Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECRET nr. 1.175 din 28 decembrie 1968 privind ratificarea Conventiei pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 1 din 6 ianuarie 1969
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decreteazã:
ART. 1
Se ratifica Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietãţii Intelectuale, semnatã la Stockholm la 14 iulie 1967.
ART. 2
La depunerea instrumentului de ratificare a convenţiei menţionate la articolul 1, se va face o declaraţie cu urmãtorul conţinut:
"Prevederile articolelor 5 şi 14 pct. 1 din Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietãţii Intelectuale, semnatã la Stockholm la 14 iulie 1967, nu sunt în concordanta cu principiul universalitatii tratatelor potrivit cãruia toate statele au dreptul de a deveni parte la tratatele multilaterale care reglementeazã probleme de interes general".
Preşedintele
Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU
CONVENŢIA
pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietãţii Intelectuale
Pãrţile contractante,
animate de dorinta de a contribui la o mai buna înţelegere şi colaborare între state, în avantajul lor reciproc şi pe baza respectului suveranitãţii şi egalitãţii lor,
dorind, pentru a incuraja activitatea de creaţie, sa promoveze protecţia proprietãţii intelectuale în intreaga lume,
dorind sa modernizeze şi sa facã mai eficace administrarea uniunilor instituite în domeniile protecţiei proprietãţii industriale şi protecţiei operelor literare şi artistice, cu respectarea deplina a autonomiei fiecãrei uniuni,
au convenit asupra celor ce urmeazã:
ART. 1
Instituirea organizaţiei
Organizaţia Mondialã a Proprietãţii Intelectuale este instituitã prin prezenta convenţie.
ART. 2
Definiţii
În sensul prezentei convenţii, trebuie înţeles prin:
i) organizaţia - Organizaţia Mondialã a Proprietãţii Intelectuale (OMPI);
ii) biroul internaţional - Biroul internaţional al proprietãţii intelectuale;
iii) Convenţia de la Paris - Convenţia pentru protecţia proprietãţii industriale, semnatã la 20 martie 1883, inclusiv fiecare din actele sale revizuite;
iv) Convenţia de la Berna - Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice, semnatã la 9 septembrie 1886, inclusiv fiecare din actele sale revizuite;
v) Uniunea de la Paris - Uniunea internationala creata prin Convenţia de la Paris;
vi) Uniunea de la Berna - Uniunea internationala creata prin Convenţia de la Berna;
vii) uniuni - Uniunea de la Paris, uniunile separate şi aranjamentele separate stabilite în legatura cu aceasta uniune, Uniunea de la Berna, precum şi orice alt angajament internaţional tinzând sa promoveze protecţia proprietãţii intelectuale şi a cãrui administrare este asigurata de organizaţie, conform articolului 4 iii);
viii) proprietatea intelectualã - drepturile referitoare la:
- operele literare, artistice şi ştiinţifice;
- interpretarile artiştilor interpreti şi executiile artiştilor executanti, fonogramele şi emisiunile de radiodifuziune;
- investiţiile în toate domeniile activitãţii umane;
- descoperirile ştiinţifice;
- desenele şi modelele industriale;
- mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, precum şi numele comerciale şi denumirile comerciale;
- protecţia impotriva concurentei neleale, şi toate celelalte drepturi aferente activitãţii intelectuale în domeniile industrial, ştiinţific, literar şi artistic.
ART. 3
Scopul organizaţiei
Organizaţia are drept scop:
i) sa promoveze protecţia proprietãţii intelectuale în lume prin cooperarea dintre state, în colaborare, dacã este cazul, cu oricare alta organizaţie internationala;
ii) sa asigure cooperarea administrativã între uniuni.
ART. 4
Funcţii
Pentru atingerea scopului definit la articolul 3, organizaţia, prin organele sale competente şi sub rezerva competentei fiecãrei uniuni:
i) activeazã pentru a promova adoptarea mãsurilor menite sa amelioreze proprietatea intelectualã în lume şi sa armonizeze legislatiile naţionale în acest domeniu;
ii) asigura serviciile administrative ale Uniunii de la Paris, ale uniunilor separate stabilite în legatura cu aceasta uniune şi ale Uniunii de la Berna;
iii) poate accepta sarcina administraţiei pe care o implica realizarea oricãrui alt angajament internaţional tinzând sa promoveze protecţia proprietãţii intelectuale, sau sa participe la o atare administatie;
iv) încurajeazã încheierea oricãrui angajament internaţional tinzând sa promoveze protecţia proprietãţii intelectuale;
v) îşi oferã cooperarea statelor care îi cer o asistenta tehnico-juridicã în domeniul proprietãţii intelectuale;
vi) aduna şi difuzeazã toate informaţiile referitoare la protecţia proprietãţii intelectuale, îndeplineşte şi încurajeazã studiile în acest domeniu şi publica rezultatele lor;
vii) asigura serviciile care inlesnesc protecţia internationala a proprietãţii intelectuale şi dacã este cazul procedeazã la înregistrãri în aceasta materie şi publica informaţiile privind aceste înregistrãri;
viii) ia orice alte mãsuri potrivite.
