Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
__________
*) Acest decret a devenit Legea nr. 38/1972 .
EXPUNERE DE MOTIVE
Atribuţiile stabilite prin lege în domeniul apãrãrii securitãţii statului, a proprietãţii socialiste, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, prevenirii şi descoperirii infractorilor, menţinerii ordinii publice, eliberãrii şi controlului actelor de trecere a frontierei de stat, pot fi îndeplinite numai printr-o colaborare perfecta între organele de securitate şi cele de militie, precum şi între unitãţile din subordinea acestora.
Fata de cele de mai sus, a fost necesar sa se creeze cadrul organizatoric care sa asigure o coordonare unitarã a activitãţii pe care o desfãşoarã organele de securitate şi cele de militie, fapt pentru care s-a emis alãturatul decret privind înfiinţarea Ministerului de Interne, prin fuziunea Consiliului Securitãţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne.
Unificarea organelor de securitate cu cele ale afacerilor interne într-un singur organ central al administraţiei de stat va asigura în mai bune condiţii înfãptuirea politicii partidului şi statului în domeniul lor de activitate, realizandu-se totodatã folosirea mai eficienta a cadrelor şi a mijloacelor materiale din dotare.
Acest cadru organizatoric va corespunde în mai mare mãsura cerinţelor de perfecţionare a forţelor organizatorice şi a metodelor de conducere, în vederea îndeplinirii de cãtre organele de securitate, militie şi celelalte unitãţi şi formaţiuni, în tot mai bune condiţii, a sarcinilor ce le revin.
Decretul stabileşte atribuţiile ce revin Ministerului de Interne, precum şi cadrul organizatoric de realizare a acestor atribuţii.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Se înfiinţeazã Ministerul de Interne prin fuziunea Consiliului Securitãţii Statului cu Ministerul Afacerilor Interne.
Ministerul de Interne, organ central al administraţiei de stat, are sarcina de a infaptui politica partidului şi statului în domeniul apãrãrii securitãţii statului, asigurãrii ordinii publice, apãrãrii proprietãţii socialiste şi personale, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, contribuind prin aceasta la asigurarea muncii paşnice de construcţie socialistã a poporului roman.
ART. 2
Ministerul de Interne asigura, în activitatea sa, aplicarea legilor, decretelor, hotãrârilor Consiliului Apãrãrii şi a hotãrârilor Consiliului de Miniştri.
Ministerul de Interne rãspunde fata de conducerea partidului şi statului pentru intreaga activitate pe care o desfãşoarã.
Pentru activitatea de securitate Ministerul de Interne rãspunde nemijlocit în fata Comitetului Central al Partidului Comunist Roman.
ART. 3
În îndeplinirea atribuţiilor sale Ministerul de Interne colaboreazã cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, Uniunea Tineretului Comunist, Statul Major al Garzilor Patriotice şi se sprijinã pe concursul larg al colectivelor de oameni ai muncii.
CAP. II
Atribuţii
ART. 4
Ministerul de Interne are urmãtoarele atribuţii principale:
I. Atribuţii cu privire la organele de securitate
a) organizeazã şi desfãşoarã activitatea de apãrare a securitãţii statului în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidãrii acţiunilor întreprinse de serviciile de spionaj strãine şi agenturile acestora impotriva statului roman, a acţiunilor de sabotaj, diversiune şi subminare a economiei naţionale, precum şi a altor infracţiuni contra securitãţii statului;
b) organizeazã şi desfãşoarã activitatea de contrainformatii militare, în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidãrii acţiunilor serviciilor de spionaj strãine îndreptate impotriva capacitãţii de apãrare a tarii şi a forţelor armate ale Republicii Socialiste România;
c) organizeazã activitatea de informaţii pentru cunoaşterea acţiunilor îndreptate impotriva statului roman;
d) organizeazã şi desfãşoarã activitatea de contra-informaţii radio pe teritoriul Republicii Socialiste România;
e) ia mãsuri pentru apãrarea secretului de stat, verifica, potrivit legii, în cadrul organizaţiilor socialiste modul de aplicare a dispoziţiilor legale privind apãrarea secretului de stat, contribuie la educarea cetãţenilor în spiritul vigilentei;
f) asigura securitatea personalã a conducãtorilor de partid şi de stat.
II. Atribuţii cu privire la organele de militie
a) asigura menţinerea ordinii publice şi respectarea regulilor de convieţuire socialã;
b) apara proprietatea socialistã impotriva acţiunilor întreprinse de infractori sau alte persoane care lezeaza avutul obştesc;
c) apara proprietatea personalã: ia mãsuri, potrivit competentei sale, pentru prevenirea, descoperirea şi lichidarea acţiunilor de încãlcare a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor;
d) asigura menţinerea ordinii şi paza pe teritoriul comunelor, oraşelor şi municipiilor;
e) ia mãsuri pentru siguranta circulaţiei pe drumurile publice, indruma supravegheazã şi controleazã circulaţia.
