Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET nr. 106 din 28 august 1975  privind colectarea, predarea, gospodarirea si valorificarea deseurilor si a altor resurse secundare de materii prime si materiale*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECRET nr. 106 din 28 august 1975 privind colectarea, predarea, gospodarirea si valorificarea deseurilor si a altor resurse secundare de materii prime si materiale*)

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 96 din 3 septembrie 1975
*) Acest decret a devenit Legea nr. 50/1975 .

Dezvoltarea în ritmuri înalte a economiei naţionale impune lãrgirea bazei interne de materii prime, gospodãrirea cu rigurozitate maxima a acestora şi atragerea în circuitul economic într-o proporţie cît mai mare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, în scopul economisirii materiilor prime şi diminuãrii eforturilor legate de importul acestora.
Economia nationala dispune de importante cantitãţi de deşeuri metalice feroase şi neferoase, de produse chimice, materiale lemnoase, textile şi pielarie, rezultate din procesele de producţie, de halde, iazuri de decantare, namoluri şi alte reziduuri cu conţinut de substanţe utile, care, în prezent, sînt numai parţial valorificate. De asemenea, exista importante cantitãţi de resurse secundare în resturile menajere rezultate din gospodãriile populaţiei, în reziduurile stradale şi altele de aceeaşi categorie, care pot fi valorificate într-o mãsura mult mai mare.
Potenţialul economic deosebit de important pe care îl reprezintã pentru economia nationala deşeurile şi celelalte resurse secundare face necesarã reglementarea unitarã pe economie a tuturor activitãţilor legate de colectarea, predarea, gospodãrirea şi valorificarea acestora, stabilirea obligaţiilor şi raspunderilor ce revin în acest domeniu tuturor unitãţilor socialiste, fiecãrui cetãţean, de a contribui şi pe aceasta cale la dezvoltarea economicã-socialã a tarii noastre.
În acest scop,

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:

CAP. 1
Valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare în vederea largirii bazei interne de materii prime şi materiale

