Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECRET nr. 1.402 din 30 martie 1938 pentru ratificarea Conventiei privitoare la reglementarea comunicatiilor feroviare reciproce intre Regatul Romaniei si Regatul Bulgariei, via Boteni-Oboriste, semnata la Varna la 26 Iulie 1935
CAROL al II-lea, Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României, La toţi de fata şi viitori, sãnãtate: Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat ad-interim la Departamentul Afacerilor Strãine sub Nr. 17.632 din 24 Martie 1938; Având în vedere jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 1.022 din 16 Aprilie 1937 şi avizul Consiliului Legislativ nr. 15 din 19 Martie 1938, În temeiul art. 98 din Constituţie, Am decretat şi decretam:
ART. 1 Se ratifica Convenţia privitoare la reglementarea comunicaţiilor feroviare reciproce între Regatul României şi Regatul Bulgariei, via Boteni-Oboriste, semnatã la Varna la 26 Iulie 1935. ART. 2 Ministrul Nostru secretar de Stat ad-interim la Departamentul Afacerilor strãine este însãrcinat cu executarea acestui decret, cu putere de lege. Dat în Bucureşti la 30 Martie 1938.
Ministru al afacerilor strãine ad-interim, Gh. Tatarescu CAROL
CONVENŢIUNE privitoare la reglementarea comunicaţiilor feroviare reciproce între Regatul României şi Regatul Bulgariei
VIA BOTENI-OBORISTE Regatul României de o parte şi Regatul Bulgariei de alta parte, denumite în textul de mai jos "Pãrţile Contractante", dorind sa amelioreze comunicaţiile feroviare reciproce între cele doua State, au decis sa încheie o Convenţiune privitoare la serviciul pe linia Oboriste-Bazargic, precum şi la serviciul de transit în staţiile frontiere Boteni de o parte şi Oboriste pe alta parte. Plenipotenţiarii numiţi în acest scop, anume: Pentru Regatul României: D-l GEORGE PANAITOPOL, Inginer Director Central al Cãilor Ferate Romane. Pentru Regatul Bulgariei: D-l GEORGE SGOUREFF, Inginer Sub-Director al Cãilor Ferate Bulgare. Dupã ce şi-au comunicat deplinele lor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra urmãtoarelor dispoziţiuni:
ART. 1 Dispoziţiuni convenţionale, legi şi regulamente Comunicaţiile feroviare între cele doua Pãrţi Contractante vor fi reglementate prin dispoziţiunile Conventiunii de fata. Mai mult încã, atât timp cat zisa Convenţiune nu dispune altfel, vor fi valabile dispoziţiunile aranjamentelor şi tarifelor încheiate între Pãrţile Contractante, sau între administraţiile feroviare ale ziselor Pãrţi, cat şi dispoziţiile conventiunilor şi acordurilor internaţionale la care au aderat cele doua Pãrţi Contractante sau administraţiile lor feroviare, cat şi legile şi regulamentele în vigoare pe teritoriul fiecãruia din cele doua State. (A se vedea Protocolul final). ART. 2 Asigurarea elasticitatii traficului 1. Cele doua Pãrţi Contractante vor lua mãsuri pentru a asigura comunicaţiilor feroviare între teritoriile lor o elasticitate conformã nevoilor traficului limitrof şi transitului. În special, serviciile cãilor ferate, postelor, vamilor, poliţiei şi altele, vor fi reglementate astfel încât transporturile de cãlãtori, de bagaje, de colete mesagerii şi de mãrfuri sa se efectueze cu cea mai mare iuteala posibila. (A se vedea Protocolul final). 2. La conferinţele periodice privitoare la orarii, administraţiile vor tine seama de interesele traficului limitrof şi al transitului. Ele se vor înţelege, în deosebi, asupra orelor de plecare şi de sosire ale trenurilor cat şi asupra legãturilor trenurilor în garile de transmisiune, ţinând seama de necesitãţile reviziei vamale şi de control paşapoartelor. 3. Atâta vreme cat transportul poştei se efectueazã prin punctele de frontiera indicate la art. 3, detaliile schimburilor poştale vor fi fixate în aranjamentele de serviciu local despre care se vorbeşte la art. 4. ART. 3 Gara de transmisiune 1. Traficul feroviar între cele doua Pãrţi Contractante se va efectua prin punctele de frontiera mai jos desemnate, în gara de transmisiune urmãtoare: Puncte de frontiera Oboriste-Boteni Gara de transmisiune: Oboriste 2. În aceasta gara de transmisiune se vor face: serviciul comun al cãilor ferate, de vama, de poliţie, sanitar, veterinar, fitopatologic şi de posta. În ceea ce priveşte serviciul de vama şi de poliţie a se vedea art. 23. 3. Pana când gara Boteni va fi amenajatã ca gara de frontiera, serviciile mai sus indicate se vor efectua în condiţiunile actuale. 4. Guvernele celor doua Pãrţi Contractante vor putea, de comun acord, sa desemneze o alta gara de transmisiune în locul aceleia care a fost menţionatã. ART. 4 Aranjament de serviciu local 1. Administraţiile feroviare vor încheia la nevoie, cu concursul celorlalte servicii interesate, în vederea punerii în executare a Conventiunii de fata şi conform dispoziţiilor pe care ea le conţine, un aranjament de serviciu local, ţinând mai ales seama de circumstanţele locale şi de condiţiunile speciale ale fiecãrui serviciu. 2. La acest aranjament de serviciu local se vor anexa un profil în lung al liniei cuprinse între frontiera şi gara de transmisiune, şi un plan al acesteia din urma, indicând în culori construcţiile şi instalaţiile actuale, utilizate atât în comun, cat şi rezervate pentru uzul exclusiv al administraţiei vecine. Acest din urma plan va fi completat cu o specificare a construcţiilor şi instalaţiilor utilizate cum se prevede la art. 7. Profilul în lung, planul şi specificarile vor fi procurate de cãtre administraţia pe teritoriul cãreia este situata gara de transmisiune. ART. 5 Drepturi suverane Afarã de stipulaţiuni contrarii ale prezentei Convenţiuni sau ale altor convenţiuni internaţionale, fiecare din Pãrţile Contractante exercita drepturile sale suverane pe teritoriul pe care sunt situate gara de transmisiune şi linia între aceasta din urma şi frontiera. ART. 6 Drepturi de proprietate Toate constructiunile şi instalatiunile care se gãsesc în gara de transmisiune şi pe linia între aceasta gara şi frontiera sunt proprietatea administraţiei pe teritoriul cãreia ele sunt situate. ART. 7 Utilizarea şi întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor. 1. Administraţiunile feroviare ale celor doua Pãrţi Contractante se vor înţelege, conform stipulatiunilor Conventiunii de fata, asupra utilizãrii constructiunilor şi instalatiunilor necesare comunicaţiilor feroviare. 2. Fiecare din administraţiile feroviare va fi obligatã sa întreţinã pe teritoriul ei, conform dispoziţiilor în vigoare, toate constructiunile şi instalatiunile garii de transmisiune sau de frontiera, precum şi linia între zisa gara şi frontiera şi constructiunile şi instalatiunile dintre ele. 3. Prescripţiunile de detaliu vor fi fixate de comun acord în aranjamentul de serviciu local. ART. 8 Construcţii şi instalaţii tãiate de frontiera 1. Construcţiile, ca: poduri şi viaducte feroviare, inclusiv pilele şi culeele, precum şi instalaţiile, tãiate de frontiera, vor fi supravegheate şi întreţinute în întregime de cãtre una din administraţiile interesate (a se vedea alineatul 3 de mai sus) şi conform propriilor lor regulamente; aceasta dispoziţie nu aduce nicio atingere dreptului de proprietate al celeilalte administraţii. 2. Administraţia insarcinata cu întreţinerea va fi indemnizata de cãtre cealaltã administraţie; indemnizaţia va fi fixatã prin aranjamentul de serviciul local. 