ART. 5
Membri
1. Poate deveni membru al organizaţiei oricare stat care este membru al uneia dintre uniuni, astfel cum sunt definite la articolul 2 vii).
2. Poate de asemenea deveni membru al organizaţiei oricare stat care nu este membru al uneia dintre uniuni, cu condiţia:
i) sa fie membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, al uneia dintre instituţiile specializate care sunt legate de Organizaţia Naţiunilor Unite sau al Agenţiei internaţionale pentru energia atomica, sau parte la Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, sau
ii) sa fie invitat de adunarea generalã de a deveni parte la prezenta convenţie.
ART. 6
Adunarea generalã
1. a) Se instituie o adunare generalã cuprinzând statele pãrţi la prezenta convenţie care sunt membre ale cel puţin uneia dintre uniuni.
b) Guvernul fiecãrui stat membru este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanţi, consilieri şi experţi.
c) Cheltuielile fiecãrei delegaţii cad în sarcina guvernului care a desemnat-o.
2. Adunarea generalã:
i) numeşte directorul general la propunerea comitetului de coordonare;
ii) cerceteazã şi aproba rapoartele directorului general referitoare la organizaţie şi îi da toate directivele necesare;
iii) cerceteazã şi aproba rapoartele şi activitãţile comitetului de coordonare şi îi da directive;
iv) adopta bugetul trienal al cheltuielilor comune ale uniunilor;
v) aproba mãsurile propuse de directorul general privind administrarea, referitoare la realizarea angajamentelor internaţionale prevãzute de articolul 4 iii);
vi) adopta regulamentul financiar al organizaţiei;
vii) determina limbile de lucru ale secretariatului, ţinând seama de practica Organizaţiei Naţiunilor Unite;
viii) invita statele prevãzute la articolul 5.2.ii) sa devinã pãrţi la prezenta convenţie;
ix) hotãrãşte care state nemembre ale organizaţiei şi care organizaţii interguvernamentale şi internaţionale neguvernamentale pot fi admise la reuniunile sale în calitate de observatori;
x) îndeplineşte orice alte sarcini utile în cadrul prezentei convenţii.
3. a) Fiecare stat membru fie al uneia, fie al mai multor uniuni, dispune de un vot la adunarea generalã.
b) Jumãtate din statele membre ale adunãrii generale constituie cvorumul.
c) Indiferent de dispoziţiile alineatului b), dacã la o sesiune numãrul statelor reprezentate este mai mic de jumãtate dar egal sau superior unei treimi a statelor membre ale adunãrii generale, aceasta poate lua hotãrîri: totuşi hotãrârile adunãrii generale, cu excepţia celor referitoare la procedura sa, nu devin executorii decât atunci când sunt îndeplinite condiţiile enumerate mai jos. Biroul internaţional comunica aceste hotãrâri statelor membre ale adunãrii generale care nu fuseserã reprezentante, invitandu-le sa exprime în scris, în termen de 3 luni de la data sus-zisei comunicãri, votul sau abţinerea lor. Dacã, la expirarea acestui termen, numãrul statelor care îşi vor fi exprimat astfel votul sau abţinerea lor este cel puţin egal cu numãrul statelor a cãror absenta impiedicase întrunirea cvorumului la sesiuni, sus-zisele hotãrâri devin executorii, cu condiţia ca, totodatã, majoritatea necesarã sa rãmânã dobandita.
d) Sub rezerva dispoziţiilor alineatelor e) şi f), adunarea generalã ia hotãrâri cu majoritatea de doua treimi din voturile exprimate.
e) Acceptarea dispoziţiilor privind administrarea referitoare la aplicarea angajamentelor internaţionale prevãzute de articolul 4 iii) necesita o majoritate de trei pãtrimi din voturile exprimate.
f) Aprobarea unui acord cu Organizaţia Naţiunilor Unite în conformitate cu dispoziţiile articolelor 57 şi 63 din Carta Naţiunilor Unite necesita o majoritate de noua zecimi din voturile exprimate.
g) Numirea directorului general (alineatul 2.i), aprobarea dispoziţiilor propuse de directorul general cu privire la administrarea relativã la aplicarea angajamentelor internaţionale (alineatul 2 v) şi strãmutarea sediului (articolul 10) necesita majoritatea prevãzutã nu numai la adunarea generalã, dar şi la adunarea Uniunii de la Paris şi la adunarea Uniunii de la Berna.
h) Abţinerea nu este consideratã ca vot.
i) Un delegat nu poate reprezenta decât un singur stat şi nu poate vota decât în numele acestuia.
