Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ART. 1
Pentru asigurarea legalitãţii populare în desfãşurarea activitãţii lor şi pentru apãrarea intereselor lor patrimoniale, organele, instituţiile, organizaţiile economice şi întreprinderile de stat, precum şi cele cooperatiste şi obşteşti îşi vor organiza oficii juridice proprii, în condiţiile Decretului de fata.
ART. 2
La ministere şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, la Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Romane, la comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale, orãşeneşti şi ale raioanelor orãşeneşti, la întreprinderile şi organizaţiile economice de stat avînd un numãr de peste 300 (trei sute) de angajaţi cu contracte de munca pe durata nedeterminatã, la organele centrale cooperatiste şi obşteşti, precum şi la uniunile regionale şi raionale cooperatiste vor funcţiona oficii juridice încadrate cu numãrul de jurisconsulti necesari, în raport cu volumul activitãţii acestora.
Celelalte organe, instituţii, organizaţii economice şi întreprinderi de stat, cooperatiste sau obşteşti, vor putea infiinta oficii juridice, potrivit cu necesitãţile lor, cu avizul forului tutelar.
Organele centrale ale administraţiei de stat vor putea infiinta, potrivit cu necesitãţile lor, oficii juridice şi la direcţiile sau secţiile lor regionale.
Oficiile juridice vor fi încadrate şi cu personalul administrativ necesar activitãţii lor.
ART. 3
Oficiile juridice depind direct de conducerea unitãţilor în cadrul cãrora funcţioneazã, raspunzind direct fata de aceasta pentru activitatea lor şi neputind fi folosite decît pentru lucrãri cu caracter juridic.
ART. 4
Oficiile juridice, în cadrul unitãţii din care fac parte şi în raport cu activitatea acesteia, au urmãtoarele atribuţii:
a) colaboreazã la întocmirea proiectelor de legi, decrete, hotãrîri, regulamente, ordine, instrucţiuni, precum şi a oricãror alte acte cu caracter normativ elaborate de acea unitate;
b) avizeazã, la cererea conducerii unitãţii, asupra proiectelor de legi, decrete, hotãrîri, regulamente, ordine, instrucţiuni, precum şi asupra oricãror alte acte cu caracter normativ, întocmite de alte unitãţi şi care sînt în legatura cu atribuţiile şi activitatea propriei lor unitãţi;
c) avizeazã, la cererea organelor de conducere, asupra legalitãţii mãsurilor ce urmeazã a fi luate de administraţia unitãţii în desfãşurarea activitãţii acesteia, precum şi asupra oricãror acte care pot angaja rãspunderea patrimonialã a unitãţii;
d) întocmesc proiectele de contracte sau proiectele oricãror acte cu caracter juridic în legatura cu activitatea unitãţii sau îşi dau avizul cu privire la acestea;
e) pot reprezenta interesele unitãţii în fata instanţelor judecãtoreşti, a organelor Arbitrajului de Stat sau departamental, ori în fata oricãror organe ale puterii sau administraţiei de stat, în condiţiile prevãzute la art. 6;
f) urmãresc apariţia dispoziţiilor cu caracter normativ şi semnaleaza organelor de conducere sarcinile ce revin unitãţii potrivit acestor dispoziţii;
g) rezolva orice alte lucrãri cu caracter juridic.
La organele centrale de stat şi obşteşti, la care exista şi direcţii, secţii sau birouri juridice cu atribuţii speciale de legislaţie şi studii juridice, oficiile juridice se vor ocupa numai cu rezolvarea problemelor juridice legate de interesele patrimoniale ale acestor organe, cît şi cu apãrarea acestor interese.
ART. 5
La întocmirea actelor juridice sau luarea oricãror mãsuri care pot angaja rãspunderea patrimonialã, precum şi în cazurile prevãzute de art. 4 lit. a şi b, organele de conducere ale unitãţilor în cadrul cãrora funcţioneazã oficii juridice sînt obligate sa ceara acestora avizul consultativ prealabil.
ART. 6
Ori de cîte ori unitatea nu se înfãţişeazã în justiţie prin conducerea ei, reprezentarea unitãţii se face prin oficiul sau juridic. În asemenea cazuri, delegaţia va fi semnatã de şeful oficiului juridic, iar dacã unitatea nu are decît un singur jurisconsult, de conducerea acesteia.