În acest scop:
- prezintã propuneri organizaţiilor socialiste care au în administrare drumurile publice pentru luarea mãsurilor ce se impun în scopul îmbunãtãţirii condiţiilor de circulaţie şi participa, prin organele sale de specialitate, la întocmirea planurilor de sistematizare şi dirijare a circulaţiei în localitãţi şi în afarã lor;
- avizeazã construcţiile şi amenajãrile de drumuri publice, precum şi alte lucrãri destinate parcarii şi gararii vehiculelor;
f) asigura respectarea normelor legale privitoare la regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive; asigura respectarea normelor legale care reglementeazã regimul obiectelor şi materiilor ce prezintã pericol public ori pot fi folosite la sãvârşirea unor infracţiuni;
g) organizeazã activitatea, care îi revine potrivit legii, cu privire la eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei de stat a Republicii Socialiste România;
h) organizeazã, indruma şi controleazã, potrivit legii, activitatea cu privire la:
- ţinerea evidentei populaţiei şi eliberarea actelor care certifica identitatea, domiciliul şi cetãţenia romana;
- ţinerea evidentei strãinilor şi eliberarea actelor care certifica identitatea celor care domiciliazã în ţara şi, în cazurile determinate de lege, a celor cu resedinta în Republica Socialistã România.
III. Atribuţii comune organelor de securitate şi militie
a) organizeazã şi desfãşoarã activitatea ce îi revine pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor; organizeazã activitatea pe care organele sale o desfãşoarã, potrivit legii, în cursul procesului penal; organizeazã locuri de reţinere şi arest preventiv; organizeazã cazierul judiciar pentru ţinerea evidentei persoanelor condamnate ori impotriva cãrora s-au luat alte mãsuri cu caracter penal;
b) elaboreazã studii împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate cu privire la starea infractionala, cauzele acesteia şi mãsurile ce se impun a fi luate.
IV. Atribuţii cu privire la trupele de securitate
a) asigura, la nevoie, participarea trupelor de securitate la menţinerea ordinii publice;
b) asigura cu trupe de securitate paza unor obiective de importanta deosebita stabilite prin hotãrâri ale Consiliului de Miniştri;
c) participa, în cooperare cu unitãţi ale Ministerului Forţelor Armate şi ale garzilor patriotice, la îndeplinirea unor misiuni speciale.
V. Atribuţii cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor
a) organizeazã unitãţi şi formaţiuni militare de pompieri care au sarcina de a preveni şi combate incendiile;
b) asigura îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al activitãţii de prevenire şi stingere a incendiilor pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România;
c) emite sau avizeazã, împreunã cu organele stabilite prin lege, norme general obligatorii cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor, la proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor;
d) stabileşte necesarul de maşini, instalaţii, utilaje, accesorii şi agenţi stingatori, avizeazã proiectarea şi omologarea acestora şi participa la receptionarea lor.
VI. Atribuţii cu privire la unitãţile şi formaţiunile de penitenciare
a) organizeazã locurile de deţinere şi asigura executarea pedepselor privative de libertate şi a închisorii contravenţionale;
b) asigura reeducarea prin munca precum şi prin alte activitãţi prevãzute de lege a celor condamnaţi, pentru ca aceştia sa devinã utili societãţii;
c) organizeazã educarea minorilor internati în baza hotãrârilor instanţelor judecãtoreşti în centre de reeducare ale Ministerului de Interne, prin şcoli şi activitãţi cu caracter cultural-educativ.
VII. Atribuţii cu privire la Fondul Arhivistic Naţional
a) organizeazã, indruma şi controleazã, potrivit legii, activitatea cu privire la evidenta, selecţionarea, pãstrarea şi folosirea documentelor din Fondul Arhivistic Naţional;
b) elaboreazã norme tehnice pentru desfãşurarea activitãţii artistice în conformitate cu prevederile legii; indruma şi controleazã aplicarea acestora;
c) preia de la organizaţiile socialiste şi celelalte organizaţii documentele care se pãstreazã permanent, în condiţiile şi termenele prevãzute de lege, şi asigura condiţiile necesare conservãrii lor.
Pentru documentele de importanta deosebita, organizeazã un fond de asigurare pe baza de microfilme şi alte forme de reproducere adecvate;
d) informeazã instituţiile ştiinţifice şi cultural-educative din ţara asupra documentelor pe care le deţine şi care conţin date privind domeniul lor de activitate;
e) întreţine şi dezvolta relaţii cu organizaţii din strãinãtate, în vederea schimbului de informaţii în domeniul arhivistic şi al schimbului de documente şi reproduceri de pe acestea.