4.a) Adunarea generalã se întruneşte o data la 3 ani în sesiune ordinarã, la convocarea directorului general.
b) Adunarea generalã se întruneşte în sesiune extraordinarã la convocarea directorului general, la cererea comitetului de coordonare sau a unui sfert din statele membre ale adunãrii generale.
c) Reuniunile se ţin la sediul organizaţiei.
5. Statele pãrţi la prezenta convenţie care nu sunt membre ale uneia dintre uniuni sunt admise la reuniunile adunãrii generale în calitate de observatori.
6. Adunarea generalã îşi alcãtuieşte regulamentul sau interior.
ART. 7
Conferinţa
1.a) Se instituie o conferinţa cuprinzând statele pãrţi la prezenta convenţie, fie ca sunt sau nu membre ale uneia dintre uniuni.
b) Guvernul fiecãrui stat este reprezentant de un delegat, care poate fi asistat de supleanţi, consilieri şi experţi.
c) Cheltuielile fiecãrei delegaţii cad în sarcina guvernului care a desemnat-o.
2. Conferinţa:
i) discuta chestiunile de interes general din domeniul proprietãţii intelectuale şi poate adopta recomandãri privind aceste chestiuni, respectând competenta şi autonomia uniunilor;
ii) adopta bugetul trienal al conferintei;
iii) stabileşte, în limitele acestui buget, programul trienal al asistenţei tehnico-juridice;
iv) adopta modificãrile aduse prezentei convenţii în conformitate cu procedura definitã la articolul 17;
v) hotãrãşte care state nemembre ale organizaţiei şi care organizaţii interguvernamentale şi internaţionale neguvernamentale pot fi admise la reuniunile sale în calitate de observatori;
vi) îndeplineşte orice alte sarcini utile în cadrul prezentei convenţii.
3.a) Fiecare stat membru dispune de un vot la conferinţa.
b) O treime din statele membre constituie cvorumul.
c) Sub rezerva prevederilor articolului 17, conferinţa ia hotãrâri cu majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
d) Suma cotizaţiilor statelor pãrţi la prezenta convenţie care nu sunt membre ale uneia dintre uniuni este fixatã printr-un vot la care nu participa decît delegaţii acestor state.
e) Abţinerea nu este consideratã ca vot.
f) Un delegat nu poate reprezenta decît un singur stat şi nu poate vota decât în numele acestuia.
4. a) Conferinţa se întruneşte în sesiune ordinarã la convocarea directorului general în cursul aceleiaşi perioade şi în acelaşi loc ca şi adunarea generalã.
b) Conferinţa se reuneste în sesiune extraordinarã la convocarea directorului general, la cererea majoritãţii statelor membre.
5. Conferinţa îşi alcãtuieşte regulamentul sau interior.
ART. 8
Comitetul de coordonare
1.a) Se instituie un comitet de coordonare cuprinzând statele pãrţi la prezenta convenţie care sunt membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Paris, ale Comitetului executiv al Uniunii de la Berna sau ale ambelor acestor doua comitete executive. Totuşi, dacã unul dintre aceste comitete executive cuprinde mai mult de un sfert din ţãrile membre ale adunãrii care l-a ales, acest comitet desemneazã, dintre membrii sãi statele care vor fi membre ale comitetului de coordonare, astfel încât numãrul lor sa nu depãşeascã sfertul sus-arãtat, fiind înţeles ca ţara pe teritoriul cãreia se afla sediul organizaţiei nu este ţinuta în seama în calculul acestui sfert.
b) Guvernul fiecãrui stat membru al comitetului de coordonare este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanţi, consilieri şi experţi.
c) Atunci când comitetul de coordonare examineazã fie chestiuni interesand direct programul sau bugetul conferintei şi ordinea sa de zi, fie propuneri de modificãri a prezentei convenţii putând afecta drepturile sau obligaţiile statelor pãrţi la prezenta convenţie care nu sunt membre ale uneia dintre uniuni, un sfert din aceste state participa la reuniunile comitetului de coordonare cu aceleaşi drepturi ca şi membrii acestui comitet. La fiecare sesiune ordinarã, conferinţa alege statele chemate sa participe la astfel de reuniuni.
d) Cheltuielile fiecãrei delegaţii cad în sarcina guvernului care a desemnat-o.