3. Lista construcţiilor şi instalaţiilor tãiate de frontiera, cu indicaţia administraţiei care fi insarcinata cu întreţinerea lor, este continuta în Anexa A. 4. Administraţiile feroviare interesate se vor înţelege asupra lucrãrilor care depãşesc pe cele de întreţinere curenta, cat şi asupra unei reinoiri eventuale a ziselor construcţii şi instalaţii. În caz de urgenta sau de pericol, administraţia insarcinata cu întreţinerea este obligatã sa execute lucrãrile cerute şi sa avizeze fãrã întârziere cealaltã administraţie. ART. 9 Dispoziţiuni privitoare la limba 1. Relaţiile de serviciu, atât orale cat şi în scris, la gara de transmisiune şi pe linia între aceasta şi frontiera, se vor face în limba oficialã a Statului pe teritoriul cãruia este asezata gara de transmisiune sau în limba franceza. (A se vedea şi art. 29). 2. Expediţia trenurilor în gara de transmisiune pentru administraţia vecina se va face dupã prescripţiunile şi în limba de serviciu a administraţiei locale sau în limba franceza. (A se vedea şi art. 29). Detalii şi modificãri eventuale vor putea fi prevãzute în aranjamentul de serviciu local. 3. Localurile de serviciu rezervate în gara de transmisiuni pentru utilizarea exclusiva a administraţiei vecine, sau localurile de serviciu utilizate în comun, vor fi desemnate prin tablii indicatoare, purtând denumirea oficialã; aceste tablii indicatoare vor fi redactate în limba oficialã a fiecãruia din cele doua State şi în limba franceza. Desemnarea în limba oficialã a administraţiei vecine va avea totdeauna primul lor, pentru localurile de serviciu rezervate exclusiv întrebuinţãrii acestei administraţii sau pentru pãrţile localurilor de serviciu, destinate acestei intrebuintari. Dupã aceasta vor urma desemnarile în limba oficialã a Statului pe teritoriul cãruia se gãseşte gara de transmisiune şi în limba franceza. Celelalte inscripţii destinate pentru informarea publicului vor fi redactate în limbile de serviciu ale celor doua administraţii şi în limba franceza, rezervand primul loc celei scrise în limba de serviciu a administraţiei locale. 4. Gara de transmisiune şi garile de frontiera sunt obligate sa afiseze, la locurile destinate în acest scop, orariile şi avizele oficiale importante pentru traficul prin punctul de frontiera respectiv şi pe care cealaltã administraţie le va remite redactate în limba sa oficialã. (A se vedea Protocolul final). ART. 10 Drapele şi pavilioane Birourile unuia din Statele care se gãsesc pe teritoriul celuilalt Stat nu sunt ţinute sa înalte drapele sau pavilioane naţionale pe clãdirile şi localurile pe care le întrebuinţeazã în acelaşi timp şi drapelul Statului pe teritoriul cãruia el se afla. ART. 11 Birourile de vama şi de poliţie ale unuia din State au dreptul sa inzestreze localurile lor de serviciu, care se gãsesc pe teritoriul celuilalt Stat, cu ecusoane purtând stema oficialã a tarii lor. ART. 12 Agenţii Statului vecin în serviciu în gara de transmisiune şi pe linia între zisa gara şi frontiera 1. Administraţia vecina are dreptul sa întrebuinţeze proprii sãi agenţi în gara de transmisiune şi pe linia între aceasta şi frontiera pentru funcţiunile cerute de serviciu. Aceşti agenţi sunt ţinuţi sa-şi exercite funcţiunile cerute de serviciu. Aceşti agenţi sunt ţinuţi sa-şi exercite funcţiunile lor de serviciu conform prescripţiunilor şi regulamentelor administraţiunii care îi deleagã. Raporturile între aceşti agenţi şi administraţia care îi întrebuinţeazã sunt guvernate exclusiv de legile şi regulamentele Statului de care depinde administraţia. 2. În afarã de aceasta, administraţia feroviara vecina, spre a asigura îndeplinirea serviciului de transmisiune şi spre a apara interesele sale, are dreptul de a stabili în gara de transmisiune biroul sau de reprezentare, ale cãrui raporturi cu administraţia localã vor fi reglementate prin aranjamentul de serviciul local. 3. Este interzisã întrebuinţarea militarilor pe teritoriul celuilalt Stat, cu excepţia granicerilor aflaţi sub ordinele Ministerelor de Finanţe ale ţãrilor respective şi intrebuintati exclusiv pentru serviciul vamal. De asemenea, nu vor putea fi întrebuinţate în serviciu pe teritoriul celuilalt Stat: a) Persoanele care au comis acte îndreptate contra siguranţei sau existenţei celuilalt Stat Contractant; b) Persoanele condamnate de cãtre un tribunal penal, printr-o sentinta definitiva, dacã aceasta condamnare atrage dupã sine incapacitatea de a ocupa o funcţiune publica, atâta vreme cat dureazã consecinţele acestei condamnãri sau înlãuntrul termenului de încercare în caz de condamnare cu suspendarea pedepsei; c) Persoanele care au fost condamnate pentru contrabanda sau pentru orice alta infracţiune la legile şi prescripţiunile vamale. 4. Fiecare din administraţiile interesate nu va putea delega agenţi pe teritoriul Statului vecin decât în numãr strict necesar pentru executarea serviciului. 5. Agenţii cãilor ferate în serviciu în gara de transmisiune, precum şi pe linia dintre frontiera şi gara de transmisiune, sunt obligaţi sa cunoascã prescripţiile şi regulamentele care guverneazã serviciul lor în gara şi pe linia menţionate. 6. În ceea ce priveşte aptitudinea şi calitãţile cerute, pentru îndeplinirea serviciului, agenţilor intrebuintati pe teritoriul Statului vecin, vor fi valabile regulamente şi certificatele eliberate în acest scop de cãtre administraţia de care depind aceşti agenţi. 7. Agenţii uneia din administraţiile feroviare, în serviciu pe teritoriul Statului vecin, sunt supuşi, în ceea ce priveşte serviciul lor, ordinelor emise de cãtre organele competente ale administraţiei feroviare locale, în mãsura în care acestea sunt în drept sa le dea în sensul aranjamentului de serviciu local. ART. 13 Situaţia juridicã a agenţilor Statului vecin 1. Şederea, domicilierea şi îndeplinirea unui serviciu pe teritoriul celuilalt Stat nu schimba întru nimic naţionalitatea agenţilor unui Stat în serviciul pe teritoriul celuilalt. Aceeaşi regula se aplica membrilor familiilor lor şi servitorilor care locuiesc cu dânşii pe teritoriul celuilalt Stat. În acest caz nici domiciliul, nici şederea şi nici naşterea nu vor atrage dobândirea naţionalitãţii acestui Stat. 2. Se va asigura protecţia necesarã persoanelor menţionate la alineatul 1 de mai sus pentru timpul şederii lor temporare sau permanente pe teritoriul celuilalt Stat. (A se vedea şi art. 21 şi 22). Cu titlu de reciprocitate, agenţii în serviciu pe teritoriul celuilalt Stat vor fi consideraţi, în ceea ce priveşte protecţia lor juridicã din punct de vedere penal, ca funcţionari în sensul codului penal. În caz de insulta sau loviri, în afarã de plângerea depusa de cãtre victima, autoritãţile publice vor trebui la rândul lor sa depunã plângere, în mãsura în care aceasta plângere este admisibilã. Pãrţile Contractante se vor putea folosi de aceasta facultate în favoarea agenţilor celuilalt Stat în aceeaşi mãsura ca în privinta propriilor lor agenţi. 3. Agenţii şi membrii familiilor lor cu care locuiesc împreunã, întru cat sunt supuşi Statului care îi deleagã, vor fi scutiţi, acolo unde locuiesc pe teritoriul celuilalt Stat, de toate impozitele directe, care ar fi percepute în acel loc în folosul Statului, şi de orice alte taxe publice, cu excepţia acelora la care ar fi fost supuşi în Statul al cãrui supuşi sunt dacã ar fi domiciliaţi sau ar avea resedinta acolo. Aceasta scutire priveşte de asemenea toate celelalte prestaţiuni personale sau în natura, prescrise de dreptul public. (A se vedea Protocolul final.) 