VIII. Alte atribuţii
a) organizeazã, conduce şi indruma pregãtirea militarã, profesionalã de specialitate şi politica a militarilor din aparatul Ministerului de Interne, activi şi de rezerva; asigura permanenta capacitate de lupta şi de mobilizare a trupelor Ministerului de Interne;
b) realizeazã încadrarea aparatului Ministerului de Interne cu personalul militar activ şi de rezerva, asigura încadrarea personalului civil al ministerului şi cel de conducere al întreprinderilor subordonate;
c) planifica, coordoneazã şi controleazã activitatea economicã şi financiarã a organelor şi unitãţilor din subordinea sa;
d) asigura dotarea cu materiale şi mijloace tehnice necesare şi stabileşte normele de dotare şi consum pentru armament, munitie şi tehnica de lupta, precum şi pentru materialele şi mijloacele tehnice specifice activitãţii ministerului;
e) exercita orice alte atribuţii ce îi sunt date prin lege.
ART. 5
În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, organele Ministerului de Interne au urmãtoarele drepturi şi obligaţii:
a) sa acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii de stat, dacã acestea intampina rezistenta fizica în executarea sarcinilor de serviciu;
b) sa legitimeze şi sa stabileascã identitatea persoanelor care au încãlcat dispoziţiile legale sau sunt respectate. Mãsura legitimãrii se ia de ofiţeri şi subofiteri care prezintã legitimatia de serviciu;
c) sa conducã în fata organelor de urmãrire penalã pe cei care prin acţiunile lor pericliteazã ordinea publica, viata persoanelor sau alte valori sociale şi sa efectueze cercetarea penalã în cazurile prevãzute de lege.
d) sa ia mãsura reţinerii, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege; sa punã în executare mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor;
e) sa între, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în incinta organizaţiilor socialiste ori la bordul navelor sau aeronavelor romane. Percheziţiile sau alte acte de urmãrire penalã se pot face cu consimţãmântul conducerii acestor organizaţii, al comandantilor navelor şi cu asistenta organelor cãpitãniei de port, al comandantilor aeronavelor ori cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevãzute de lege. În caz de infracţiuni flagrante, consimţãmântul sau autorizaţia nu este necesarã;
f) sa între în locuinta persoanelor fizice în vederea îndeplinirii atribuţiilor legale:
- la solicitarea sau cu consimţãmântul scris al acestora;
- fãrã încuviinţare sau autorizaţia procurorului, în caz de infracţiuni flagrante;
- în celelalte cazuri, numai cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevãzute de lege;
g) sa execute dispoziţiile comitetelor executive ale consiliilor populare privitoare la respectarea legilor, menţinerea ordinii şi paza pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi comunelor;
h) sa participe la luarea mãsurilor pentru prevenirea calamitãţilor şi înlãturarea urmãrilor acestora.
ART. 6
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii din Ministerul de Interne sunt obligaţi sa intervinã şi în afarã orelor de program ori a atribuţiilor lor de serviciu, când iau cunostinta de existenta unor acţiuni îndreptate impotriva securitãţii statului sau în caz de infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a cãror cercetare va fi efectuatã de organele competente.
CAP. III
Organizare şi funcţionare
ART. 7
Ministerul de Interne este condus de Colegiul ministerului, organ deliberativ, care hotãrãşte în problemele generale privind activitatea ministerului.
ART. 8
Componenta colegiului ministerului se aproba de Comitetul Central al Partidului Comunist Roman şi de Consiliul de Miniştri, la propunerea ministrului.
Preşedintele colegiului este ministrul; în lipsa ministrului, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de primul adjunct al ministrului.
ART. 9
La şedinţele colegiului pot fi invitaţi delegaţi ai unor organe şi organizaţii de stat ori obşteşti interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii. De asemenea, la şedinţele colegiului pot fi invitaţi specialişti din cadrul ministerului sau din afarã acestuia.
ART. 10
Colegiul ministerului îşi desfãşoarã activitatea în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrâri cu majoritatea membrilor ce-l compun.
În caz de divergenta între preşedintele colegiului şi majoritatea membrilor colegiului, problema asupra cãreia nu s-a realizat un acord se raporteazã, de îndatã, conducerii partidului şi guvernului.
ART. 11
Şedinţele colegiului au loc cel puţin o data pe trimestru şi se convoacã, în timp util, de preşedintele acestuia. Colegiul poate fi convocat şi la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi.
ART. 12
Colegiul ministerului, în întregul sau, şi fiecare membru în parte rãspund în fata Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri pentru intreaga activitate a ministerului; fiecare membru al colegiului rãspunde în fata colegiului şi a preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sunt încredinţate.