ART. 1
Din categoria deşeurilor şi a altor resurse secundare fac parte resturile de materii prime şi materiale, care rezulta din procesele tehnologice de prelucrare şi chimizare sau care sînt conţinute în apele reziduale, halde, iazuri miniere, namoluri şi zguri, subprodusele pentru a cãror valorificare sînt necesare prelucrari ulterioare, reziduurile stradale şi uzinale, reperele, materialele şi obiectele ce nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare, rezultate din casarea conform legii, a mijloacelor fixe şi din alte resurse de acest gen susceptibile de a fi valorificate, precum şi materialele şi obiectele uzate de toate categoriile rezultate din gospodãriile individuale.
ART. 2
În scopul largirii bazei interne de materii prime şi materiale, unitãţile economice şi instituţiile de stat, precum şi organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, sînt obligate sa asigure stringerea, sortarea, depozitarea, gospodãrirea, predarea şi respectiv valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare rezultate din activitatea proprie, sa ţinã evidenta contabil-gestionara a acestora şi sa predea, odatã cu casarea bunurilor aflate în administrarea sau proprietatea lor, unitãţilor specializate în colectarea deşeurilor, reperele, subansamblurile şi materialele care nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare.
Se interzice distrugerea sau degradarea deşeurilor şi a altor resurse secundare, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege.
Unitãţile economice vor adopta mãsuri concrete pentru ca în fiecare întreprindere, secţie, atelier sau loc de munca sa se instaureze un spirit de inalta responsabilitate în gospodãrirea economicoasa, cu eficienta sporitã, a materiilor prime şi materialelor, sa se acorde o atentie deosebita colectãrii şi valorificãrii tuturor deşeurilor şi celorlalte resurse secundare.
ART. 3
Cetãţenii sînt obligaţi sa predea unitãţilor de colectare materialele şi obiectele uzate care nu mai sînt utilizate în gospodãriile individuale, sa depoziteze reziduurile menajere în locurile stabilite de cãtre comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare şi sa participe la acţiunile iniţiate de organele de stat sau de organizaţiile de masa şi obşteşti în scopul colectãrii deşeurilor.
Uniunea Tineretului Comunist, celelalte organizaţii de masa şi obşteşti au datoria de a cultiva în rindurile tineretului, ale tuturor cetãţenilor patriei, spiritul de economie, grija pentru buna gospodãrire a materiilor prime şi materialelor, atitudinea necrutatoare impotriva risipei.
ART. 4
Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale ale administraţiei de stat, centralele, întreprinderile, organizaţiile cooperatiste meşteşugãreşti şi celelalte organizaţii obşteşti vor lua mãsuri ca începînd cu anul 1976, sa introducã în fiecare unitate economicã bilanţul anual al folosirii resurselor de materii prime şi materiale puse la dispoziţie, care sa evidentieze cantitãţile de materii prime şi materiale introduse în procesele de fabricaţie şi cele ce se regãsesc în produsele finite; pe aceasta cale, vor determina cantitatea şi structura deşeurilor şi a altor resurse secundare rezultate din procesul de producţie, în conformitate cu tehnologiile adoptate şi vor urmãri valorificarea superioarã a materiilor prime şi diminuarea continua a pierderilor sub forma de deşeuri prin perfecţionarea permanenta a tehnologiilor de fabricaţie.
Pe baza bilanţului anual al folosirii resurselor de materii prime şi materiale, se vor fundamenta în planul fiecãrei unitãţi sau subunitati obligaţiile şi rãspunderile ce îi revin în domeniul predãrii, colectãrii şi valorificãrii deşeurilor şi celorlalte resurse secundare şi se vor stabili mãsurile pentru aducerea la îndeplinire a acestora.
ART. 5
La proiectarea noilor obiective de investiţii, la dezvoltarea capacitãţilor existente, precum şi la asimilarea unor tehnologii şi produse noi, la care din procesele, tehnologice rezulta deşeuri, subproduse pentru a cãror valorificare sînt necesare prelucrari ulterioare sau alte resurse secundare, unitãţile de proiectari vor stabili în studiile tehnico-economice volumul acestora, soluţiile tehnologice de valorificare, precum şi cantitãţile de materii prime şi materiale ce urmeazã a fi astfel obţinute.
Unitãţile economice beneficiare, ministerele şi celelalte organe de avizare a studiilor tehnico-economice rãspund de verificarea modului de aplicare a prevederilor alineatului precedent.
ART. 6
Rãspunderea infaptuirii unitare a sarcinilor prevãzute în prezentul decret în domeniul valorificãrii deşeurilor şi a altor resurse secundare revine ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil care îşi exercita aceasta funcţie fata de toate unitãţile socialiste din subordinea organelor centrale sau locale de stat, precum şi a organizaţiilor cooperatiste şi a celorlalte organizaţii obşteşti.
Nomenclatorul deşeurilor şi al altor resurse secundare pentru care sînt organizate colectarea şi valorificarea şi al celor identificate pentru care vor trebui luate mãsuri de organizare a colectãrii şi valorificãrii lor, precum şi ministerele şi celelalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil, sînt prevãzute în anexa la prezentul decret. Pe mãsura identificarii altor resurse secundare de materii prime şi materiale, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi Comitetul de Stat al Planificarii vor completa acest nomenclator, cu consultarea ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil.
ART. 7
În scopul asigurãrii unui grad superior de valorificare a potenţialului de deşeuri şi alte resurse secundare din economie şi al creşterii participãrii acestora la dezvoltarea bazei interne de materii prime şi materiale, ministerele şi celelalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil, împreunã cu celelalte organe interesate, institutele de cercetare-proiectare, institutele de proiectare tehnologicã, centralele şi întreprinderile vor elabora şi prezenta Consiliului de Miniştri programe de valorificare anuale şi de perspectiva, pe fiecare categorie de deseu şi resursa secundarã.
La elaborarea studiilor şi programelor de valorificare a deşeurilor şi resurselor secundare se vor avea în vedere urmãtoarele orientãri principale:
a) în industria minereurilor feroase şi neferoase se va urmãri şi recuperarea substanţelor utile insotitoare, cum sînt: fier, cupru, plumb, zinc, wolfram, argint, aur, seleniu, telur etc., concomitent cu reducerea pierderilor de metal în steril; de asemenea, se vor studia posibilitãţile de trecere la extragerea mineralelor utile din iazuri, namoluri, halde cu continuturi mai ridicate de metal;
b) în industria carbunelui se va acţiona în mod deosebit pentru diminuarea pierderilor de substanţe combustibile în haldele miniere, precum şi pentru studierea unor tehnologii de valorificare a potenţialului caloric al haldelor existente;
c) la substantele nemetalifere: calcar, caolin, barita, feldspati, creta, bentonita, talc etc., o atentie deosebita se va acorda valorificãrii complexe a acestora, gasirii unor soluţii de utilizare a resturilor ce rezulta la prelucrare şi creşterii extractiei conţinutului util al acestor substanţe;
d) în industria metalurgica se vor stabili mãsuri pentru utilizarea prafurilor, slamurilor şi a altor resurse secundare care conţin metal, în procesele tehnologice de elaborare a fontei şi otelului, la fabricile de aglomerare; se vor lua mãsuri pentru recuperarea optima a elementelor de aliere din deşeurile metalice şi de reducere a pierderilor prin oxidare; se vor asigura mijloacele necesare pentru prelucrarea deşeurilor metalice, îndeosebi pentru presarea şi maruntirea acestora în scopul reducerii volumelor de transport şi a spaţiilor de depozitare; va creste ponderea valorificãrii fãrã retopire a deşeurilor metalice rezultate în procesele de prelucrare şi îndeosebi a sutajelor, capetelor de laminate, straifurilor de tabla şi altele asemenea, prin dirijarea în sectoarele ce le pot utiliza ca atare;
e) în domeniul metalelor neferoase se va urmãri recuperarea integrala şi extragerea separatã a acestora din ansambluri, maşini şi mecanisme, motoare electrice, instalaţii deteriorate şi a celor rezultate cu ocazia reparaţiilor şi rebobinarilor, stabilindu-se mãsuri de valorificare şi prin reutilizarea ca atare a acestora;
f) la metalele preţioase se va urmãri recuperarea integrala a marginilor, piliturilor, prafurilor şi resturilor de topituri, rezultate din prelucrari, cît şi a celor ce provin prin scoaterea din uz a aparatelor şi utilajelor confectionate din metale preţioase aflate la unitãţile socialiste;
g) în industria chimica se vor lua mãsuri de creştere a gradului de valorificare a deşeurilor de cauciuc, de mase plastice, fire şi fibre chimice, acid sulfuric rezidual, uleiuri minerale uzate, stabilindu-se noi tehnologii de valorificare superioarã şi complexa a acestora; se vor examina şi stabili soluţii pentru recuperarea conţinutului util al unor gaze şi ape reziduale;
h) industria materialelor de construcţii trebuie sa-şi bazeze producţia de lianti, materiale de zidãrie, în cea mai mare mãsura pe utilizarea ca adaos a zgurilor de furnal, a haldelor cu cenusi de termocentrala şi a haldelor miniere, reducind pe aceasta cale consumul de munca socialã pentru exploatarea de materii prime noi;
i) în industria sticlei va creste procentul de utilizare a deşeurilor de sticla, economisindu-se în acest fel combustibili şi materii prime noi;
j) în industria lemnului se va mari în continuare ponderea deşeurilor din lemn şi a lemnului de categorii inferioare destinat industrializarii, prin producerea de PAL şi PFL, celuloza şi semiceluloza, eliminindu-se etapizat utilizarea acestora prin ardere; de asemenea, se va avea în vedere selectarea deşeurilor lemnoase ce pot fi folosite de cãtre cooperatie şi industria localã la confecţionarea produselor de dimensiuni mici şi în special a celor de artizanat, obiecte de uz casnic etc.;
k) în industria hirtiei se va acorda o atentie deosebita creşterii utilizãrii hirtiei şi cartoanelor rezultate din colectare, în totalul producţiei, reducindu-se pe aceasta cale consumul de masa lemnoasã; totodatã se va urmãri obţinerea de sortimente de hirtie şi carton de calitate superioarã pe baza de deşeuri;
l) în industria uşoarã se va avea în vedere utilizarea mai buna a deşeurilor textile colectate, actionindu-se în sensul selectãrii tesaturilor în funcţie de tipurile de fire şi compozitia fibroasa; se vor asimila în ţara utilajele de destramare şi pentru celelalte faze ale procesului tehnologic care permit utilizarea în mai mare mãsura a deşeurilor textile în producţia de articole textile tesute şi netesute. De asemenea, se vor studia soluţii pentru valorificarea superioarã a cantitãţilor de piele, talpa şi blana rezultate atît din colectarea din industrie, cît şi de la populaţie;
m) în agricultura şi industria alimentara se va urmãri extragerea tuturor substanţelor valoroase din deşeurile animale şi vegetale; se va acţiona pentru accelerarea valorificãrii cojilor de seminţe de floarea-soarelui şi a ciocalailor de porumb pentru fabricarea furfurolului, eliminindu-se utilizarea acestora, ca şi a altor deşeuri agricole, care pot fi utilizate direct ca materii prime sau prin prelucrare, drept combustibil.
ART. 8
Studiile şi programele în ceea ce priveşte colectarea şi sortarea reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie vor fi elaborate de cãtre fiecare consiliu popular judeţean şi al municipiului Bucureşti, pentru zonele teritoriale respective.
În acest scop, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor inventaria, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului decret, volumul reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie, cu estimarea pe sorturi şi calitãţi a resurselor de care dispun principalele localitãţi şi fiecare judeţ.
Pe baza rezultatului inventarierii şi stabilirii disponibilitãţilor pe sorturi a reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie, Ministerul Energiei Electrice şi Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare împreunã cu ministerele economice şi institutele de specialitate vor elabora şi prezenta, pînã la finele anului 1976, studiul tehnico-economic pentru trecerea la valorificarea complexa şi completa a acestor resurse, inclusiv pentru realizarea primei centrale termice în municipiul Bucureşti, care va utiliza drept combustibil astfel de resurse.
ART. 9
Activitatea de colectare a deşeurilor şi a altor resurse secundare se efectueazã prin unitãţi specializate, astfel:
a) prin Centrala de prelucrare şi colectare a deşeurilor metalice şi refractare din subordinea Ministerului Industriei Metalurgice, pentru toate deşeurile feroase, neferoase şi refractare;
b) prin Centrala de preindustrializare şi achiziţii din subordinea Ministerului Industriei Uşoare, pentru deşeurile de textile, piele, hirtie-cartoane, sticla, oase, alte resurse secundare ce rezulta din ramura industriei uşoare; centrala va conlucra cu unitãţile cooperaţiei meşteşugãreşti şi de consum, îndeosebi în ceea ce priveşte colectarea de la populaţie a deşeurilor din profilul sau de activitate;
c) prin Centrala de preindustrializare şi achiziţii din subordinea Ministerului Industriei Uşoare, pentru anvelopele uzate de la unitãţile socialiste şi de la populaţie, cu excepţia acelora care provin de la:
- întreprinderile de transporturi auto subordonate Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor care predau anvelopele uzate direct unitãţilor prelucratoare;
- bazele judeţene de aprovizionare pentru agricultura, care colecteazã anvelopele uzate de la unitãţile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi din sectorul cooperatist al agriculturii şi le predau direct unitãţilor prelucratoare;
d) prin întreprinderile de salubritate aparţinînd consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru reziduurile menajere, stradale şi cele de aceeaşi categorie.
Pentru celelalte deşeuri şi resurse secundare prevãzute în anexa la prezentul decret, colectarea se efectueazã de unitãţile socialiste în sarcina cãrora este valorificarea lor. Pe mãsura necesitãţilor şi ţinînd seama de volumul de activitate, cu avizul Ministerului aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, se pot organiza, în condiţiile legii, şi alte unitãţi sau secţii specializate decît cele prevãzute în alineatul precedent.
Unitãţile specializate în colectarea deşeurilor şi a altor resurse secundare sînt obligate sa asigure condiţiile tehnico-organizatorice corespunzãtoare, în vederea preluãrii operative şi integrale a deşeurilor predate de cãtre populaţie.
Preţurile de achiziţie şi de livrare în raporturile dintre unitãţile socialiste, precum şi preţurile de achiziţie de la populaţie, privind deşeurile şi alte resurse secundare, sînt cele stabilite conform legii.
Preţurile de achiziţie de la populaţie se aplica şi pentru deşeurile şi alte resurse secundare colectate de cãtre organizaţia de tineret, în afarã incintei unitãţilor socialiste.
ART. 10
Pentru îmbunãtãţirea activitãţii de colectare de la populaţie a materialelor şi obiectelor scoase din uz, precum şi de sortare a acestora încã din faza de colectare, în conformitate cu obligaţiile stabilite prin prezentul decret, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare împreunã cu Ministerul aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, cu consultarea ministerelor celorlalte organe ale administraţiei de stat, coordonatoare pe profil, vor prezenta Consiliului de Miniştri, în termen de 90 de zile de la data publicãrii acestuia, propuneri privind organizarea acestei activitãţi.