4. Agenţii delegaţi cu serviciul pe teritoriul celuilalt Stat, precum şi membrii familiilor lor şi servitorii care locuiesc cu dânşii, sunt scutiţi, pe teritoriul celuilalt Stat, întru cat sunt supuşi ai Statului care îi deleagã, de orice fel de serviciu militar în armata activa şi de orice prestaţie impusa în locul acestui serviciu; pentru prestaţiile militare, altele decât cele indicate mai sus, şi pentru rechizitiunile militare, aceşti agenţi nu sunt obligaţi într-o mai mare mãsura decât nationalii şi numai conform dispoziţiunilor legale în vigoare în aceasta privinta. 5. În afarã de asta, ei vor fi complet scutiţi pe teritoriul celuilalt Stat de obligaţia de a îndeplini funcţiuni de ordin public la tribunale, autoritãţi publice sau colectivitãţi autonome, comune etc., cu excepţia celor de tutore (de curator), cu privire la supusii Statului cãruia aparţine. 6. Copiii persoanelor menţionate la alineatul 1, de mai sus sunt scutiţi, pe teritoriul celuilalt Stat, de frecventarea şcolarã obligatorie. ART. 14 Obligaţiile generale ale agenţilor şi rechemarea lor 1. Agenţii celor doua Pãrţi Contractante sunt ţinuţi sa se poarte amical şi cu tact în relaţiunile lor reciproce. Agenţii care ar neglija îndatoririle lor vor fi înlocuiţi la cererea motivatã a administraţiei respective a celeilalte Pãrţi Contractante. 2. De asemenea vor fi înlocuiţi, la cererea motivatã a administraţiei respective a celeilalte Pãrţi Contractante, agenţii în contra cãrora ar fi fost depuse plângeri pentru alte motive, în deosebi pentru agitatie politica, sau în contra cãrora ar exista probe evidente ca s-au dedat la contrabanda, ca ar fi cãlcat, în orice altfel, regulamentele vamale, sau ca ar fi cauzat o paguba fiscului celuilalt Stat. 3. În caz de nevoe, fiecare din Pãrţile Contractante poate cere, pe cale diplomaticã, celeilalte Pãrţi, înlocuirea unui agent, chiar fãrã a invoca motive. 4. Se va da curs fãrã întârziere cererilor menţionate la alineatele 1-3 de mai sus, care tind la înlocuirea unui agent. ART. 15 Responsabilitatea penalã a agenţilor în serviciu pe teritoriul celuilalt Stat 1. Agenţii mentionati la alineatul 1, art. 13, vor fi obligaţi, în timpul şederii lor pe teritoriul celuilalt Stat, sa observe legile şi regulamentele în vigoare şi în aceasta privinta sunt supuşi suveranitãţii lui. Dacã vreo autoritate a acestui Stat introduce contra unuia din zisii agenţi o procedura penalã de orice fel ar fi, va înştiinţa imediat direct autoritatea competenta a acestui agent. 2. Orice procedura penalã introdusã eventual contra agentului unui Stat în serviciu pe teritoriul celuilalt Stat, va fi urmãritã cu cea mai mare rapiditate; va trebui sa fie avizatã direct de rezultatul procedurii penale autoritatea de care depinde agentul, prin trimiterea în copie a sentinţei definitive. 3. Mãsurile care la nevoie vor trebui luate pentru a se asigura de vreuna din persoanele numite în alineatul precedent, nu vor trebui, pe cat posibil, sa stinghereasca funcţionarea serviciului şi în caz de arestare a unei astfel de persoane se va înştiinţa, în acelaşi timp, direct şeful serviciului cãruia ea aparţine. ART. 16 Greşeli de serviciu 1. Puterea disciplinarã cu privire la agenţii în serviciu pe teritoriul celuilalt Stat, aparţine, în ceea ce priveşte sancţionarea greşelilor lor de serviciu, exclusiv autoritãţilor Statului care îi deleagã. 2. În caz de greseala de serviciu privitoare la comunicaţiile feroviare conform prezentei Convenţiuni, administraţia în zona cãreia s-a comis greseala procedeazã la o instrucţie asupra elementelor de fapt, dacã este cazul în înţelegere şi cu ajutorul administraţiei interesate a Statului vecin. Rezultatul instrucţiei va fi adus la cunostinta administraţiei vecine, care va lua mãsurile necesare şi va aviza cealaltã administraţie. Agenţii care nu cunosc îndeajuns limba oficialã a administraţiei care procedeazã la instrucţie, vor putea, la cererea lor, sa fie audiati în limba oficialã a Statului lor. ART. 17 Ajutorul şi asistenta pentru agenţii în serviciu 1. Agenţii şi organele Pãrţilor Contractante în serviciu în gara de transmisiune şi pe linia între aceasta din urma şi frontiera îşi vor da reciproc ajutor şi asistenta în exerciţiul funcţiunilor lor, în special când este vorba de a impiedica sau de a descoperi infracţiuni. 2. Agenţii şi organele uneia din Pãrţile Contractante vor da, organelor şi agenţilor celeilalte Pãrţi, în serviciu pe teritoriul indicat la alineatul 1 de mai sus, ajutorul şi asistenta necesarã cerute; ei vor da curs acestor cereri în aceeaşi mãsura ca şi cum ar fi vorba de o cerere emanând de la propriile lor organe sau agenţi. 3. Pãrţile Contractante se obliga sa asigure, pe teritoriul lor, birourile administraţiei vecine şi agenţilor acesteia posibilitatea sa exercite linistit funcţiunile lor, în deosebi în ceea ce priveşte primirea şi expedierea banilor oficiului şi a valorilor administraţiei, a notelor şi documentelor de serviciu şi sa vegheze la siguranta lor, ca şi cum ar fi vorba de propriul lor serviciu. În caz de opoziţie în contra agenţilor unei administraţii în serviciu pe teritoriul celuilalt Stat, sau în contra dispoziţiilor lor de serviciu, acest Stat va lua, prin organele sale proprii, toate mãsurile necesare pentru a suprima aceasta opoziţie şi pentru a asigura o libera şi paşnicã executare a serviciului. Aceeaşi asistenta va fi data şi în privinta functionarii controlului cãilor ferate şi a serviciului de poliţie feroviara. ART. 18 Agenţi de control 1. Fiecare administraţie interesatã este competenta sa controleze funcţionarea serviciului îndeplinit de cãtre agenţii sãi pe teritoriul celuilalt Stat. 2. Organele de control vor trebui sa se abţinã de la orice amestec direct în serviciul exploatãrii. Se face excepţie pentru actele de serviciu îndeplinite de cãtre agenţii administraţiei care îi deleagã, pe seama exclusiva a acestei administraţii. 3. La trecerea frontierei şi în timpul şederii temporare a organelor de control pe teritoriul celuilalt Stat se vor aplica dispoziţiunile art. 21. ART. 19 Asigurãri sociale 1. În ceea ce priveşte asigurãrile sociale ale agenţilor delegaţi vremelnic sau în permanenta pe teritoriul celuilalt Stat, vor fi exclusiv valabile dispoziţiile juridice ale Statului cãruia sunt subordonaţi zisii agenţi. 2. Vor fi competenţi pentru aplicarea asigurãrilor sociale, cat şi pentru soluţionarea contestaţiilor, asiguratorii, autoritãţile şi tribunalele Statului ale cãrui dispoziţii juridice trebuesc aplicate conform alineatului 1 de mai sus. 3. Prestaţiile îndeplinite în virtutea dispoziţiilor de mai sus, conform prescripţiilor juridice ale celuilalt Stat Contractant, vor avea, în ceea ce priveşte responsabilitatea civilã a beneficiarului şi a terţilor, aceleaşi efecte de drept ca şi prestaţiile acordate în virtutea propriilor sale prescripţii juridice. Nu exista recurs a uneia din administraţiile feroviare contra celeilalte. ART. 20 Asistenta în caz de boala 1. Dacã un agent al uneia din Pãrţile Contractante în serviciu pe teritoriul celeilalte Pãrţi sau unul din membrii familiei sale, locuind împreunã, se imbolnaveste sau are nevoie de asistenta medicalã, în alte cazuri de asemenea urgente, administraţia localã i-o va procura în aceeaşi mãsura ca şi propriilor sãi agenţi. 