2. Dacã celelalte uniuni administrate de organizaţie doresc sa fie reprezentate ca atare în sanul comitetului de coordonare, reprezentanţii lor trebuie sa fie desemnaţi dintre statele membre ale comitetului de coordonare.
3. Comitetul de coordonare:
i) da avize organelor uniunilor, adunãrii generale, conferintei şi directorului general asupra tuturor chestiunilor administrative şi financiare, precum şi asupra oricãror alte chestiuni de interes comun fie pentru doua sau mai multe uniuni, fie pentru una sau mai multe uniuni, pe de o parte, şi organizaţie, pe de alta parte, şi, mai ales, asupra bugetului de cheltuieli comune ale uniunilor;
ii) pregãteşte proiectul ordinii de zi a adunãrii generale;
iii) pregãteşte proiectul ordinii de zi şi proiectele de program şi de buget ale conferintei;
iv) se pronunţa, pe baza bugetului trienal de cheltuieli comune ale uniunilor, bugetului trienal al conferintei, precum şi pe baza programului trienal de asistenta tehnico-juridicã, asupra bugetelor şi programelor anuale corespunzãtoare;
v) la expirarea funcţiilor directorului general, sau în caz de vacanta a acestui post, propune numele unui candidat spre a fi numit de adunarea generalã în acest post; dacã adunarea generalã nu numeşte candidatul prezentat, comitetul de coordonare prezintã un alt candidat; aceeaşi procedura este urmatã pana la numirea de cãtre adunarea generalã a ultimului candidat prezentat;
vi) dacã vacanta postului de director general intervine între doua sesiuni ale adunãrii generale, numeşte un director general interimar pe durata care precede intrarea în funcţie a noului director general;
vii) îndeplineşte orice alte sarcini care îi sunt atribuite în cadrul prezentei convenţii.
4.a) Comitetul de coordonare se reuneste o data pe an în sesiune ordinarã la convocarea directorului general. El se reuneste în principiu la sediul organizaţiei.
b) Comitetul de coordonare se reuneste în sesiune extraordinarã la convocarea adresatã de directorul general, fie din propria sa initiativa, fie la cererea presedintelului sau ori la cererea unui sfert din membrii sãi.
5.a) Fiecare stat, fie el membru numai al unuia dintre cele doua comitete executive menţionate la alineatul 1.a), fie al ambelor comitete, dispune de un singur vot la comitetul de coordonare.
b) Jumãtate din membrii comitetului de coordonare constituie cvorumul.
c) Un delegat nu poate reprezenta decât un singur stat şi nu poate vota decât în numele acestuia.
6.a) Comitetul de coordonare da avize şi ia hotãrâri cu majoritatea simpla a voturilor exprimate.
Abţinerea nu se considera ca vot.
b) Chiar în cazul obţinerii unei majoritãţi simple, oricare membru al comitetului de coordonare poate, îndatã dupã vot, sa ceara a se proceda la numãrarea specialã a voturilor în modul urmãtor:
Se vor întocmi doua liste distincte pe care figureazã numele statelor membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Paris şi cele ale statelor membre ale Comitetului executiv al Uniunii de la Berna; votul fiecãrui stat va fi înscris în dreptul numelui sau pe fiecare din listele unde figureazã. Dacã aceasta numarare specialã ar arata ca majoritatea simpla nu a fost obţinutã în fiecare din aceste liste, propunerea nu va fi consideratã ca adoptatã.
7. Oricare stat membru al organizaţiei care nu este membru al comitetului de cooperare poate fi reprezentat la reuniunle acestui comitet prin observatori, având dreptul de a participa la deliberãri, dar fãrã drept de vot.
8. Comitetul de coordonare îşi alcãtuieşte regulamentul interior.
ART. 9
Biroul internaţional constituie secretariatul organizaţiei.
1. Biroul internaţional este condus de directorul general asistat de doi sau mai mulţi vicedirectori generali.
2. Directorul general este numit pe o durata determinata, care nu poate fi mai mica de 6 ani. Numirea sa poate fi reînnoitã pe perioade determinate.
3. Durata primei perioade şi a eventualelor perioade urmãtoare, precum şi orice alte condiţii ale numirii sale, se stabilesc de adunarea generalã.
4.a) Directorul general este cel mai înalt funcţionar al organizaţiei.
b) El reprezintã organizaţia.
c) El da socoteala adunãrii generale şi se conformeazã directivelor ei în ce priveşte treburile interne şi externe ale organizaţiei.
5. Directorul general pregãteşte proiectele de buget şi de program, precum şi rapoartele periodice de activitate. El le transmite guvernelor statelor interesate, precum şi organelor competente ale uniunilor şi ale organizaţiei.