CAP. 2
Planificarea şi realizarea activitãţii de colectare şi valorificare a deşeurilor şi a altor resurse secundare
ART. 11
Planul de colectare şi valorificare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, parte componenta a planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã, asigura introducerea în circuitul economic a tuturor resurselor ce exista în acest domeniu, în scopul largirii bazei interne de materii prime şi materiale a economiei naţionale.
Sarcinile de predare, colectare şi valorificare prevãzute în plan vor fi desfãşurate de cãtre organele prevãzute de lege, pe trimestre şi în cadrul acestora pe luni, pentru toate unitãţile subordonate care rãspund totodatã de organizarea urmãririi operative a modului cum acestea se aduc la îndeplinire.
ART. 12
La asigurarea necesarului economiei naţionale, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi coordonatorii de balante vor evidenţia distinct în balantele materiale participarea deşeurilor şi resurselor secundare, precum şi materiile prime şi materialele ce rezulta din prelucrarea acestora.
ART. 13
În cadrul balantelor, precum şi în cotele şi repartiţiile transmise beneficiarilor, se vor evidenţia distinct cantitãţile de deşeuri şi alte resurse secundare prevãzute a fi repartizate spre consum acestora, pe anul de plan şi cu eşalonarea trimestriala corespunzãtoare.
Resursele de deşeuri cuprinse în balante, precum şi materiile prime şi materialele rezultate din prelucrarea acestora, se destineaza şi se utilizeazã potrivit prevederilor din balante sau repartiţii, dupã caz, şi se consuma numai în limita acestora.
Nerespectarea sarcinilor în domeniul predãrii deşeurilor conform prevederilor de plan sau nerealizarea sarcinilor de valorificare a acestora atrage dupã sine blocarea corespunzãtoare de cãtre coordonatorul de balanţa a cantitãţilor de materii prime şi materiale noi, prevãzute în balantele materiale şi repartiţii pentru luna şi, dupã caz, trimestrul imediat urmãtor; în acelaşi mod se va proceda şi în cazul consumului de deşeuri în afarã repartitiilor, de cãtre unitãţile cu sarcini de predare.
Prevederile alineatului precedent nu se aplica dacã diminuarea volumelor de predare a deşeurilor sau a altor resurse secundare, prevãzute prin plan, balante sau repartiţii, se datoreşte perfecţionãrii proceselor tehnologice, precum şi în alte situaţii neimputabile unitãţii predatoare, stabilite de cãtre organul coordonator pe profil.
În aceste cazuri ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în subordinea cãrora se afla unitãţile consumatoare, vor propune spre aprobare organului în a cãrui competenta intra desfãşurarea planului de colectare şi aprobarea balantelor materiale, modificãrile corespunzãtoare, precum şi soluţiile de echilibrare a balantelor materiale.
ART. 14
În cadrul planului naţional unic de dezvoltare economicã şi socialã vor fi nominalizate distinct sarcinile în domeniul valorificãrii superioare a deşeurilor şi resurselor secundare şi tehnologiile ce urmeazã a se asimila şi aplica, astfel încît sa se asigure o eficienta sporitã a utilizãrii acestor resurse.
De asemenea, vor fi nominalizate distinct la obiectivele de investiţii, în planurile anuale şi în planurile cincinale, capacitatile noi sau dezvoltarea celor existente ce urmeazã a se realiza, atît în domeniul valorificãrii cît şi al asigurãrii mijloacelor de colectare, manipulare, pregãtire şi depozitare a deşeurilor şi a altor resurse secundare.