2. Cheltuielile ocazionate pentru aceste îngrijiri vor fi rambursate administraţiei care le va fi avansat. ART. 21 Trecerea frontierei Statului şi şederea temporarã în celãlalt Stat 1. În virtutea unui permis eliberat de oficiul competent, agenţii fiecãrei Pãrţi Contractante desemnaţi pentru serviciu în gara de transmisiune, sau pe linia situata între aceasta şi frontiera, vor putea trece frontiera în vederea exercitãrii acestui serviciu şi sa locuiascã pe teritoriul celuilalt Stat în zona caii ferate atât pe durata serviciului lor, precum şi în intervale şi aceasta fãrã paşapoarte sau vize. (A se vedea anexa B). Administraţiile interesate îşi vor comunica numele oficiilor autorizate a elibera zisele permise. Durata valabilitãţii lor va fi conformã circumstanţelor, dupã caz; totuşi ea nu va putea trece de un an. 2. Agenţii cãilor ferate în serviciu, care servesc în trenuri şi pe locomotive, vor putea trece frontiera fãrã permis, cu condiţia ca numele lor sa fie înscris în raportul de parcurs al trenului; de asemenea, este de ajuns pentru agenţii postali care fac serviciu în vagoanele poştale ca numele lor sa fie înscrise în rapoartele de serviciu ale cursei poştale respective. Cu toate acestea, ei trebuiesc sa posede toţi câte o carte de identitate în regula, cu fotografie, eliberata de administraţia lor respectiva. O lista completa cu numele agenţilor care trec frontiera în aceste condiţiuni, va fi remisã, prin mijlocirea şefului de gara al statiei de frontiera, postului de poliţie din punctul de frontiera. 3. Dacã siguranta circulaţiei trenurilor o cere în caz de întrerupere a comunicatiei telegrafice şi telefonice, curierii însãrcinaţi cu transmiterea instiintarilor oficiale în scris, cu privire la serviciul de exploatare, au dreptul sa treacã frontiera cu condiţia sa prezinte o astfel de înştiinţare. Pentru trecerea frontierei la inapoiere va fi de ajuns o copie a înştiinţãrii respective vizata de cãtre destinatar. 4. Agenţii în serviciu pe teritoriul celuilalt Stat sunt autorizaţi sa poarte în timpul serviciului şi în afarã de serviciu uniforma sau insignele funcţiunii lor. Ei vor fi obligaţi la aceasta numai în mãsura în care o cer regulamentele administraţiei lor şi în mãsura în care serviciul lor îi pune în contact cu publicul. Portul de arme este autorizat întru cat acestea fac parte din echipamentul lor de serviciu şi numai în zona caii ferate; întrebuinţarea armelor nu este permisã decât în caz de legitima apãrare. Agenţii de cale feratã nu au dreptul sa poarte arme. 5. Agenţii care trec frontiera în timpul serviciului lor, sau în vederea îndeplinirii serviciului lor, vor fi autorizaţi, sub rezerva reviziei vamale, sa ia cu dânşii, fãrã a plati taxele vamale şi alte taxe şi impozite, obiectele în mod evident destinate consumului personal pentru o zi de serviciu, cuprinzând şi durata cãlãtoriei dus şi întors. 6. Agenţii indicaţi la alineatul 1 de mai sus vor fi transportaţi gratuit, în virtutea permiselor menţionate la zisul alineat, pe parcursul între gara de transmisiune şi frontiera. (A se vedea Protocolul final). ART. 22 Trecerea frontierei Statului şi resedinta fixa în celãlalt Stat 1. În virtutea unei cãrţi de identitate eliberata dupã modelul convenit ( a se vedea anexele C şi D), agenţii în serviciu pe teritoriul celuilalt Stat, precum şi membrii familiilor lor şi servitorii care locuiesc cu dânşii, vor putea sa-şi aibã resedinta la locul unde ei îşi exercita serviciul. Prin locul unde îşi exercita serviciul se înţelege teritoriul garii de transmisiune. Aceste persoane, întru cat sunt cetãţeni ai unuia din Statele Contractante, vor putea trece (la intrare şi la ieşire) frontiera pe calea feratã prezentând zisa carte de identitate. 2. Dispoziţiile alineatelor 4 şi 6 ale art. 21 vor fi aplicate, dupã caz, agenţilor mai sus desemnaţi, între aceştia vor fi autorizaţi sa poarte arme numai când se duc la locul serviciului şi la inapoiere cu mijloacele de transport pe sine. ART. 23 Dipozitiuni vamale şi alte dispoziţii speciale 1. În garile de frontiera şi pe liniile situate între aceste gãri şi frontiera vor fi aplicate, pentru traficul de cãlãtori, de bagaje şi de mãrfuri, la trecerea frontierei, prescripţiunile respective ale fiecãruia dintre cele doua State, şi aceasta în asa fel ca prescripţiunile Statului de ieşire sa fie aplicate cele dintâi. 2. Pentru a accelera formalitãţile în garile de frontiera, agenţii vamali şi de poliţie sunt autorizaţi sa întreprindã, în gara de transmisiune şi pe linia situata între aceasta şi frontiera, în timpul mersului trenului, observaţiile necesare privitoare la serviciul lor. Formalitãţile vamale şi poliţieneşti nu vor putea începe decât dupã trecerea frontierei. (A se vedea art. 3). 3. Este interzis de a aresta şi de a aduce cu forta din ţara pe teritoriul cãreia se gãseşte gara de transmisiuni în cealaltã ţara, pe supusii acestui din urma Stat. Zisii supuşi care au cãlcat prescripţiunile ridicate la alineatele 1 şi 2 de mai sus, pot fi adusi de cãtre agenţii vamali sau de poliţie ai Statului pe teritoriul cãruia se gãseşte gara de transmisiune, la cererea agenţilor celuilalt Stat, pentru a se constata împrejurãrile de fapt. De îndatã ce aceasta procedura este terminatã, persoana în chestiune este autorizata a-şi continua cãlãtoria. 4. Agenţii fiecãreia din Pãrţile Contractante intrebuintati pentru îndeplinirea serviciului vamal, de poliţie şi poştal în sensul prezentei Convenţii, cat şi cu insotirea trenurilor, vor fi transportaţi gratuit, la ducere şi la inapoiere, pana la gara de transmisiune, sau pana la gara cea mai apropiatã unde se opreşte trenul pe teritoriul celuilalt Stat. Aceşti agenţi vor beneficia, pentru trecerea frontierei, de facilitãţi analoage celor fixate la art. 21. 5. Obiectele destinate pentru uzul birourilor situate pe teritoriul strãin, precum şi uniformele şi echipamentele agenţilor în serviciu pe acest teritoriu vor putea fi transportate, importate sau exportate în scutire de taxe vamale şi fãrã perceperea oricãror alte taxe sau impozite, la prezentarea unei atestãri semnate de şeful serviciului competent. Aceeaşi dispoziţiune se aplica obiectelor de strãmutare uzate specificate într-un inventar anexat atestarii oficiale şi destinate uzului agenţilor stramutati, al membrilor familiilor lor şi al servitorilor locuind cu dânşii, cat şi obiectelor care le aparţin, pe care le trimet în ţara pentru a fi reparate sau curatate etc. Interdicţiile de ordin economic, care lovesc importatiunile şi exportatiunile, nu se vor aplica acestor obiecte. 6. Vehiculele cu motor, sau alte mijloace de transport pe sine pe care le întrebuinţeazã agenţii, inclusiv organele de control care trec frontiera pentru a-şi îndeplini serviciul în gara de transmisiune, sunt scutite de orice fel de taxe, taxe vamale şi impozite, precum şi de depunerea de cauţiune, sub rezerva formalitãţilor vamale. Aceste dispoziţiuni nu se aplica agenţilor mentionati la art. 22. 7. Piesele de schimb ale materialului rulant avariat, cerute la administraţia vecina în virtutea conventiunilor internaţionale privitoare la întrebuinţarea reciprocã a vagoanelor, precum şi piesele avariate, vor fi transportate în scutire de taxe vamale şi fãrã perceperea vreunor impozite şi taxe oarecari, la prezentarea unei atestãri oficiale semnatã de cãtre şeful serviciului competent al administraţiei expeditoare, constatând destinaţiunea acestor piese. (A se vedea Protocolul final). ART. 24 Responsabilitatea pentru stricãciuni şi accidente 1. Responsabilitatea pentru pagubele şi accidentele intamplate în comunicatiunile feroviare reciproce între frontiera şi gara de transmisiune, inclusiv aceasta gara, va fi reglementatã, cu excepţia responsabilitãţii pentru pagubele prevãzute prin contractul de transport, dupã legile şi regulamentele în vigoare, la locul unde se produce paguba sau accidentul, afarã numai dacã Convenţiunea de fata nu dispune altfel. 