6. Directorul general şi oricare membru al personalului, desemnat de el participa, fãrã drept de vot, la toate întrunirile adunãrii generale, ale conferintei, ale comitetului de coordonare şi la orice comitet sau grup de lucru. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de el este din oficiu secretar al acestor organe.
7. Directorul general numeşte personalul necesar bunei funcţionari a biroului internaţional. El numeşte pe vicedirectorii generali, dupã aprobarea comitetului de coordonare. Condiţiile de numire sunt fixate în statutul personalului, care trebuie sa fie aprobat de comitetul de coordonare, la propunerea directorului general. Necesitatea de a se asigura serviciile unor funcţionari de inalta calificare prin eficienta, competenta şi integritatea lor trebuie sa constituie considerentul dominant la recrutarea şi determinarea condiţiilor de munca ale membrilor personalului. Se va tine seama, în modul cuvenit, de importanta asigurãrii acestei recrutari pe o baza geograficã cat mai larga.
8. Funcţiile directorului general şi al membrilor personalului au un caracter strict internaţional. În exercitarea funcţiilor lor, ei nu trebuie sa solicite sau sa primeascã instrucţiuni de la nici un guvern şi sa se abţinã de la orice act de natura sa compromita situaţia lor de funcţionari internationali. Fiecare stat membru se obliga sa respecte caracterul exclusiv internaţional al funcţiilor directorului general şi ale membrilor personalului şi sa nu caute sa-i influenteze în exercitarea funcţiilor lor.
ART. 10
Sediul
1. Sediul organizaţiei este fixat la Geneva.
2. Mutarea sediului poate fi hotãrâtã în condiţiile prevãzute la articolul 6.3 d) şi g).
ART. 11
Finanţele
1. Organizaţia are doua bugete distincte: bugetul cheltuielilor comune uniunilor şi bugetul conferintei.
2.a) Bugetul cheltuielilor comune uniunilor cuprinde prevederi de cheltuieli care prezintã interes pentru mai multe uniuni.
b) Acest buget este finanţat din urmãtoarele mijloace:
i) contribuţiile uniunilor, fiind înţeles ca, cuantumul contribuţiei fiecãrei uniuni se stabileşte de adunarea acestei uniuni, ţinându-se seama de mãsura în care cheltuielile comune sunt fãcute în interesul uniunii respective;
ii) taxele şi sumele datorate pentru serviciile prestate de biroul internaţional care sunt în raport direct cu una dintre uniuni sau care nu sunt percepute pentru servicii prestate de biroul internaţional în domeniul asistenţei tehnico-juridice;
iii) produsul vânzãrii publicaţiilor biroului internaţional care nu privesc una dintre uniuni, precum şi drepturile aferente acestor publicaţii;
iv) donaţiile, legatele şi subvenţiile de care beneficiazã organizaţia, cu excepţia celor prevãzute la alienatul 3.b iv);
v) chiriile, dobânzile şi alte venituri ale organizaţiei.
3.a) Bugetul conferintei cuprinde prevederilor de cheltuieli pentru ţinerea sesiunilor conferintei şi pentru progresul de asistenta tehnico-juridicã.
b) Acest buget este finanţat din urmãtoarele mijloace:
i) contribuţiile statelor pãrţi la aceasta convenţie care nu sunt membre ale uneia dintre uniuni;
ii) sumele puse eventual la dispoziţia acestui buget de cãtre uniuni, fiind înţeles ca cuantumul sumei puse la dispoziţie de fiecare uniune se stabileşte de adunarea acestei uniuni şi ca fiecare uniune este libera de a nu contribui la acest buget;
iii) sumele percepute pentru servicii prestate de biroul internaţional în domeniul asistenţei tehnico-juridice;
iv) donaţiile, legatele şi subvenţiile de care beneficiazã organizaţia pentru scopurile prevãzute de subalineatul a.
4.a) Pentru a determina partea sa contributiva la bugetul conferintei, fiecare stat parte la prezenta convenţie care nu este membru al uneia dintre uniuni este rinduit într-o clasa şi plãteşte contribuţiile anuale pe baza unui numãr de unitãţi stabilit dupã cum urmeazã:
Clasa A ........... 10
Clasa B ........... 3
Clasa C ........... 1
b) Fiecare dintre aceste state, în momentul în care îndeplineşte unul din actele prevãzute la articolul 14.1, indica clasa în care doreşte sa fie randuit. El poate schimba clasa. Dacã alege o clasa inferioarã, statul trebuie sa informeze conferinţa cu ocazia unei sesiuni ordinare a acesteia. O atare schimbare devine efectivã la începutul anului civil urmãtor acelei sesiuni.