CAP. 3
Atribuţii în domeniul colectãrii şi valorificãrii deşeurilor şi a altor resurse secundare
ART. 15
Centralele, întreprinderile, instituţiile şi celelalte unitãţi socialiste sînt obligate sa introducã în circuitul economic toate deşeurile şi resursele secundare rezultate din activitatea lor şi sa realizeze întocmai sarcinile de plan în domeniul colectãrii şi valorificãrii acestora.
În acest scop:
a) organizeazã activitatea de identificare şi inventariere a deşeurilor şi a altor resurse secundare, rezultate din producţia proprie;
b) asigura stringerea, sortarea, pregãtirea şi depozitarea corespunzãtoare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, ţin evidenta gestionar-contabila a acestora. Stringerea, sortarea, pregãtirea, depozitarea şi operaţiunile de evidenta se executa pe sortimente, conform standardelor de stat sau normelor interne în vigoare; pentru deşeurile metalice se vor stabili locuri speciale de depozitare pe sortimente;
c) rãspund de pregãtirea corespunzãtoare spre predare a deşeurilor metalice, prin presare, balotare, brichetare, respectiv prin maruntirea pieselor mari, astfel încît sa se asigure economisirea operaţiilor de transport şi condiţiile optime de utilizare a acestor deşeuri;
d) au obligaţia de a mecaniza operaţiunile de colectare, transport în incinta, presare şi balotare a deşeurilor metalice rezultate din prelucrarea prin aschiere sau presare;
e) asigura colectarea şi valorificarea conform sarcinilor de plan a deşeurilor şi a altor resurse secundare;
f) stabilesc modul de valorificare a fiecãrui reper, ansamblu sau material rezultat la casarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor sau a altor produse, prin folosirea ca atare sau prin reconditionare; asigura predarea pãrţilor nereconditionabile sau neutilizabile, la unitãţile specializate de colectare;
g) elaboreazã bilanţurile folosirii tuturor resurselor de materii prime şi materiale puse la dispoziţie în condiţiile prevãzute de art. 4;
h) participa la elaborarea de cãtre ministerele coordonatoare pe profil a studiilor şi programelor anuale şi de perspectiva privind valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare şi asigura realizarea integrala şi în termen a prevederilor din acestea;
i) organizeazã aplicarea în producţie a rezultatelor cercetãrilor privind valorificarea superioarã a deşeurilor sau a altor resurse secundare; asigura realizarea în termen a noilor obiective sau a dezvoltãrii capacitãţilor existente prevãzute în acest scop, precum şi funcţionarea acestora la parametrii proiectati.
În activitatea pe care o desfãşoarã în domeniul colectãrii, predãrii şi valorificãrii deşeurilor şi a altor resurse secundare, unitãţile socialiste rãspund atît în fata organelor lor ierarhic superioare, cît şi fata de organele coordonatoare pe profil, pentru modul de realizare a sarcinilor primite.
ART. 16
Unitãţile specializate de colectare prevãzute la art. 9 sînt obligate sa preia efectiv şi pe sortimente cantitãţile de deşeuri şi alte resurse secundare din profilul lor de activitate, cu excepţia celor stabilite prin balantele materiale de a fi reţinute şi consumate de predator.
În acest scop:
a) încheie contracte economice cu unitãţile socialiste pentru preluarea de la acestea a deşeurilor şi a altor resurse secundare, la nivelul sarcinilor de predare stabilite prin plan, în limitele cãrora, pentru unitãţile furnizoare, încheierea contractelor este obligatorie;
b) asigura colectarea, sortarea şi depozitarea corespunzãtoare a deşeurilor şi a altor resurse secundare colectate, le pregãtesc şi le prelucreaza pe sortimente, conform standardelor şi normelor în vigoare;
c) asigura livrarea deşeurilor şi a altor resurse secundare, cãtre unitãţile beneficiare, pe baza contractelor încheiate;
d) organizeazã direct sau prin unitãţile subordonate consiliilor populare ori organizaţiilor cooperatiste şi obşteşti, împuternicite în acest scop printr-un contract de mandat, colectarea deşeurilor şi a altor resurse secundare din profilul propriu de activitate de la populaţie, din haldele industriale, precum şi din locurile unde se evacueaza reziduuri menajere şi stradale;
e) exercita controlul asupra îndeplinirii obligaţiilor privind colectarea, sortarea, depozitarea şi predarea de cãtre unitãţile socialiste care au sarcini de predare a deşeurilor şi a altor resurse secundare ce intra în profilul propriu de activitate.
ART. 17
Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în domeniul colectãrii, predãrii şi valorificãrii deşeurilor şi a altor resurse secundare, au urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã activitatea de colectare şi valorificare complexa a reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie, rezultate de pe teritoriul judeţului şi al municipiului Bucureşti, dupã caz;
b) organizeazã activitatea de identificare şi inventariere a deşeurilor sau a altor resurse secundare rezultate din activitatea de producţie a unitãţilor subordonate şi stabilesc mãsuri pentru îndeplinirea de cãtre acestea a sarcinilor de colectare, predare şi, dupã caz, valorificare;
c) acorda sprijin şcolilor, asociaţiilor de locatari şi altor organizaţii de masa şi obşteşti în realizarea acţiunilor pe care acestea le întreprind în domeniul colectãrii deşeurilor şi a altor resurse secundare.
Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, în calitate de coordonator privind valorificarea complexa a reziduurilor menajere, stradale şi celor de aceeaşi categorie, va indruma şi controla modul în care se realizeazã în teritoriu sarcinile prevãzute în acest domeniu.
ART. 18
Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organele cooperatiste şi obşteşti, în domeniul lor de activitate, sînt obligate sa asigure colectarea, gospodãrirea şi valorificarea tuturor deşeurilor şi resurselor secundare, rezultate din unitãţile subordonate.
În acest scop:
a) organizeazã sistematic, împreunã cu unitãţile socialiste din subordine, acţiuni privind identificarea şi atragerea în circuitul economic a tuturor deşeurilor şi a altor resurse secundare, rezultate în domeniul lor de activitate;
b) participa, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, la stabilirea sarcinilor de plan pentru colectarea şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare; în cadrul prevederilor de plan aprobate, stabilesc sarcini de plan pe centrale industriale, alte unitãţi cu statut de centrala şi celelalte organizaţii economice direct subordonate, astfel încît sa se asigure utilizarea întregului potenţial de deşeuri şi resurse secundare şi organizeazã activitatea de realizare a sarcinilor respective;
c) exercita controlul asupra îndeplinirii de cãtre întreprinderi, centrale şi celelalte unitãţi subordonate a sarcinilor ce le revin cu privire la colectarea, sortarea, depozitarea, predarea şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare.
ART. 19
Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei de stat care îndeplinesc funcţia de coordonator pe profil au şi urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã, în condiţiile art. 7, programe de valorificare, anuale şi de perspectiva, pe fiecare categorie de deseu şi resursa secundarã, prin care sa stabileascã cercetãrile necesare pentru aplicarea unor tehnologii de prelucrare optima, eşalonarea în timp a acestora, precum şi capacitatile de producţie, pentru valorificarea lor, inclusiv cele legate de colectare, sortare şi depozitare; asigura cadrul organizatoric şi condiţiile materiale pentru realizarea prevederilor programelor elaborate;
b) elaboreazã şi imbunatatesc sistematic normative tehnice cu caracter republican şi departamental, obligatorii pentru toate unitãţile socialiste din economie cu profil de activitate similar de valorificare superioarã a deşeurilor şi a altor resurse secundare;
c) urmãresc blocarea repartitiilor şi livrãrilor de materii prime şi materiale noi, în condiţiile prevãzute la art. 13;
d) exercita controlul la toate unitãţile socialiste, indiferent de subordonare, asupra modului de realizare a sarcinilor de colectare, predare şi valorificare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, a tehnologiilor aplicate; stabilesc, cu acordul organelor ierarhic superioare ale unitãţilor, mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii şi propun aplicarea de sancţiuni pentru persoanele vinovate de nerespectarea mãsurilor stabilite.
ART. 20
Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie coordoneazã intreaga activitate de cercetare şi aplicare de noi tehnologii în domeniul valorificãrii superioare a deşeurilor şi a altor resurse secundare.
În acest scop:
a) participa, împreunã cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi ministerele economice, la identificarea şi stabilirea de noi posibilitãţi pentru atragerea în circuitul economic şi a altor deşeuri şi resurse secundare şi pentru creşterea gradului de valorificare a celor ce se colecteazã şi se valorifica în prezent;
b) stabileşte, împreunã cu ministerele economice, institutele de cercetãri, catedrele de învãţãmînt superior, Comitetul de Stat al Planificarii şi Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, programe de cercetare şi de realizare a noilor tehnologii de valorificare a deşeurilor şi controleazã modul de îndeplinire a acestora;
c) coordoneazã acţiunile de colaborare între institutele de cercetãri din ţara, precum şi cu institutele din strãinãtate, în ceea ce priveşte efectuarea în comun a cercetãrii sau stabilirea de tehnologii în acest domeniu; urmãreşte asigurarea prin plan a mijloacelor materiale, financiare şi valutare, necesare realizãrii programelor de cercetare;
d) asigura, împreunã cu institutele centrale de cercetãri şi ministerele în subordinea cãrora funcţioneazã, condiţiile necesare pentru aplicarea şi generalizarea în producţie a cercetãrilor şi tehnologiilor elaborate în acest domeniu.
ART. 21
Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe rãspunde împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, de înfãptuirea politicii partidului şi statului în domeniul colectãrii şi valorificãrii deşeurilor şi a altor resurse secundare şi exercita în intreaga economie, în calitate de organ central coordonator, îndrumarea şi controlul asupra modului de desfãşurare a activitãţii în acest domeniu, în care scop:
a) organizeazã activitatea de identificare şi inventariere a deşeurilor şi a altor resurse secundare în vederea stabilirii mãsurilor şi soluţiilor de atragere a acestora într-o mai mare mãsura în circuitul economic;
b) urmãreşte elaborarea, de cãtre ministere şi celelalte organe ale administraţiei de stat coordonatoare pe profil, a studiilor şi programelor anuale şi de perspectiva privind colectarea şi valorificarea superioarã a deşeurilor şi a altor resurse secundare; avizeazã aceste studii şi programe şi prezintã Consiliului de Miniştri mãsurile ce trebuie luate pentru continua dezvoltare şi perfecţionare a acestei activitãţi;
c) urmãreşte ca la avizarea studiilor tehnico-economice, pentru obiectivele noi şi dezvoltarile de capacitãţi, sa fie asigurate condiţiile pentru valorificarea complexa şi completa a deşeurilor şi resurselor secundare rezultate din procesele tehnologice;
d) elaboreazã, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii, titularii de plan şi coordonatorii de balanţa, lucrãrile pregãtitoare privind planul în domeniul colectãrii şi valorificãrii deşeurilor, a altor resurse secundare şi participarea acestora la asigurarea necesarului de materii prime şi materiale ale economiei naţionale;
e) propune în proiectele de plan, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii şi titularii de plan, capacitatile noi şi dezvoltarile de capacitãţi, inclusiv spaţiile de depozitare, precum şi mijloacele valutare necesare realizãrii sarcinilor în domeniul colectãrii şi valorificãrii deşeurilor şi a altor resurse secundare;
f) elaboreazã şi prezintã propuneri privind perfecţionarea continua a sistemului şi cadrului organizatoric de desfãşurare a activitãţii de colectare şi valorificare a deşeurilor; emite, potrivit legii, norme de specialitate în acest domeniu;
g) exercita controlul asupra îndeplinirii de cãtre întreprinderi, centrale, alte unitãţi economice, ministere şi alte organe centrale ale adminstratiei de stat, precum şi de cãtre coordonatorii de balante, a sarcinilor ce le revin cu privire la gospodãrirea, colectarea şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare.