2. Responsabilitatea pentru pagubele datorate unei infracţiuni la legi sau greselii personalului în serviciu, incumba administraţiei de care depinde personalul vinovat. În cazul în care o administraţie ar fi întrebuinţat personalul celeilalte administraţii (a se vedea art. 28 alineatul 6 şi art. 31, alineatul 4, ale Conventiunii) responsabilitatea cade asupra administraţiei celei dintâi. Dacã paguba este ocazionatã de cãtre agenţii celor doua Pãrţi, sau dacã agenţii vinovaţi nu pot fi constatati, responsabilitatea se împarte în pãrţi egale între cele doua administraţii. 3. Responsabilitatea pentru accidente datorite relei intretineri a statiilor, a liniilor, a locomotivelor gata de serviciu şi a automotoarelor incumba administraţiei care trebuie sa aibã grija de ele. 4. Responsabilitatea pentru accidente datorite relei stãri a vagoanelor sau a celuilalt material rulant care n-a fost denumit la alineatul 3 de mai sus, cade în sarcina administraţiei care a primit cea din urma vehiculul, dupã ce l-a acceptat din punct de vedere tehnic. 5. Administraţiile vor fi descãrcate de responsabilitatea reciprocã pentru paguba în caz de forta majorã. Dacã paguba este datoritã unui caz care nu ar putea fi atribuit forţei majore, dar care a avut drept cauza circumstanţe pe care cãile ferate nu le putea evita şi nu erau în mãsura sa le indrepteze, responsabilitatea incumba celor doua administraţii în pãrţi egale. Totuşi, fiecare administraţie este exclusiv responsabilã pentru pagubele şi accidentele suferite de personalul sau, sau pentru stricãciunea suferitã de materialul sau care s-ar produce între frontiere şi gara de transmisiune. 6. Fiecare administraţie va putea exercita dreptul de reclamaţie pe lângã cealaltã, dacã, în virtutea unei sentinţe definitive a tribunalului, având autoritatea lucrului judecat, ea este obligatã sa ramburseze unui terţ pagubele a cãror responsabilitate totalã sau parţialã, în conformitate cu dispoziţiunile care preced, incumba celeilalte administraţii. Dreptul de reclamaţie va putea fi de asemenea exercitat, când administraţiile ar fi convenit ca una dintre ele va avea sa reguleze reclamaţiile, chiar dacã responsabilitatea incumba, în totul sau în parte, celeilalte administraţii. Aranjamentele prin buna înţelegere, recunoaşterile sau sentinţele date în lipsa, nu angajeazã cealaltã administraţie decât cu consimţãmântul ei, sau în cazul când, cu toatã cererea, nu ar fi notificat, în timp util, o declaraţie cerutã. 7. Ancheta asupra pagubelor şi accidentelor menţionate la alineatele precedente va fi deschisã de administraţia pe linia sau în statia cãreia s-ar fi produs accidentul sau paguba. În cazul în care dupã constatare o sumarã, responsabilitatea totalã sau parţialã a celeilalte administraţii ar putea fi angajata, aceasta administraţie trebuie sa fie imediat avizatã despre aceasta. În acest caz, ancheta ulterioara asupra cauzelor accidentului sau ale pagubei va fi urmãritã, de comun acord, de cãtre delegaţii ambelor administraţii. Dacã este vorba de constatarea avariilor expeditiilor poştale, transportate în vagoane poştale sau în vagoane de marfa, administraţia postelor va fi invitata sa ia parte la ancheta, fãrã ca fixarea definitiva a totalului indemnizaţiei sa fie prejudiciata. 8. Dispoziţiile formulate mai sus nu ating întru nimic aplicarea dispoziţiunilor privitoare la rambursarea daunelor rezultând din contractul de transport şi prevãzute de regulamentele relative la transporturile pe calea feratã. ART. 25 Punctele de sudura tarifara. Executarea serviciului de exploatare între frontiera şi gara de transmisiune, precum şi în aceasta din urma 1. Punctul de sudura tarifara se gãseşte la frontiera. Încasãrile tarifare pe liniile situate între gara de transmisiune şi frontiera aparţin administraţiei proprietare. 2. Conducerea trenurilor destinate traficului limitrof între frontiera şi gara de transmisiune se va face dupã prescripţiile aranjamentului local. 3. Pentru formarea trenurilor vor fi valabile regulamentele administraţiei care asigura conducerea lor. 4. Aranjamentul de serviciu local va reglementa chestiunile de detaliu privitoare la utilizarea garii de transmisiune, atât pentru miscarea cat şi pentru transmisiunea vagoanelor, bagajelor, coletelor mesagerii, mãrfurilor, poştei, chestiunilor privitoare la serviciul de manevra, precum şi dispoziţiile detailate relative la serviciul trenurilor pe linia între frontiera şi gara de transmisiune, cat şi în aceasta din urma. Redactarea şi întrebuinţarea documentelor privitoare la transmisie (foi de trenuri, foi de încãrcare, borderouri de transmiterea bagajelor şi a mãrfurilor), pot fi reglementate şi printr-un aranjament special între cele doua administraţii feroviare. 5. Locomotivele în circulaţie pe linia celeilalte administraţii vor corespunde condiţiunilor tehnice care sunt în vigoare în acel loc. Prescripţiile relative la aceasta şi probele de calitate vor fi recunoscute valabile în mod reciproc. 6. Administraţiile feroviare îşi vor comunica în mod gratuit, în timp util, toate prescripţiunile, circularile şi instrucţiunile privitoare la traficul prin punctul de frontiera. În caz de urgenta şeful garii de transmisiune va putea sa se înţeleagã, în aceasta privinta, direct cu organele celeilalte administraţii, care vor fi desemnate în aranjamentul de serviciu local. 7. Administraţia vecina va fi informatã la timp asupra tuturor modificãrilor aduse în executarea serviciului relativ la traficul prin punctul de frontiera asa fel ca aceasta sa poatã da instrucţiunile necesare personalului sau. În special administraţiile îşi vor comunica toate modificãrile aduse regulamentelor asupra miscarii, precum şi acelea privitoare la instalaţiile din gara de transmisiune, şi pe linia între aceasta din urma şi frontiera, în mãsura în care aceste modificãri ar avea oarecare importanta pentru executarea serviciului de exploatare. ART. 26 Incalzitul, curatitul, luminatul etc., constructiunilor şi instalatiunilor. Incalzitul, curatitul, luminatul etc. constructiunilor, instalatiunilor sau ale altor amenajãri destinate traficului prin punctele de frontiera indicate, incumba administraţiei locale. Derogarile eventuale la aceasta dispoziţiune pot fi stipulate în aranjamentul adiţional. ART. 27 Întreruperea traficului şi a transportului 1. Administraţiile interesate îşi vor comunica impiedicarile traficului şi îşi vor da ajutor în caz de obstacol la trafic şi la transport prin punctele de frontiera. Ele se vor înţelege, dacã este cazul, asupra modului de a le remedia. Oficiile administraţiei vecine, care au datoria sa trimitã, în caz de întrerupere a circulaţiei, înştiinţãrile prescrise vor fi desemnate în aranjamentul de serviciu local. 