariţie ori lãsarea sa în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica, organul de militie va conduce de îndatã pe fãptuitor înaintea instanţei de judecata. În situaţia în care trimiterea nu se va putea face de îndatã, organul de militie, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea retine contravenientul pe care îl va inainta instanţei de judecata în cel mult 24 ore de la constatarea contravenţiei.
Judecarea pricinii poate avea loc şi în zilele de sãrbãtoare legalã.
ART. 12
Preşedintele judecãtoriei fixeazã termen de urgenta, cu citarea contravenientului.
Agentul care a constatat contravenţia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza.
În situaţia prevãzutã la art. 11 alin. 1, pricina se judeca în ziua sesizãrii instanţei, afarã de cazul în care este necesarã administrarea unor probe. În acest caz, judecarea se va face în cel mult 5 zile, contravenientul putind fi arestat preventiv, pe baza mandatului emis de instanta.
ART. 13
Instanta de judecata este formatã dintr-un singur judecãtor.
În cazul în care contravenientul este minor participarea procurorului la judecata este obligatorie. Totodatã minorului i se va asigura asistenta juridicã necesarã în condiţiile legii.
Judecãtorul se pronunţa asupra legalitãţii şi temeiniciei procesului-verbal şi, dupã caz, aplica sancţiunea şi ia mãsura confiscãrii ori anuleazã procesul-verbal.
ART. 14
Hotãrîrea instanţei de judecata este executorie.
Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 ore de la pronunţare, dacã a fost prezent la dezbateri sau de la comunicare, dacã a fost lipsa.
Procurorul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 ore de la pronunţare.
Cererea de reexaminare se soluţioneazã în termen de 3 zile de aceeaşi instanta, în complet format din 2 judecãtori.
Preşedintele judecãtoriei poate suspenda, pînã la soluţionare, executarea sancţiunii aplicate.
Hotãrîrea data în cererea de reexaminare este definitiva.
ART. 15
Executarea hotãrîrii judecãtoreşti, în ce priveşte închisoarea contravenţionalã, se face potrivit dispoziţiilor codului de procedura penalã, care se aplica în mod corespunzãtor.
Sancţiunea închisorii contravenţionale se executa în arestul militiei sau în locuri anume destinate ale penitenciarelor.
În timpul executãrii închisorii contravenţionale, cei sancţionaţi sînt obligaţi sa presteze activitãţi de interes obştesc pentru care sînt apţi. Regimul de executare a închisorii contravenţionale se stabileşte de ministrul afacerilor interne.
Executarea sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de un an de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii judecãtoreşti.
ART. 15^1*)
Dacã instanta constata ca sînt suficiente temeiuri ca îndreptarea contravenientului sa se realizeze fãrã a fi privat de libertate, poate dispune ca acesta sa execute închisoarea contravenţionalã prin munca la unitatea unde este încadrat sau la alta unitate, sub supravegherea colectivului în care lucreazã. În cazul contravenientilor neincadrati în munca, unitatea la care vor presta munca se stabileşte de instanta.
Refuzul contravenientului de a se prezenta la locul de munca sau sustragerea de la munca atrage revocarea mãsurii de executare prin munca a închisorii contravenţionale.
Dispoziţiile referitoare la munca corecţionalã din Codul penal şi Legea privind executarea pedepselor se aplica în mod corespunzãtor.
----------
*) Art. 15^1 a fost introdus prin art. I al Decretului nr. 41 din 14.II.1980. Prin acelaşi decret la art. II s-a prevãzut:
- Dispoziţiile art. I sînt aplicabile şi în cazul închisorii contravenţionale prevãzute în legile şi decretele în vigoare la data publicãrii prezentului decret.
ART. 16
În cazul contravenţiilor sãvîrşite de un elev sau student, organul care aplica sancţiunea va incunostinta, dupã rãmînerea definitiva a acesteia, unitatea de învãţãmînt, în vederea luãrii, dacã este cazul, şi a mãsurilor prevãzute în regulamente sau alte dispoziţii legale referitoare la organizarea şi funcţionarea instituţiilor de învãţãmînt.
Cînd faptele prevãzute la art. 1 şi 2 au fost sãvîrşite de un minor, acelaşi organ va sesiza, totodatã, şi comisia pentru ocrotirea minorilor, în vederea luãrii, dacã este cazul, a unei mãsuri educative.
Dacã faptele prevãzute la art. 1 şi 2 au fost sãvîrşite de un angajat sau membru cooperator, va fi incunostiintata unitatea unde contravenientul îşi are locul de munca, pentru antrenarea opiniei publice, a forţei educative a colectivului din care acesta face parte, în scopul combaterii unor asemenea manifestãri.
ART. 17
În cazul în care contravenţiile prevãzute la articolul 1 şi 2 sînt sãvîrşite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unitãţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica, dacã procesul-verbal este întemeiat, sancţiuni potrivit regulamentului disciplinei militare.
În situaţia în care contravenientul este incorporat pentru îndeplinirea serviciului militar, înainte de pronunţarea hotãrîrii judecãtoreşti, ori înainte de începerea executãrii sancţiunii închisorii contravenţionale, procesul-verbal sau, dupã caz, hotãrîrea, se trimite, de asemenea, comandantului unitãţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica sancţiuni potrivit regulamentului disciplinei militare.
ART. 18
Executarea închisorii contravenţionale pentru faptele prevãzute la art. 1 şi 2, sãvîrşite de cetãţeni strãini sau persoane fãrã cetãţenie care nu au domiciliul în Republica Socialistã România, poate fi înlocuitã prin obligarea la plata unei amenzi, fixindu-se ca echivalent al unei zile de închisoare contravenţionalã o suma de la 25 la 200 lei.
Înlocuirea executãrii închisorii contravenţionale poate fi dispusã, la cererea contravenientului, de judecãtorie prin hotãrîrea de aplicare a sancţiunii.
Dupã pronunţarea hotãrîrii sau în timpul executãrii acesteia, înlocuirea executãrii închisorii contravenţionale poate fi dispusã, la cererea contravenientului, de instanta de executare sau, dupã caz, de instanta în a carei raza teritorialã se afla locul de deţinere. Cuantumul amenzii se stabileşte, dupã caz, pentru intreaga sancţiune pronunţatã sau pentru restul sancţiunii de executat. Hotãrîrea este definitiva.
Suma datoratã drept amenda care înlocuieşte executarea închisorii contravenţionale se depune la Banca Romana de Comerţ Exterior în lei proveniţi din schimb de valuta fãcut în acest scop la cursurile în vigoare pentru operaţiunile necomerciale.
În caz de neîndeplinire a obligaţiei de plata a amenzii care înlocuieşte executarea sancţiunii închisorii contravenţionale, instanta de executare procedeazã la punerea în executare a sancţiunii.
ART. 19
Dispoziţiile prezentului decret se intregesc cu prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
ART. 20
<>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2291/1969 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind ordinea şi liniştea publica, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