c) Contribuţia anuala a fiecãruia dintre aceste state consta într-o suma al carei raport fata de suma totalã a contribuţiilor tuturor acestor state la bugetul conferintei este egal cu raportul dintre numãrul unitãţilor clasei în care a fost randuit şi numãrul total de unitãţi ale ansamblului acestor state.
d) Contribuţiile sunt datorate la 1 ianuarie al fiecãrui an.
e) În cazul în care bugetul nu este adoptat înainte de începutul unui nou exerciţiu, bugetul anului precedent este reînnoit în conformitate cu modalitãţile prevãzute de regulamentul financiar.
5. Nici un stat parte la prezenta convenţie care nu este membru al nici uneia dintre uniuni şi care, ţinându-se seama de dispoziţiile prezentului articol, este în întârziere cu plata contribuţiilor şi nici un stat parte la prezenta convenţie care este membru al uneia dintre aceste uniuni şi care este în întârziere cu plata contribuţiilor sale în legatura cu aceasta uniune nu-şi poate exercita dreptul de vot în nici un organ al organizaţiei în care este membru, dacã suma restantelor este egala sau superioarã sumei contribuţiilor datorate de 2 ani întregi. Totuşi, un asemenea stat poate fi autorizat sa pãstreze exercitarea dreptului sau de vot în sanul acelui organ atât timp cat acest organ apreciazã ca întârzierea rezulta din împrejurãri excepţionale şi inevitabile.
6. Cuantumul taxelor şi sumelor datorate pentru servicii prestate de biroul internaţional în domeniul asistenţei tehnico-juridice se stabileşte de directorul general, care raporteazã comitetului de coordonare.
7. Cu aprobarea comitetului de coordonare, organizaţia poate primi orice donaţii, legate şi subvenţii provenind direct de la guverne, instituţii publice sau particulare, asociaţii sau persoane particulare.
8.a) Organizaţia are un fond de rulment constituit printr-un varsamant unic efectuat de uniuni şi de fiecare stat parte la prezenta convenţie care nu este membru al uneia dintre uniuni. Dacã fondul devine neîndestulãtor, se hotãrãşte majorarea sa.
b) Cuantumul vãrsãmântului unic al fiecãrei uniuni şi participarea eventuala la orice majorare se decid de adunarea acesteia.
c) Cuantumul vãrsãmântului unic al fiecãrui stat parte la prezenta convenţie care nu este membru al unei uniuni şi participarea sa la orice majorare sunt proporţionale cu contribuţia acestui stat pe anul în cursul cãruia a fost constituit fondul sau a fost hotãrâtã majoarea. Proporţia şi modalitãţile sunt hotãrâte de conferinţa, la propunerea directorului general şi dupã avizul comitetului de coordonare.
9.a) Acordul privitor la sediu, încheiat cu statul pe teritoriul cãruia îşi are sediul organizaţia, va prevedea ca dacã fondul de rulment este neîndestulãtor, acest stat va acorda avansuri. Cuantumul acestor avansuri şi condiţiile în care vor fi acordate fac obiectul, în fiecare caz, al unor acorduri separate între statul respectiv şi organizaţie. Atât timp cat acest stat este ţinut sa acorde avansuri, el va dispune ex oficio de un loc în comitetul de coordonare.
b) Statul prevãzut la subalineatul a) şi organizaţia au, fiecare, dreptul de a denunta acordul privitor la avansuri, pe calea unei notificãri scrise. Denunţarea îşi produce efectele dupã 3 ani de la sfârşitul anului în cursul cãruia a fost notificatã.
10. Verificarea socotelilor este asigurata, conform modalitãţilor prevãzute de regulamentul financiar, de cãtre unu sau mai multe state membre sau de cãtre controlori externi, desemnaţi de adunarea generalã, cu consimţãmântul lor.
ART. 12
Capacitate juridicã, privilegii şi imunitãţi
1. Organizaţia se bucura, pe teritoriul fiecãrui stat membru, conform legilor acestui stat, de capacitatea juridicã ncesara pentru a-şi atinge scopul şi a-şi exercita funcţiile.
2. Organizaţia încheie un acord privitor la sediul cu Confederatia elvetiana şi cu oricare alt stat în care sediul ar putea fi stabilit ulterior.
3. Organizaţia poate încheia acorduri bilaterale sau multilaterale cu celelalte state membre, pentru a-şi asigura, atât ei cat şi funcţionarilor sãi, precum şi reprezentanţilor tuturor statelor membre, folosinta privilegiilor şi imunitãţilor necesare spre a-şi atinge scopul şi a-şi exercita funcţiile.