2. La fiecare noua perioada de orariu, administraţiile interesate se vor înţelege asupra mãsurilor de luat pentru a evita blocarea liniilor lor în caz de împiedicare sau de întrerupere a circulaţiei. ART. 28 Ajutoare în caz de accidente sau de împiedicare a circulaţiei 1. Fiecare din cele doua administraţii feroviare va da ajutor celeilalte, la cererea ei, în caz de accident feroviar sau de împiedicare a circulaţiei pe liniile sau în garile lor. 2. Trenurile de ajutor şi echipele lor sunt supuse, la trecerea frontiere, la supravegherea vãmii şi poliţiei, dar sunt scutite de formalitãţile vamale şi de pasaport; trecerea frontierei trebuie sa fie anunţatã de birourilor vamale şi poliţieneşti şi ale garii de transmisie. Trenurile de ajutor şi echipele lor sunt ţinute sa se înapoieze imediat dupã ce au dat ajutorul lor. 3. Administraţiile interesate vor determina în aranjamentul de serviciu local, zona în limitele cãreia ele îşi vor da ajutor, şi se vor înţelege asupra chestiunilor de detaliu în aceasta privinta. 4. Administraţia localã nu va putea în principiu sa întrebuinţeze o locomotiva a administraţiei vecine, în vederea ajutorului de dat, decât cu consimţãmântul acestei administraţii. 5. Prestatiunile efectuate de cãtre trenurile de ajutor şi plugurile de zapada sunt în sarcina administraţiei ai cãror agenţi le-au cerut. Modalitãţile pentru fixarea rambursarii cheltuielilor pentru ajutoarele date, vor fi stabilite de comun acord de cãtre administraţiile feroviare (a se vedea art. 25). ART. 29 Semnalizarea trenurilor Semnalizarea trenurilor între posturile situate de cele doua pãrţi ale frontierei, posturi care vor fi desemnate în aranjamentul de serviciu local, se va face, conform prescripţiunilor administraţiei care conduce trenurile, în limba franceza. Se va proceda la fel în ceea ce priveşte remiterea prin scris a ordinelor şi instrucţiunilor, echipelor trenurilor. ART. 30 Linii telegrafice şi telefonice 1. Agenţii administraţiei vecine în serviciu în gara de transmisiune au dreptul sa utilizeze în mod gratuit, în serviciu, instalaţiile telegrafice şi telefonice destinate traficului feroviar între gara de transmisiune şi garile administraţiei care vor fi desemnate în aranjamentul de serviciu local. 2. În principiu se vor stabili între aceste gãri: a) O linie telegrafica destinatã, în general, schimbului telegramelor de serviciu; b) O linie rezervatã semnalizarii trenurilor; c) O linie telefonica care, sa lege staţiile, o linie pentru sonerie şi, acolo unde linia poseda bloc, pentru transmisiunile blocului de linie. Derogarile de la aceste dispoziţiuni pot fi stipulate în aranjamentul de serviciu local. 3. Orele de funcţionare a aparatelor telegrafice şi telefonice, remiterea telegramelor de serviciu, felul de a anunta perturbarile în funcţionarea liniilor şi reluarea comunicaţiilor vor fi stipulate în detaliu în aranjamentul de serviciu local. ART. 31 Localurile de serviciu. Depozitele de locomotive. 1. Dupã o prealabilã înţelegere, astfel cum se prevede la art. 26, administraţia localã va asigura, pentru utilizarea exclusiva sau în comun, birourilor Statului vecin, localuri şi încãperi de serviciu, instalatiuni, dormitoare şi locuinţe pentru agenţi. 2. Localurile de serviciu, încãperile şi dormitoarele vor fi bine luminate, incalzite şi amenajate, conform cerinţelor higienice. Fie în interiorul ziselor localuri, fie în apropierea lor, personalul va dispune de încãperi necesare pentru toaleta şi bucatarie. Se vor construi şi closete. Celelalte detalii privitoare la localuri şi amenajãri vor fi fixate în aranjamentul de serviciu local. 3. Pana când aceste amenajãri vor fi fãcute în gara de transmisiune, serviciul se va efectua în condiţiunile actuale. ART. 32 Orele oficiale pentru operaţiile de transmisiune 1. Orele de transmisiune a trenurilor de marfa în gara de transmisiune vor fi fixate, de comun acord, de cãtre administraţiile interesate, ţinându-se seama de interesele traficului, de capacitatea instalaţiilor feroviare şi de orarii. 2. Ţinând seama de interesele traficului, administraţiile interesate ale celor doua Pãrţi Contractante se vor înţelege, pentru fiecare punct de frontiera, asupra serviciului de exploatare şi de transmisiune a trenurilor în zilele de duminica, în zilele de sãrbãtoare şi de sarbatori legale. Totuşi nu se va deroga dela dispoziţiile Conventiunii internaţionale privitoare la utilizarea reciprocã a vagoanelor de mãrfuri în traficul internaţional. (R. I. V.). ART. 33 Transmisiunea vagoanelor Transmisiunea vagoanelor se va efectua conform conventiunilor în vigoare privitoare la utilizarea reciprocã a vagoanelor de cãlãtori, a vagoanelor de bagaje sau a vagoanelor de mãrfuri în traficul internaţional, sau conform dispoziţiunilor care vor fi stabilite de cãtre administraţiile feroviare al Pãrţilor Contractante în aranjamentul local. ART. 34 Corespondenta de serviciu În mãsura în care se va face uz exclusiv de instalatiunile feroviare, schimbul corespondentei de serviciu prin scris, prin telegraf şi telefon, precum şi transportul imprimatelor, biletelor, tarifelor etc., se va face în mod gratuit. Tot astfel se va proceda pentru sumele de bani încasate în garile de transmisiune şi transportate cu destinaţia pentru administraţia vecina. 2. Remiterea corespondentei de serviciu a celor doua administraţii va fi efectuatã pe baza unei foi de remitere şi primire. 3. Scrisorile de serviciu, coletele, sumele de bani şi expeditiile de valoare în raporturile dintre oficiile feroviare, de vama şi de poliţie ale Statului de origine şi oficiile aceluiaşi Stat, precum şi în raporturile pe care aceste din urma oficii le întreţin între ele, pot fi transportate de cãtre agenţii de serviciu autorizaţi sa treacã frontiera şi în scutire de orice taxe poştale. ART. 35 Indemnizare pentru utilizarea localurilor şi încãperilor de serviciu şi alte instalatiuni, de cãtre administraţia vecina şi indemnizare pentru prestatiunile speciale aduse acestei administraţii 1. Administraţia vecina este ţinuta sa plãteascã o indemnizaţie pentru utilizarea în gara de transmisiune, a localurilor şi încãperilor de serviciu, a depozitelor de locomotive, a instalaţiilor, a dormitoarelor şi locuinţelor, dupã cum se prevede la art. 31, alineatul 1 (a se vedea art. 4 şi 37). 2. Tot astfel şi pentru prestatiunile personale şi pentru orice altfel de prestaţiune despre a carei indemnizare nu s-a stipulat nimic în convenţiunea de fata. 3. Indemnizaţia prevãzutã la alineatul 1 al acestui articol, va fi plãtitã sub forma de chirie. Suma va fi fixatã de comun acord de cãtre administraţiile interesate ale Pãrţilor Contractante. Aceste administraţii se vor înţelege de asemenea asupra indemnizarii de plãtit pentru prestatiunile prevãzute la alineatul 2. 4. Administraţiile feroviare vor conveni şi asupra indemnizarii pentru reparaţiile curente ale locomotivelor şi aparatelor care aparţin administraţiei vecine şi care sunt efectuate pentru ea de cãtre administraţia localã. ART. 36 Indemnizare în caz de întrerupere a traficului. Întreruperea traficului feroviar la punctul de frontiera nu influenţeazã întru nimic, în timpul duratei sale, asupra plãţii indemnizarilor prevãzute la alineatul 1 al articolului 35. ART. 37 Constructiunile şi instalatiunile noi şi cele deja existente 1. Administraţiile interesate ale Pãrţilor Contractante se vor înţelege în fiecare caz particular asupra noilor constructiuni şi instalatiuni, precum şi asupra modificãrilor, maririi şi ameliorãrii constructiunilor şi instalatiunilor deja existente de care administraţia ar avea nevoie pentru o întrebuinţare exclusiva sau în comun. 