ART. 13
Între şedinţele colegiului, ministrul de interne împreunã cu primul adjunct al ministrului, şeful departamentului, adjunctii ministrului şi primul adjunct al şefului de departament rezolva probleme curente ale activitãţii ministerului şi stabilesc mãsurile necesare pentru îndeplinirea operativã a hotãrârilor colegiului.
În vederea executãrii legilor, decretelor, precum şi a hotãrârilor Consiliului Apãrãrii, Consiliului de Miniştri şi ale colegiului ministerului şi în exercitarea atribuţiilor proprii, ministrul emite, potrivit legii, ordine, regulamente, instrucţiuni şi alte acte prevãzute de lege.
ART. 14
Pentru analizarea unor probleme de mare complexitate sau care intereseazã intreaga activitate a ministerului, colegiul poate constitui colective de lucru cuprinzând specialişti din cadrul ministerului sau din afarã acesteia. Desemnarea specialiştilor din afarã ministerului se va face cu acordul ministrului sau al conducatorului organului central respectiv.
ART. 15
Preşedintele colegiului informeazã colegiul ministerului asupra principalelor probleme care au fost rezolvate în perioada dintre şedinţe.
ART. 16
Ministerul de Interne are în conducerea sa un ministru, un prim-adjunct al ministrului, un şef de departament, patru adjuncţi ai ministrului şi un prim-adjunct al şefului de departament.
Primul adjunct al ministrului, şeful de departament, adjunctii ministrului şi primul adjunct al şefului de departament se numesc prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri.
Şeful de departament are rang de prim-adjunct al ministrului, iar primul adjunct al şefului de departament are rang de secretar general.
ART. 17
Ministrul reprezintã ministerul în raporturile cu celelalte organe şi organizaţii din afarã, precum şi în relaţiile internaţionale.
ART. 18
Din Ministerul de Interne fac parte: securitatea, militia, trupele de securitate şi de pompieri, penitenciarele şi arhivele statului.
Ministerul de Interne are în structura organizatoricã a aparatului sau central un departament, un inspectorat general, comandamente de arma, direcţii generale, direcţii şi servicii independente.
Ministerul de Interne are în subordinea sa organe teritoriale, mari unitãţi şi unitãţi militare, precum şi instituţii de învãţãmânt.
ART. 19
Efectivele Ministerului de Interne, precum şi structura organizatoricã de detaliu a aparatului sau central, se stabilesc prin hotãrâre a Consiliului de Miniştri.
ART. 20
În cadrul departamentului se organizeazã şi funcţioneazã un consiliu al departamentului, iar la inspectoratul general şi la comandamentele de arma se organizeazã şi funcţioneazã consilii militare, ca organe deliberative, care hotãrãsc asupra principalelor probleme din domeniul lor de activitate.
ART. 21
Personalul încadrat în unitãţile din subordinea Ministerului de Interne se compune din militari şi angajaţi civili.
Militarii din unitãţile subordonate Ministerului de Interne au drepturile şi obligaţiile prevãzute de normele legale pentru militarii forţele armate ale Republicii Socialiste România.
Prevederile statutelor corpului ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor forţelor armate ale Republicii Socialiste România se aplica şi ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din Ministerul de Interne şi unitãţile subordonate.
În cadrul unitãţilor centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului de Interne se organizeazã consilii de onoare pentru ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri.
Angajaţii civili sunt supuşi dispoziţiilor Codului muncii şi celorlalte norme legale.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 22
Timpul servit ca ofiţer şi subofiţer militarizat pana la 21 iulie 1967 se considera ca vechime în serviciul militar la acordarea drepturilor ce se cuvin militarilor pentru vechime în serviciu.
ART. 23
Ministerul de Interne asigura, potrivit legii, asistenta medicalã, socialã, drepturile de pensie şi asigurãri sociale ale personalului, precum şi ale familiilor şi urmaşilor acestuia.
ART. 24
Sarcinile privind Consiliul Securitãţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne, prevãzute de actele normative în vigoare, trec asupra Ministerului de Interne.
Obligaţiile, drepturile şi alte prevederi stabilite prin acte normative cu privire la personalul Consiliului Securitãţii Statului şi Ministerului Afacerilor Interne se aplica în mod corespunzãtor personalului Ministerului de Interne.
ART. 25
<>Decretul nr. 294/1968 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin <>Legea nr. 23/1968 , <>Decretul nr. 295/1968 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Securitãţii Statului, aprobat prin <>Legea nr. 24/1968 , precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.
Preşedintele
Consiliului de Stat.
NICOLAE CEAUŞESCU
Bucureşti, 19 aprilie 1972.
Nr. 130.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