CAP. 4
Raspunderi şi sancţiuni
ART. 22
Încãlcarea dispoziţiilor prezentului decret atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, penalã, materialã sau civilã.
ART. 23
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost comise în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni:
a) încãlcarea obligaţiilor privind sortarea, pregãtirea şi depozitarea deşeurilor şi a altor resurse secundare conform standardelor în vigoare;
b) nepredarea cãtre unitãţile specializate de colectare a reperelor, subansamblurilor sau materialelor provenite din casãri, care nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare;
c) distrugerea sau degradarea din culpa a deşeurilor şi a altor resurse secundare, în afarã cazurilor prevãzute expres de lege;
d) nepreluarea de la deţinãtori, de cãtre unitãţile de colectare specializate, a deşeurilor şi altor resurse secundare, din profilul de activitate al acestora, conform prevederilor de plan;
e) nerespectarea destinaţiei şi utilizãrii resurselor de deşeuri cuprinse în balante, potrivit prevederilor din balante sau repartiţii, dupã caz;
f) neintocmirea sau ţinerea incompleta a evidentei contabil-gestionare a deşeurilor şi a altor resurse secundare;
g) neintocmirea bilanţului anual al folosirii resurselor de materii prime şi materiale;
h) neluarea mãsurilor de blocare a cantitãţilor de materii prime şi materiale, în condiţiile prevãzute la art. 13;
i) depozitarea reziduurilor menajere, a materialelor şi obiectelor uzate, de cãtre persoanele fizice, în alte locuri decît cele stabilite de organele competente, potrivit art. 3.
ART. 24
Contravenţiile prevãzute la art. 23 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 3000 lei la 7000 lei, cele prevãzute la lit. a), b), c), d) şi e);
b) cu amenda de la 2000 lei la 4000 lei, cele prevãzute la lit. f), g) şi h);
c) cu amenda de la 1000 lei la 2000 lei, cele prevãzute la lit. i).
Sancţiunile pentru contravenţiile prevãzute la art. 23 lit. a)-h) se aplica personalului unitãţilor socialiste, iar sancţiunea prevãzutã pentru contravenţia de la art. 23 lit. i) se aplica altor persoane fizice.
ART. 25
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre:
a) personalul cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, de personalul de control financiar al Ministerului Finanţelor, precum şi de personalul cu atribuţii de control din cadrul organelor coordonatoare pe profil, în domeniul lor de activitate, pentru contravenţiile prevãzute la art. 23 lit. a)-h);
b) personalul cu atribuţii de control din cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat sau din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, din cadrul centralelor şi unitãţilor asimilate acestora, anume împuternicit de conducãtorul organului sau organizaţiei respective, pentru contravenţiile sãvîrşite în unitãţile subordonate;
c) personalul cu atribuţii de control din cadrul Centralei de prelucrare şi colectare a deşeurilor metalice şi refractare şi Centralei de preindustrializare şi achiziţii, pentru contravenţiile prevãzute la art. 23 lit. a), b) şi c);
d) personalul cu atribuţii de control din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, pentru contravenţia prevãzutã la art. 23 lit. i).
ART. 26
Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. Plîngerea se depune la organul din care face parte agentul constatator.
ART. 27
Prevederile <>art. 23-26 se completeazã cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