4. Directorul general poate sa trateze, iar dupã aprobarea comitetului de coordonare, încheie şi semneazã în numele organizaţiei acordurile prevãzute la alineatele 2 şi 3.
ART. 13
Relaţii cu alte organizaţii
1. Dacã socoteşte de cuviinţã, organizaţia stabileşte relaţii de munca şi coopereazã cu alte organizaţii interguvernamentale. Orice acord general încheiat pentru acest scop cu aceste organizaţii este încheiat de directorul general, dupã aprobarea comitetului de coordonare.
2. Organizaţia poate lua, în chestiunile care intra în competenta sa, orice mãsuri potrivite în vederea consultãrii organizaţiilor internaţionale neguvernamentale şi, sub rezerva consimţãmântului guvernelor interesate, a organizaţiilor naţionale guvernamentale sau neguvernamentale, precum şi în vederea oricãrei cooperãri cu aceste organizaţii. Asemenea mãsuri sunt luate de directorul general, dupã aprobarea comitetului de coordonare.
ART. 14
Modalitãţile potrivit cãrora statele pot deveni pãrţi la convenţie
1. Statele menţionate la articolul 5 pot deveni pãrţi la prezenta convenţie şi membre ale organizaţiei prin:
i) semnare fãrã rezerva ratificãrii, sau
ii) semnare sub rezerva ratificãrii, urmatã de depunerea instrumentului de ratificare, sau
iii) depunerea unui instrument de aderare.
2. Indiferent de orice alta prevedere a prezentei convenţii, un stat parte la Convenţia de la Paris, la Convenţia de la Berna sau la ambele aceste convenţii nu pot deveni parte la prezenta convenţie decât devenind simultan parte sau, dupã ce a devenit parte mai înainte, prin ratificare sau aderare, fie la Actul de la Stockholm al Convenţiei de la Paris în totalitatea sa, sau cu singura limitare prevãzutã la articolul 20.1. b i) al acestui act, fie la Actul de la Stockholm al Convenţiei de la Berna în totalitatea sa, sau cu singura limitare pevazuta la articolul 28.1 b i) al acestui act.
3. Instrumentele de ratificare sau de aderare se depun la directorul general.
ART. 15
Intrarea în vigoare a convenţiei
1. Prezenta convenţie intra în vigoare la 3 luni dupã ce zece state membre ale Uniunii de la Paris şi şapte state membre ale Uniunii de la Berna vor fi îndeplinit unul din actele prevãzute la articolul 14.1. cu precizarea ca oricare stat face parte din ambele grupe. La aceasta data convenţia intra în vigoare şi fata de statele care, nefiind membre ale nici uneia dintre cele doua uniuni, au îndeplinit unul din actele prevãzute la articolul 14.1 cu 3 luni sau mai mult înainte de sus-zisa data.
2. Fata de oricare alt stat, prezenta convenţie intra în vigoare dupã 3 luni de la data la care acest stat va fi îndeplinit unul din actele prevãzute la articolul 14.1.
ART. 16
Rezerve
Nu se admite nici o rezerva la prezenta convenţie.
ART. 17
Modificãri
1. Pot fi prezentate propuneri de modificare a prezentei convenţii, de cãtre oricare stat membru, de comitetul de coordonare sau de directorul general. Propunerile sunt comunicate de acesta din urma statelor membre cu cel puţin 6 luni înainte de a fi supuse examinãrii conferintei.
2. Orice modificare se adopta de conferinţa. Dacã este vorba de modificãri care ar putea afecta drepturile şi obligaţiile statelor pãrţi la prezenta convenţie care nu sunt membre ale nici unei uniuni, aceste state participa şi ele la vot. Statele pãrţi la prezenta convenţie care sunt membre cel puţin ale unei uniuni sunt singure îndreptãţite sa voteze asupra tuturor propunerilor referitoare la alte modificãri. Modificãrile sunt adoptate cu majoritatea simpla a voturilor exprimate, fiind înţeles ca conferinţa nu voteazã decât asupra propunerilor de modificare adoptate în prealabil de adunarea Uniunii de la Paris şi de adunarea Uniunii de la Berna, dupã regulile aplicabile fiecãreia dintre ele pentru modificarea dispoziţiilor administrative din convenţiile lor respective.