2. Cheltuielile de construcţie sunt în sarcina administraţiei locale. Dreptul de proprietate este determinat de articolul 6. ART. 38 Lichidarea creanţelor 1. Lichidarea creanţelor datorate conform Conventiunii de fata se va face pe baza facturilor pe care administraţiile şi le vor comunica la fiecare trei luni, cel mai târziu în prima jumãtate a trimestrului care urmeazã dupã trimestrul de contabilitate. Rambursarea va fi efectuatã în timp de 30 zile socotite de la data primirii facturii. Dobânzile datorate pentru întârzieri vor fi fixate la 6 la suta anual. 2. Decontul creanţelor referitoare la vagoane, la transporturi sau la orice alte creanţe, deja stipulate, sau care vor fi stipulate separat, nu cade sub prevederile prezentei dispoziţii. 3. Orice obiectiune ridicatã contra facturilor nu va putea întârzia plata. Datoriile şi creanţele rezultând din facturile contra cãrora s-au ridicat obiecţiuni, vor fi puse în contul facturilor ulterioare. Facturile deja achitate pot da loc eventual la contestaţii. Cele doua administraţii îşi rezerva dreptul de verificare a actelor anexate la facturi şi dreptul la reclamatiuni. Un proces-verbal semnat de cãtre reprezentanţii celor doua administraţii va fi dresat la sfârşitul examinãrii facturilor. 4. Dreptul de verificare se prescrie la expirarea a doi ani, socotiţi din ziua primirii facturii de cãtre administraţia debitoare. Autoritãţile superioare ale celor doua administraţii trebuesc sa prezinte contestaţiunile lor cel mai târziu într-un termen de trei ani de la data primirii facturii de cãtre administraţia debitoare. 5. Administraţiile feroviare îşi garanteazã reciproc plata creanţelor datorate de cãtre celelalte oficii însãrcinate cu serviciul privitor la traficul de frontiera şi servesc drept intermediari în ceea ce priveşte plata lor. (A se vedea Protocolul final). ART. 39 Decontul încasãrilor de transport Decontul încasãrilor de transport se va face pe baza aranjamentului local între administraţiile feroviare interesate. ART. 40 Rambursarea soldurilor 1. Toate sumele care trebuesc plãtite conform prezentei Convenţiuni, atunci când nu sunt convenite în franci aur de o greutate de 10/31 grame la titlul de 0.900 vor fi calculate şi vãrsate în moneda Statului pe teritoriul cãruia îşi are sediul administraţia chematã sa prezinte factura. 2. Rambursarea soldurilor reciproce va fi efectuatã dupã principiile stabilite de cãtre administraţiile feroviare centrale ale celor doua Pãrţi Contractante, care se vor înţelege, dacã va fi cazul, asupra mãsurilor care trebuesc luate pentru a evita pierderile rezultând din variatiunile schimbului. (A se vedea Protocolul final). ART. 41 taxe şi impozite Taxele şi impozitele care greveazã instalaţiile rezervate uzului exclusiv al administraţiei vecine vor fi integral rambursate administraţiei locale, inclusiv o majorare de 10% cu titlu de supliment administrativ. ART. 42 Modificãri de adus Conventiunii 1. Fiecare din Guvernele Pãrţilor Contractante este autorizat sa notifice Guvernului celeilalte Pãrţi cererile de revizuire a prezentei Convenţiuni. 2. Partea care va cere o modificare a Conventiunii va trebui sa prezinte un proiect. Cealaltã Parte va lua o atitudine în cel mai scurt timp posibil fata de acest proiect şi va putea depune, dacã este cazul, un contra-proiect, dupã care vor începe negocieri în aceasta privinta. ART. 43 Tribunal arbitral 1. Orice contestaţie care s-ar ridica între Pãrţile Contractante, cu privire la interpretarea sau la aplicarea dispoziţiunilor Conventiunii de fata, şi care nu ar fi putut fi aranjata prin buna înţelegere sau pe cale diplomaticã, va fi supusã unui Tribunal Arbitral, care va fi anume constituit pentru fiecare litigiu care s-ar putea ivi între cele doua Pãrţi Contractante. Acest Tribunal Arbitral va fi compus din trei membri, dintre care unul numit de fiecare Parte Contractantã şi cel de al treilea ales printre supusii unui al treilea Stat. Acesta din urma va fi însãrcinat cu funcţiunea de Preşedinte al zisului Tribunal şi va fi desemnat, de comun acord, de cãtre cele doua Pãrţi Contractante sau, în lipsa unui acord, de cãtre Preşedintele Curţii Permanente de Justiţie Internationala de la Haga. 2. Tribunalul Arbitral va trebui sa fie constituit într-un termen de maximum trei luni dela notificarea litigiului. Sediul Tribunalului va fi fixat de cãtre Preşedinte. 3. Tribunalul astfel constituit va fixa regulile de procedura. Deciziunea sa va fi data în ultima instanta şi va avea forta obligatorie pentru cele doua Pãrţi. 4. Înainte de constituirea Tribunalului Arbitral, cele doua Pãrţi Contractante se vor înţelege asupra remuneraţiei de plãtit Preşedintelui şi membrilor Tribunalului Arbitral. Fiecare din cele doua Guverne va plati mai intaiu remuneraţia datoratã membrului Tribunalului Arbitral, numit de dânsul, şi pe jumãtate aceea a Preşedintelui, precum şi celelalte cheltuieli materiale şi de personal ale zisului Tribunal. Aceste sume vor constitui o parte din cheltuielile de procedura. Tribunalul Arbitral va hotãrî de asemenea în sentinta sa dacã una din Pãrţile Contractante trebuie sa ramburseze celeilalte cheltuielile de procedura şi totalul acestora. ART. 44 Limba în care s-a redactat Convenţiunea Prezenta Convenţiune este redactatã în limba franceza, în dublu exemplar, din care fiecare Parte Contractantã va primi un exemplar original. ART. 45 Intrarea în vigoare şi durata validitãţii prezentei Convenţiuni 1. Prezenta Convenţiune va fi ratificatã. Schimbul instrumentelor de ratificare se va face la Bucureşti în cel mai scurt timp posibil, Convenţiunea va intra în vigoare a treizecea zi, dupã schimbul instrumentelor de ratificare; ea îşi va pãstra validitatea atâta timp cat nu va fi fost denunţatã, lucru pe care fiecare Parte Contractantã îl poate face cu un preaviz de şase luni. 2. Pentru diferitele puncte de frontiera, prezenta Convenţiune va fi aplicatã începând de la 15 ale lunii în curs, sau de la 1 ale lunii urmãtoare, socotite de la data aprobãrii aranjamentului de serviciu local respectiv; totuşi în ceea ce priveşte prestaţiile, ea va fi aplicatã îndatã dupã punerea sa în vigoare, astfel cum s-a stipulat la alineatul 1 de mai sus. 3. Cu începere de la datele fixate la alineatul 2 de mai sus, toate Convenţiile şi Aranjamentele încheiate între administraţiile Pãrţilor Contractante pentru a reglementa comunicatiunile feroviare reciproce de care se ocupa Convenţiunea de fata, vor inceta de a mai fi valabile. Drept care susnumitii Plenipotentiari au semnat prezenta Convenţiune şi au aplicat sigiliile lor. Fãcut la Varna, la 26 iulie 1935 GH. PANAITOPOL SGOUREFF