ART. 7
Pornirea acţiunilor în justiţie sau la organele arbitrale, fixarea pretenţiilor, renunţarea la pretenţii, acţiune sau cai de atac, precum şi darea raspunsurilor la interogator, se fac de organele de conducere ale unitãţilor interesate sau, cu delegaţie data de acestea în acest scop, de la caz la caz, şi de oficiile juridice.
Oficiile juridice sînt obligate sa susţinã interesele organizaţiei în instanta, sau în fata organului arbitral, sa exercite, dacã este cazul, cãile de atac legale şi sa ia orice alte mãsuri necesare apãrãrii intereselor legale ale unitãţilor în cadrul cãrora funcţioneazã.
ART. 8
Organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, care au cauze judiciare, litigii arbitrale sau alte interese patrimoniale în alte localitãţi decît acelea unde îşi au sediul, mai pot fi reprezentate şi dupã cum urmeazã:
a) organele centrale ale administraţiei de stat, unitãţile exterioare ale acestora, precum şi instituţiile, organizaţiile economice şi întreprinderile de stat tutelate de aceste organe centrale, pot fi reprezentate prin oficiul juridic al oricãrei unitãţi locale care face parte din sistemul lor.
La fel, unitãţile locale pot fi reprezentate în localitatea unde îşi are sediul organul central prin oficiul juridic al acestuia sau prin oficiul juridic al unitãţii desemnate de organul central.
Prevederile acestui alineat se aplica şi întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat de interes local.
Organele centrale ale administraţiei de stat care nu au în sistemul lor unitãţi locale, la care ar putea lua fiinta oficii juridice, pot fi reprezentate prin oficiul juridic al comitetului executiv al sfatului popular local;
b) organele locale ale puterii şi administraţiei de stat pot fi reprezentate prin oficiul juridic al comitetului executiv al sfatului popular local.
În cazurile cînd reprezentarea este necesarã în Capitala Republicii Populare Romane, organele locale ale puterii şi administraţiei de stat pot fi reprezentate prin oficiul juridic al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Romane, în afarã de organele locale ale puterii şi administraţiei de stat din regiunea Bucureşti, care vor fi reprezentate prin oficiul juridic al Comitetului Executiv la Sfatului Popular al regiunii Bucureşti;
c) organizaţiile cooperatiste şi obşteşti pot fi reprezentate, în condiţiile prevãzute la lit. a, prin oficiul juridic al oricãrei organizaţii din sistemul lor.
ART. 9
Doua instituţii, întreprinderi sau organizaţii economice de stat, cooperatiste sau obşteşti sau unitãţi locale ale aceluiaşi organ central care nu-şi pot organiza un oficiu juridic propriu în condiţiile art. 2, vor putea angaja în limita fondurilor bugetare unul şi acelaşi jurisconsult.
Acesta va efectua lucrãrile juridice prevãzute în art. 4 pentru ambele unitãţi, în asa fel încît munca şi salarizarea sa la ambele unitãţi sa nu depãşeascã o norma şi jumãtate în raport cu situaţia jurisconsultului de la oficiul juridic al unei unitãţi asemãnãtoare.
În cazul cînd între unitãţile care folosesc acelaşi jurisconsult se naşte o contrarietate de interese ele îşi vor angaja apãrãtori deosebiţi.
Prevederile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul cînd contrarietatea de interese exista între doua unitãţi, dintre care una trebuie sa asigure, în condiţiile art. 8, celeilalte unitãţi, asistenta juridicã prin oficiul sau juridic.
ART. 10
Dacã o instituţie sau o organizaţie socialistã, avînd nevoie de asistenta juridicã, nu poate folosi serviciile vreunui oficiu juridic în condiţiile stabilite de art. 2, 8 sau 9, sau în cazul cînd are nevoie de o asistenta juridicã specialã, ea poate angaja în acest scop, de la caz la caz, un avocat de la birourile colective ale colegiilor de avocaţi.
ART. 11
În cazul în care în activitatea oficiilor juridice ale unitãţilor de stat, cooperatiste şi obşteşti se ridica probleme de principiu, oficiile juridice interesate pot cere avizul oficiului juridic al organului central de care depind.