CAP. 5
Dispoziţii finale
ART. 28
Pe baza prevederilor prezentului decret, ministerele şi alte organe centrale, care au în subordine unitãţi specializate de colectare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, vor elabora cu acordul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului decret, regulamente specifice privind colectarea, sortarea, pãstrarea, evidenta, gestionarea, predarea, transportul şi valorificarea deşeurilor şi a altor resurse secundare care intra în profilul de activitate al acestora.
Pentru reconditionarea obiectelor de uz casnic şi personal de cãtre unitãţile cooperaţiei meşteşugãreşti, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti va stabili, prin regulament elaborat potrivit alineatului precedent, condiţiile de achiziţii şi valorificare, precum şi lista acestor obiecte.
În termenul prevãzut la alin. 1, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificarii, Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, Direcţia Centrala de Statistica, Comisia Guvernamentalã pentru Rationalizarea Sistemului de Evidenta în Unitãţile Socialiste, cu consultarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale coordonatoare pe profil, vor îmbunãtãţi sistemul informaţional privind urmãrirea modului de realizare a sarcinilor de plan în domeniul colectãrii şi valorificãrii deşeurilor, prin care sa asigure o strinsa corelare între modul în care se realizeazã sarcinile în acest domeniu şi alocarea de resurse noi.
ART. 29
În termen de 30 de zile de la publicarea prezentului decret, în fiecare unitate socialistã, organele de conducere colectivã vor desemna compartimente, servicii şi persoane în a cãror rãspundere directa intra sarcinile legate de colectare, sortare, pregãtire, depozitare şi predare spre valorificare a deşeurilor şi a altor resurse secundare, precum şi de utilizare a acestora în procesele de producţie, care vor fi direct rãspunzãtoare în fata organului de conducere colectivã asupra îndeplinirii tuturor atribuţiilor în acest domeniu.
De asemenea, conducerile unitãţilor vor lua mãsuri pentru creşterea exigenţei comisiilor de casare, care vor putea face propuneri de casare numai pe baza unei temeinice fundamentari tehnico-economice şi în stricta conformitate cu prevederile legale; casarea se va face în toate cazurile cu avizul organelor de conducere colectivã ale unitãţilor.
ART. 30
Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 196/1951 privind colectarea şi achiziţionarea placilor de acumulatori reformate; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1991/1952 privind mãsuri pentru colectarea oaselor de animale; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1817/1954 privind achiziţionarea de la populaţia din mediul urban a obiectelor uzate, în vederea reconditionarii şi desfacerii lor, cît şi a deşeurilor de orice fel, de cãtre cooperatia mestesugareasca; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2951/1955 privind colectarea subproduselor şi deşeurilor animale necesare industriei chimico-farmaceutice; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 73/1956 privind reglementarea condiţiilor predãrii în circuitul economic a unor materiale ce ies din dotarea armatei; articolul 19 din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2784/1956 privind unele dispoziţii normative cu caracter economic şi de planificare; Dispoziţia Consiliului de Miniştri nr. 141/1960 privind modul de folosire a sumelor realizate din valorificarea deşeurilor metalice, metalelor vechi feroase şi neferoase, a deşeurilor de hirtie, zdrentelor şi cioburilor de sticla, colectate din sectorul particular prin acţiunile organizate cu sprijinul cetãţenilor; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 695/1962 pentru aprobarea regulamentului privind predarea, preluarea, achiziţionarea şi valorificarea deşeurilor metalice şi metalelor vechi; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1436/1970 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii de colectare a deşeurilor de hirtie; <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1437/1970 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãţirea colectãrii obiectelor textile scoase din uz, a deşeurilor textile şi pentru valorificarea raţionalã a acestora; <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1558/1970 privind colectarea şi valorificarea uleiurilor minerale uzate şi a altor produse petroliere lichide degradate; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 290/1971 privind organizarea colectãrii sacilor uzati din polietilena de inalta presiune proveniţi de la ambalarea ingrasamintelor chimice şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret se abroga.
ART. 31
Prezentul decret intra în vigoare la 60 de zile de la publicare, cu excepţia articolelor 28 şi 29 care intra în vigoare la data publicãrii.