PROTOCOL FINAL Procedând la semnarea Conventiunii de fata, Plenipotenţiarii celor doua Pãrţi Contractante au convenit asupra celor ce urmeazã: În general: Pretutindeni, unde, în Convenţiunea de fata, este vorba de agenţi, se înţelege prin cuvântul "agent" personalul de orice categorie de care se servesc diferitele administraţii ale Pãrţilor Contractante. La articolul 1: a) Autoritãţile celor doua Pãrţi Contractante vor avea grija ca prezenta Convenţiune sa fie observata de cãtre cãile ferate particulare care iau parte la traficul feroviar între cele doua Pãrţi Contractante. Zisele cai ferate pot revendica una dela cealaltã drepturile acordate prin prezenta Convenţiune cãilor ferate ale Pãrţilor Contractante. b) Convenţiunea de fata nu atinge întru nimic drepturile ce decurg în favoarea Pãrţilor Contractante din documentele de concesiuni privitoare la zisele cai ferate particulare. La articolul 2, alineatul 1: Se înţelege ca revizia paşapoartelor va trebui sa se facã simultan cu îndeplinirea formalitãţilor vamale pentru cãlãtori şi bagajele lor şi aceasta dacã circumstanţele o permit, se va face chiar în tren. La articolul 3: a) Traficul feroviar prin punctele de frontiera indicate la art. 3 va începe a se face conform dispoziţiunilor Conventiunii de fata imediat ce se va fi încheiat aranjamentul de serviciu local, reglementand condiţiunile locale speciale. (A se vedea articolul 4); b) Negocierile privitoare la încheierea aranjamentului de serviciu local trebuesc începute imediat dupã semnarea prezentei Convenţiuni; c) În afarã de punctele de frontiera prevãzute la art. 3 alineatul 1, altele vor mai putea fi deschise în viitor, dupã o înţelegere între Guvernele celor doua Pãrţi Contractante. d) În ceea ce priveşte serviciul veterinar, vor fi aplicabile legile celor doua tari. La articolul 9: Este bineînţeles ca agenţii Statului vecin se vor putea înţelege între ei în limba lor, pe teritoriul celuilalt Stat, de asemeni şi în relaţiile lor de serviciu. La articolul 13: Se înţelege ca scutirea de impozite publice nu priveşte taxele vamale (a se vedea în aceasta privinta art. 23) şi de monopol, nici impozitele indirecte de consumaţie, nici taxele având caracter de remuneraţie specialã pentru avantajele speciale, sau pentru prestaţiile aduse de cãtre Stat sau alte colectivitãţi publice, sau de cãtre instituţiile şi întreprinderile lor. La articolul 15: Este bineînţeles ca dispoziţiunile Conventiunii de extrãdare şi ale Conventiunii judiciare, încheiate între cele doua State, la Bucureşti, la 19 Aprilie 1924, vor rãmâne în vigoare atât timp cat Convenţiunea de fata nu dispune în altfel. La articolul 21: Dispoziţiunile art. 21 sunt de asemenea aplicabile şi la lucrãrile de întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor menţionate la art. 8 în scopul ca aceste lucrãri, întru cat sunt fãcute de cãtre una din Pãrţile Contractante, pe teritoriul celeilalte, sa poatã fi executate fãrã piedica. Materialele şi instrumentele necesare la aceste lucrãri vor putea fi transportate dincolo de frontiera în scutire de taxe vamale, de orice alte taxe şi impozite, sub rezerva totuşi ca zisele instrumente sa fie aduse înapoi dupã terminarea lucrãrilor. Înainte de a începe aceste lucrãri va fi nevoie sa se previnã serviciile de control dela frontiera (birourile de vama şi de poliţie) atât asupra datei lucrãrilor cat şi asupra materialelor şi instrumentelor ce vor fi necesare sa fie transportate de cealaltã parte a frontierei. La articolul 23: a) Sigiliile vamale vor fi reciproc recunoscute în procedura vamalã; b) Cele doua administraţii feroviare vor avea grija ca, în traficul feroviar reciproc, transporturile de mãrfuri sa fie intovarasite documentele prescrise de cãtre vama şi celelalte autoritãţi administrative. Toate trimiterile de marfa vor trebui sa fie intovarasite de documentele de transport cerute. Mai mult încã, administraţia feroviara care executa traficul peste frontiera, va fi ţinuta la sosirea fiecãrui tren care are, în afarã de furgonul de serviciu, cel puţin un vagon încãrcat, sa remitã, biroului vamal al celuilalt Stat, o lista a trenului, şi pentru fiecare vagon care conţine transporturi de coletãrie, o foaie detaliatã de incarcatura. Modelele listelor de tren şi ale foilor detaliate de incarcatura menţionate mai sus, vor fi stabilite prin aranjamentul special între administraţiile interesate. La articolele 38 şi 40: Administraţiile feroviare ale Pãrţilor Contractante se vor înţelege asupra faptului de a şti la ce birou de compensaţie se va face rambursarea soldurilor provenind din conturile reciproce. Fãcut la Varna, la 26 Iulie 1935 GH. PANAITOPOL SGOUREFF
ANEXA A la art. 8 LISTA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR TĂIATE DE FRONTIERA 1. Semnalul de distanta care acoperã gara Boteni în direcţia Oboriste, semnal a cãrui întreţinere incumba statiei Boteni ANEXA B la art. 21 RECTO Culorile naţionale
CARTE DE IDENTITATE Nr. ........................................ Valabilã pana la...................... 19....................... D-l............................................................. (Funcţiunea)..............(numele).............................. este în serviciul traficului între România şi Bulgaria pe linia Boteni-Oboriste şi în gara de .......... Serviciul.......................................................
...................... Semnatura posesorului
.................... Semnatura emitentului
VERSO
AVIZ Cartea de identitate se va înapoia Serviciului emitent de îndatã ce posesorul a încetat a mai fi în serviciul traficului Bulgaro-Roman, în orice caz la expirarea valabilitãţii sale.
ANEXA C -------- la art. 22 ----------
RECTO Culorile naţionale
CARTE DE IDENTITATE Nr. .................................. Valabilã pana la ................. 19..................... D-l. ..................................................... (Funcţiunea).............. (numele)....................... în calitate de ........................................... în gara de ............................................... la ................. 19 ........ la ......................
...................... Semnatura posesorului
.................... Semnatura emitentului
VERSO Data naşterii.................................................. Locul naşterii................................................. Talia.......................................................... Parul.......................................................... Ochii.......................................................... Fata............................................................. Semne particulare...........................................
AVIZ Cartea de identitate se va înapoia Serviciului emitent de îndatã ce posesorul nu va mai avea domiciliul sau oficial în Statul vecin, în tot cazul la expirarea valabilitãţii sale.
ANEXA D ------- la art. 22 ---------- RECTO Culorile naţionale
Timbrul de serviciu
CARTE DE IDENTITATE Nr. .......................... Valabilã pana la ............. 19 ................ Pentru sotie, fiu, fiica, servitor(toare) D-lui............................................. Funcţiunea......................................... Numele............................................. care are calitatea de.............................. în gara de......................................... Serviciul..........................................
..................... Semnatura posesorului
...................... Semnatura emitentului
Timbru de serviciu
VERSO Data naşterii................................................ Locul naşterii............................................... Talia........................................................ Parul........................................................ Ochii....................................................... Fata........................................................ Semne particulare...................................... Domiciliat la............................................
AVIZ Cartea de identitate se va înapoia imediat serviciului emitent de îndatã ce posesorul nu va mai avea domiciliul sau oficial în Statul vecin, în tot cazul la expirarea valabilitãţii sale ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