ART. 12
Pot fi jurisconsulti absolvenţii facultãţilor de ştiinţe juridice sau ai şcolilor juridice ale Ministerului Justiţiei.
Jurisconsultii vor efectua la început un stagiu de doi ani ca jurisconsulti stagiari, putind lucra efectiv numai în acele oficii juridice unde sînt şi jurisconsulti definitivi, primind titlul de jurisconsult dupã efectuarea acestui stagiu.
Sînt scutiţi de stagiu absolvenţii institutelor de învãţãmînt arãtate în alineatul 1, care au activat timp de cel puţin doi ani ca judecãtori, procurori, consilieri juridici, referenţi juridici de specialitate, notari sau arbitri de stat ori în alte asemenea funcţii juridice de specialitate, precum şi avocaţii definitivi.
ART. 13
În vederea evidentei şi creşterii cadrelor de jurisconsulti, precum şi a ridicãrii continue a nivelului lor ideologic şi profesional, jurisconsultii se vor grupa în colective de jurisconsulti pe fiecare regiune, conduse de cãtre un birou format din jurisconsultii desemnaţi în acest scop de Ministerul Justiţiei, care va stabili şi numãrul membrilor acestor birouri.
Colectivele de jurisconsulti vor funcţiona la colegiile de avocaţi.
Jurisconsultii se vor înscrie pe tabloul ţinut de biroul colectivului din care fac parte şi numai cei înscrişi pe un asemenea tablou vor putea activa în aceasta calitate.
Toţi acei care, la data punerii în aplicare a prezentului Decret, au calitatea de jurisconsulti, se vor putea înscrie pe tabloul colectivului din cadrul cãruia urmeazã sa facã parte.
În cadrul colectivelor se vor tine cursuri de îndrumare cu caracter politico-juridic general, dupã programul stabilit în acest scop.
Organizarea şi funcţionarea colectivelor de jurisconsulti şi a birourilor de conducere, precum şi a cursurilor de îndrumare se vor stabili prin instrucţiunile Ministrului Justiţiei, care, în vederea realizãrii scopului arãtat în alineatul 1, exercita controlul şi îndrumarea colectivelor de jurisconsulti.
ART. 14
Jurisconsultii care activeazã la organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti vor fi încadraţi în categoriile personalului tehnic de specialitate, în raport cu munca şi rãspunderea lor, a vechimii în cimpul muncii juridice şi a volumului activitãţii organizaţiei la care funcţioneazã, în unul din urmãtoarele grade profesionale şi cu salarizarea corespunzãtoare:
a) jurisconsult stagiar,
b) jurisconsult,
c) jurisconsult principal,
d) consilier juridic,
e) consilier juridic principal şi
f) consilier juridic şef.
ART. 15
Jurisconsultii, ca angajaţi ai unitãţilor la care activeazã, sînt supuşi prevederilor Codului Muncii.
ART. 16
Oficiile Juridice ale organelor centrale de stat, cooperatiste şi obşteşti, precum şi cel al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Romane şi ale comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale, vor controla şi indruma munca profesionalã dusa la oficiile juridice sau de jurisconsultii angajaţi în condiţiile art. 9, de la unitãţile subordonate ori cele controlate şi indrumate, sub raportul activitãţii specifice sistemului condus de organul central.
ART. 17
Jurisconsultii nu pot ocupa şi alte funcţiuni retribuite, în afarã de funcţiuni legate de activitatea didactica-juridicã şi publicistica.
ART. 18
Jurisconsultii vor fi încadraţi conform tabelei de salarizare anexa 2 a Deciziei Consiliului de Miniştri nr. 47 din 29 ianuarie 1949 .
ART. 19
Decretul nr. 87 din 1 aprilie 1950 , pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice ale ministerelor şi sfaturilor populare, cu excepţia art. 11, se abroga.
De asemenea se abroga <>art. 29 şi 30 ale Decretului nr. 39 din 14 februarie 1950 , privitor la profesiunea de avocat, <>art. 26 alin. 2 al Decretului nr. 281 din 21 iulie 1954 , pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în Republica Populara Romana, precum şi orice alte dispoziţii contrarii.
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