ANEXA 1

NOMENCLATORUL
deşeurilor şi al altor resurse secundare şi organele care exercita funcţia de coordonator în domeniul valorificãrii acestora

1. MINISTERUL INDUSTRIEI METALURGICE

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilitãţi de valorificare

Deşeuri de fier şi fier vechi:
- deşeuri de oţel şi oţel vechi aliat şi nealiat
- oxizi de fier (tunder)
Deşeuri din fonta şi fonta veche aliata şi nealiata
Deşeuri, metale vechi şi alte resurse secundare din metale şi aliaje neferoase:
- deşeuri şi metale vechi din cupru
- cenusi de cupru (cenusi, oxizi, zguri)
- deşeuri şi metale vechi din bronz (cu staniu, aluminiu sau plumb)
- deşeuri şi metale vechi din alama
- deşeuri şi metale vechi din plumb
- cenusi de plumb (oxizi, zguri, drojdii)
- deşeuri şi metale vechi din zinc şi aliaje din zinc
- drojdii de zinc
- cenusi de zinc (cenusi, zguri, slam)
- deşeuri şi metale vechi din aluminiu şi aliaje de aluminiu
- cenusi şi zguri din aluminiu şi aliaje de aluminiu
- deşeuri şi metale vechi din staniu şi aliaje de staniu
Deşeuri de caramizi refractare
Sulfat feros
Slam de la epurarea gazelor OLD
Praf de la elaborarea otelurilor
Cocs marunt de la turnatorii
Prelaminat de la laminorul de benzi la cald
Zguri de furnal
Namoluri roşii de la fabricarea aluminei
Zgura de turnatorie de la fabricarea aluminiului.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Deşeuri şi metale vechi din nichel şi aliaje cu nichel
Filiere uzate (wolfram 92-94%)
Deşeuri şi metale vechi din wolfram
Praf de la aglomerarea minereurilor
Scule aschietoare uzate.

2. MINISTERUL MINELOR, PETROLULUI ŞI GEOLOGIEI

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilitãţi de valorificare

Halde miniere
Deşeuri din bentonita
Deşeuri de nisipuri cuartoase
Barita recuperatã prin reutilizarea fluidului de foraj
Zguri metalurgice cuproase.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Iazuri de decantare de la instalaţiile de preparare a minereurilor feroase şi neferoase (cuprifere, aurifere şi complexe)
Deşeuri de dolomita
Deşeuri de pegmatit
Calcar subgabarit
Ape de mina care conţin substanţe minerale utile
Slam - nisip petrolier rezultat de la exploatarea sondelor de ţiţei
Namoluri de la racitoare, decantoare
Zguri metalurgice sarace.

3. MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilitãţi de valorificare

Acid sulfuric rezidual
Lesii sulfuroase
Clorura de calciu finala
Amestec de carbonat de etilenã şi etilenglicol
Gaze reziduale de bioxid de sulf sau bioxid de carbon
Deşeuri de mase plastice (tehnologice, folii şi saci uzati)
Deşeuri tehnologice de fire şi fibre chimice*)
Fire viscoza
Fire pentru reţele cord
Deşeuri de cauciuc:
- deşeuri tehnologice de la fabricarea cauciucului
- deşeuri tehnologice de la prelucrarea cauciucului
- anvelope uzate resapabile
- camere de aer şi fierbere uzate
- deşeuri de profile tehnice din cauciuc
Gudroane de la distilarea acizilor grasi sintetici
Cenusi de pirita
Fosfogips
Praf de var
Carbonat de calciu de la fabricarea ingrasamintelor şi sodei caustice
Sulfit de sodiu
Uleiuri minerale uzate
Borhot lichid de porumb
Lesii crezilice
Namol selenios
Amestec de octanol şi ce tona octilica.
--------------
*) Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Decretul Consiliului de Stat nr. 129/1975, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 112 din 31 octombrie 1975, pe data de 1 noiembrie 1975 activitatea de producţie a firelor şi fibrelor artificiale a trecut de la Ministerul Industriei Chimice la Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Catalizatori uzati de nichel, molibden, cobalt, vanadiu, crom etc.
Gaze reziduale (fractie C4, cu oxid de carbon)
Ambalaje şi articole prelucrate din mase plastice uzate
Anvelope neresapabile
Gudroane de la distilarea acizilor grasi naturali
Reziduuri de la fabricarea dicloretanului
Paracumilfenol din reziduuri petroliere
Izomeri inactivi ai hexaclorciclohexanului
Sulfat acid de amoniu
Sulfat - sulfit de sodiu
Acetonitril rezidual
Ester metilic al acidului benzoic de la fabricarea DMT
Metanol de la fabricarea alcoolului polivinilic
Subprodusi de la fabricarea izoprenului.

4. MINISTERUL ECONOMIEI FORESTIERE ŞI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilitãţi de valorificare

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Deşeuri de pluta, inclusiv dopuri şi rondele de pluta.

INDUSTRIA LEMNULUI

Ramasite de lemn masiv (rasinoase şi foioase)
Rumegus şi talas
Deşeuri de furnire
Coaja de lemn
Craci, virfuri şi zoburi din exploatarea lemnului.

INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HIRTIEI

Deşeuri de hirtie şi cartoane:
- maculatura alba netiparita şi nescrisa
- maculatura alba tiparita sau scrisã
- maculatura din carton ondulat şi confecţii de carton ondulat
- maculatura din hirtie de ambalaj rezistenta, saci şi pungi
- maculatura din ziare, reviste, broşuri şi cãrţi
- maculatura din cartelele pentru transmiterea sau prelucrarea datelor
- maculatura din diverse hirtii de ambalaj, inclusiv cartoane colorate, confecţii de hirtie şi carton
- maculatura din mucava
- maculatura din ţevi textile de hirtie şi tuburi de hirtie de la bobinele şi sulurile de hirtie şi carton
- maculatura - arhiva
Borhot lignosulfonic
Prehidrolizat de la fabricarea celulozelor chimice.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCţII

Deşeuri de vata minerala.

INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HIRTIEI

Deşeuri de hirtie tratate cu diafan, polietilena, metalizate, parafinate şi bitumate
Namol rezultat la decantarea apelor reziduale cu conţinut de fibre celulozice.