3. Orice modificare intra în vigoare dupã o luna de la primirea de cãtre directorul general al notificãrilor scrise de acceptare, efectuatã conform regulilor constituţionale respective, din partea a trei pãtrimi din statele care erau membre ale organizaţiei şi aveau dreptul de a vota asupra modificãrii propuse dupã dispoziţiile alineatului 2, în momentul în care modificarea a fost adoptatã de conferinţa. Orice modificare acceptatã în acest mod leagã toate statele care sunt membre ale organizaţiei în momentul intrãrii în vigoare a modificãrii sau care devin membre la o data ulterioara; totuşi, orice modificare sporind obligaţiile financiare ale statelor membre nu leagã decât statele care şi-au notificat acceptarea acelei modificãri.
ART. 18
Denunţarea
1. Oricare stat membru poate denunta prezenta convenţie prin notificare adresatã directorului general.
2. Denunţarea îşi poroduce efectele la 6 luni de la data la care directorul general a primit notificarea.
ART. 19
Notificãri
Directorul general notifica guvernelor tuturor statelor membre:
i) data intrãrii în vigoare a convenţiei;
ii) semnãturile şi depunerile instrumentelor de ratificare sau de aderare;
iii) acceptarile de modificãri ale prezentei convenţii şi data la care aceste modificãri intra în vigoare;
iv) denuntarile prezentei convenţii.
ART. 20
Dispoziţii protocolare
1.a) Prezenta convenţie este semnatã într-un singur exemplar în limbile engleza, spaniola, franceza şi rusa, aceste texte având aceeasi valabilitate; ea este depusa la guvernul Suediei.
b) Prezenta convenţie rãmâne deschisã spre semnare la Stockholm pînã la 13 ianuarie 1968.
2. Directorul general, dupã consultarea guvernelor interesate, va alcãtui texte oficiale în limbile germanã, italiana şi portughezã şi în alte limbi pe care conferinţa le va putea indica.
3. Directorul general transmite doua copii certificate pentru conformitate dupã prezenta convenţie şi dupã orice modificare adoptatã de conferinţa guvernelor statelor membre ale Uniunii de la Paris sau celei de la Berna, guvernului oricãrui alt stat care adera la prezenta convenţie şi guvernului oricãrui alt stat, la cererea acestuia. Copiile textului semnat, ale prezentei convenţii, care sunt transmise guvernelor sunt certificate pentru conformitate de guvernul Suediei.
4. Directorul general înregistreazã prezenta convenţie la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 21
Clauze tranzitorii
1. Pana la intrarea în funcţie a primului director general, referintele din prezenta convenţie la biroul internaţional sau la directorul general sunt considerate ca raportandu-se respectiv la Birourile internaţionale reunite pentru protecţia proprietãţii industriale, literare şi artistice, denumite şi Birourile internaţionale reunite pentru protecţia proprietãţii intelectuale (BIRPI) sau la directorul lor.
2.a) Statele membre ale uneia dintre uniuni, dar care nu au devenit încã pãrţi la prezenta convenţie, pot, timp de 5 ani de la data intrãrii sale în vigoare, sa exercite, dacã vor dori, aceleaşi drepturi ca şi cum ar fi devenit pãrţi la convenţie. Oricare stat care doreşte sa exercite aceste drepturi depune, în acest scop, la directorul general, o notificare care îşi produce efectele de la primirea ei. Asemenea state sunt considerate a fi membre ale adunãrii generale şi ale conferintei pana la expirarea sus-zisei perioade.
b) La expirarea perioadei de 5 ani, aceste state nu mai au drept de vot la adunarea generalã, la conferinţa şi la comitetul de coordonare.
c) De îndatã ce vor fi devenit pãrţi la prezenta convenţie, sus-zisele state îşi pot exercita din nou dreptul de vot.
3.a) Atât timp cat toate statele membre ale Uniunii de la Paris sau celei de la Berna nu au devenit pãrţi la prezenta convenţie, biroul internaţional şi directorul general exercita şi funcţiile atribuite respectiv Birourilor internaţionale reunite pentru protecţia proprietãţii industriale, literare şi artistice şi directorului lor.
b) Personalul în funcţie la birourile sus-menţionate la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii este considerat, în cursul perioadei tranzitorii arãtate la subalineatul a), ca fiind în funcţie şi la biroul internaţional.
4.a) Atunci când toate statele membre ale Uniunii de la Paris vor fi devenit membre ale organizaţiei, drepturile, obligaţiile şi bunurile biroului acestei uniuni vor trece asupra biroului internaţional al organizaţiei.
b) Atunci când toate statele membre ale Uniunii de la Berna vor fi devenit membre ale organizaţiei, drepturile, obligaţiile şi bunurile biroului acestei uniuni vor trece asupra biroului internaţional al organizaţiei.
Drept care subscrişii, în mod legal autorizaţi în acest scop, au semnat prezenta convenţie.
Facuta la Stockholm, la 14 iulie 1967.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