5. MINISTERUL INDUSTRIEI UŞOARE

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilitãţi de valorificare

Deşeuri textile tehnologice şi obiecte textile scoase din uz, din care:
- tehnologice tip: bumbac, lina, liberiene, mãtase şi schrentz
Obiecte textile scoase din uz, tip: bumbac, lina, liberiene, mãtase şi schrentz
Deşeuri din piei tabacite
Deşeuri din piei brute
Paruri animale şi deşeuri din paruri animale
Cioburi de sticla.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Din deşeurile textile tehnologice şi obiecte textile scoase din uz: scama nefilabila, capete şi fisii de covoare tufting, taieturi de la borurile palariilor, capete şi fisii din articolele netesute liate, fisii impislite de la pisle, capele şi deburaj din fibre chimice, bataj din fibre sintetice, bataj II şi III necuratat, resturi fire curate în cu poliester, resturi tesaturi din polipropilena (de la 0-0,20 m), deşeuri semitort de în cu poliester de la filatura de tors umed, deşeuri fibra rezultate din prelucrarea fluorului de sizal sau a fibrei de cinepa în sectorul sfori - fringhii, ramasite fire mãtase naturala culori sau nedegomata, ramasite fire - tesaturi - tricot din p.a. 100% sau în amestec, ramasite fire metalice, resturi tesaturi mãtase naturala 100% sau în amestec, resturi tricotaje şi tesaturi din PE 100% sau în amestec, petice tesaturi electroplus, capete blana artificiala sau plusuri tesute şi tricotaje (liate), capete fireturi şi capete elastic (de la pasmanterie), ramasite fire cauciuc invelite cu fire bumbac sau cu fire sintetice, ramasite fire elastomere, deşeuri ciorapi din fire sintetice l00% sau în amestec, petice tesaturi şi tricotaje matlasate, petite tricotaje cu fire cauciuc şi elastomeri, schrentz şi petice tesaturi şi tricotaje caserate, petice tesaturi şi tricotaje din fire sintetice tip mãtase, schrentz şi petice tesaturi cauciucate, ramasite fire bemberg cu acetat sau triacetat 100% sau în amestec, resturi de iuta, postav vechi civil, resturi vechi cojoace şi furdale, resturi vechi capete fringhii.
Deşeuri din piele: strecuitura grasa, razatura cromata umeda, stutuitura de piei cromate umede, stutuitura de piei moi nefinisate sau finisate, furdale (tocatura) de piei moi sub 1 dmp (inclusiv furdale spalt, captuseli cu dimensiuni sub 2 dmp), furdale piei tabacite vegetal unse, stutuitura piei crude cu blana, stutuitura blanuri semifabricate şi finite cu dimensiuni sub 4 dmp, deşeuri par sub 0,5 cm, deşeuri talpa artificiala, deşeuri fibrotex.
Deşeuri de la prelucrarea cauciucului în industria uşoarã: deşeuri cauciuc vulcanizat şi semivulcanizat rezultate de la presele de vulcanizare şi stantare din plãci din cauciuc.
Deşeuri de la prelucrarea materialelor plastice în industria uşoarã: deşeuri de rafie sinteticã, deşeuri span de la fabricarea calapoadelor, deşeuri din talpi de poliuretan, deşeuri din p.v.c. pe suport textil.
Cioburi de geam slefuit impurificate cu oxid roşu de fier, cioburi argintate de oglinzi, cioburi de sticlarie aurite cu aur coloidal, slam nisip, slam azotat de argint, slam oxid de ceriu, fire şi fibre de sticla, deşeuri din folie de polivinil butirol.

6. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

A. Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilitãţi de valorificare

Coji de floarea-soarelui
Celolignina
Pãmînt decolorant uzat din industria uleiului
Reziduuri de la desmucilaginarea uleiurilor
Stearina vegetala rezultatã la filtrarea uleiurilor
Zat de la depozitarea uleiurilor brute
Deşeuri de lapte praf şi de la fabricarea brinzeturilor
Pleava de orz din industria spirtului
Borhot lichid rezultat la fabricarea spirtului
Ape reziduale rezultate la prelucrarea amidonului din cartofi
Oase brute
Deşeuri de abator, carne confiscatã, singe, produse de ecarisaj
Codite de sfecla de zahãr
Namol rezultat la filtrarea zemurilor în industria zahãrului
Zgura rezultatã la arderea carbunelui în industria zahãrului
Tocatura din saminta de floarea-soarelui de la producţia de halva
Deşeuri de la prelucrarea pestelui
Ulei caramelizat din procesele de deshidratare a pestelui
Puzderii de în şi cinepa.

B. Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Tescovina de mere pentru producerea pectinei
Simburi de struguri
Viscere de peste.

7. MINISTERUL ENERGIEI ELECTRICE

Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Cenusi de termocentrala.

8. COMITETUL PENTRU PROBLEMELE CONSILIILOR POPULARE

Deşeuri şi alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent

Reziduuri menajere, stradale şi cele de aceeaşi categorie.

9. BANCA NATIONALA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Deşeuri şi alte resurse secundare pentru care exista posibilitãţi de valorificare

Resturi metalice de la scoaterea din funcţionare, totalã sau parţialã, a utilajelor, aparatelor, ustensilelor, reperelor sau a unor pãrţi ale acestora care conţin metale preţioase
Deşeuri dentare care conţin metale preţioase
Capete de suporturi de sustinere a pieselor la aurire sau argintare electrochimica
Cement (namol) rezultat din soluţii electrolitice, de la prelucrarea aurului dentar, de la fabricarea oglinzilor, de la regenerarea electrochimica a soluţiilor fotografice, cu conţinut de metale preţioase
Substanţe chimice degradate prin impurificare, imbatrinire sau distrugerea etichetei de identificare, cu conţinut de metale preţioase
Cenusi de la incinerarea utilajelor, sculelor, cirpelor, smirghelului, scoase din uz în ateliere şi laboratoare care folosesc metale preţioase
Praf de slefuit, maturatura, din ateliere şi laboratoare care prelucreaza sau utilizeazã metale preţioase
Creuzete de topire a metalelor preţioase scoase din uz din ateliere şi laboratoare
Agrafe chirurgicale uzate
Namol de la cojirea peliculei de pe materialele fotosensibile (filme, plãci)
Amalgam de argint impurificat de la cabinete stomatologice
Cioburi de sticla acoperite cu metale preţioase
Pulbere metalicã (precipitat) de la reconditionarea (platinarea) electrozilor sau de la recuperarea metalelor platinice din soluţii
Namol precipitat de la regenerarea sitelor catalizatoare, remontul instalaţiilor care folosesc catalizatori platinici (metalice sau pe suport)
Resturi de catalizatori platinici pe suport inert, scoşi din funcţiune.
-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016