Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940  pentru oprirea casatoriilor intre romani de sange si evrei    Twitter Facebook

DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea casatoriilor intre romani de sange si evrei

EMITENT: REGELE CAROL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 9 august 1940


CAROL al II-lea
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri şi al ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei Nr. 108.671/1940;
Vazand şi jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 1.954/1940;
Vazand avizul Consiliului legislativ Nr. 284/1940;
În temeiul art. 46 din Constitutiune,
Am decretat şi decretam:

ART. 1
Cãsãtoriile între evrei şi romanii de sânge sunt oprite. Prin evrei în sensul acestei legi se înţeleg persoanele aparţinând religiei mozaice şi cele arãtate în <>art. 2 din decretul-lege Nr. 2.650 din 1940 .
ART. 2
Cãsãtoriile între evrei şi romanii de sânge sunt oprite chiar dacã se vor încheia dincolo de granitele tarii.
ART. 3
Cãsãtoriile între evrei şi romanii de sânge încheiate impotriva acestor reguli sunt nule.
ART. 4
Constatarea nulitãţii unei asemenea cãsãtorii se va face la cererea Ministerului public al tribunalului locului unde s-a încheiat cãsãtoria; cererile de anulare, a cãsãtoriilor încheiate dincolo de limitele teritoriale ale tarii se vor indrepta la Tribunalul Ilfov.
Cererile de sesizare pot fi fãcute şi de conducãtorii organizaţiilor judeţene ale Partidului Naţiunii.
ART. 5
Nulitatea cãsãtoriei poate fi cerutã şi constatatã oricând.
Declaraţiunea de cãsãtorie cerutã de art. 71 din legea privitoare la actele de stare civilã, trebuie sa arate dacã cei ce vor sa se cãsãtoreascã sunt sau nu evrei.
ART. 6
Ofiţerul de stare civilã este indatorat sa cerceteze, înainte de oficierea cãsãtoriei, religia celor ce vor sa se cãsãtoreascã. Ofiţerul de stare civilã are obligaţia sa refuze oficiul sau în caz de împiedicare legalã.
El are îndatorirea sa intrebe martorii asupra religiei celor ce vor sa se cãsãtoreascã şi aceştia au îndatorirea sa rãspundã.
Ofiţerul de stare civilã, care cu ştiinţa, încheie o cãsãtorie opritã de acest decret cu putere de lege, se pedepseşte cu destituirea de drept din funcţiune şi cu închisoare corecţionalã dela 2 la 5 ani.
ART. 7
Martorii care asista la oficierea cãsãtoriei, inlesnind prin afirmatiuni nereale şi de rea credinţa, încheierea unei cãsãtorii împiedicatã de acest decret cu putere de lege, se pedepsesc cu închisoare corecţionalã dela 1 la 3 ani şi cu amenda dela 5.000 la 100.000 lei.
ART. 8
Cei care se vor cãsãtori sau vor incerca sa se cãsãtoreascã impotriva prevederilor art. 1, se vor pedepsi cu închisoare corecţionalã dela 2 la 5 ani.
Pedepsele se aplica de tribunalul care constata nulitatea cãsãtoriei potrivit codului de procedura penalã Regele Carol al II-lea.
În caz de tentativa, pedepsele se aplica de tribunalul corectional.
ART. 9
Hotãrârile tribunalului sunt pronunţate cu apel şi recurs în condiţiunile şi formele statornice de codul de procedura penalã Carol al II-lea.
ART. 10
Prin regulament se vor desvolta normele cuprinse în acest decret cu putere de lege.
ART. 11
Orice reguli cuprinse în legi şi regulamente contrarii acestui decret cu putere de lege, sunt abrogate.
Dat în Bucureşti la 8 August 1940.

CAROL

Preşedintele Consiliului de Miniştri,
Inginer Ion Gigurtu

Ministrul justiţiei,
Ion V. Gruia


Referat cãtre Consiliu de Miniştri,

Domnilor Miniştri,
Prin statutul din 9 August 1940, am reglementat starea juridicã a evreilor din România. Am spus, în raportul fãcut, cu acel prilej, ca Statul Naţional Roman nu este azi un Stat naţional, formal şi juridic, ci asa cum se desprinde din normele constituţionale în vigoare, este un Stat naţional, organic, în care conflictul existent, în democratiile formale, între politic şi drept nu apare, aceşti doi factori ai vieţii publice, gasindu-se într-o confuziune organicã desavarsita, pe planul spiritului naţional al poporului roman. Noi nu avem, în aceasta materie, sa respectam tradiţiile "pana la superstitie". Noi avem sa cautam înţelegerea între o guvernare activa şi tare şi respectul principiilor juridice; şi aceasta înţelegere trebuie sa rezulte, în primul rând, din grija permanenta şi vie, de a stabili indreptarele de apãrare ale Natiei. Am definit, în economia Statului evreilor, conceptia organicã a Natiei, care nu mai reprezintã un total numeric, o suma de indivizi, ci o sinteza de funcţiuni pe de o parte, sprijinite pe indeletnicirile creatoare, care nu mai reprezintã o colectivitate de indivizi, statornicitã pe criterii formale şi abstracte, ci o comunitate, strânsã şi unitarã, sprijinita, fãrã indoiala "pe amintirea marilor lucruri fãcute laolalta în trecut şi pe dorinta de a le face în viitor", pe un "suflet comun", pe "rasa, limba, teritoriul, dinastia, trecutul, idealul comun"; dar, mai ales, pe o lege a sângelui romanesc, pe ritul crestin, pe aceste doua forte care determina, în plin, conceptia biologica a Natiei, scuturata de zgura, greutatile teoriilor şi realizarilor pur fizice şi materiale. Am socotit sangele romanesc, ca un element principal de aşezare a Natiei; dar dincolo de structura fizica a sângelui şi de posibilitãţile inextricabile de determinare matematica a puritatii lui româneşti, am ajuns la formula proprie româneascã de a socoti sangele romanesc ca un element etnic şi moral, a cãruia determinare se face numai prin discriminarea, pe criteriile legale - de rit şi origine - a notiunii de "evreu", care capata, astfel, pe lângã înţelesul juridic de pana acum, un înţeles politic. Nu este, fãrã interes, sa arat, în câteva randuri, experienta marilor popoare premergãtoare în acest domeniu.
A) În Germania, ca sa nu relev decât realizarile juridice, poporul (Volk), nu este, atât, o notiune juridicã cat una politica, este o notiune etnicã sprijinita pe ideia de rasa.
Poporul german este şi trebuie sa fie o grupare rasista. În aceasta ordine de idei intalnim, în domeniul realizarilor juridice, doua concepţii, urmãtoare în timp:
a) Ideia unitãţii de rasa, realizatã prin legile din 1933 şi
b) Ideia pluralitãţii de rase, realizatã prin legile dela Nuremberg din 1935.
Ideia unitãţii de rasa, luat acest cuvânt în sens biologic, duce la unitatea etnicã. Comunitatea de sânge constituie elementul comun, care determina unitatea de rasa. Unitatea de rasa presupune principiul inegalitatii raselor. Trebuie evitat amestecul de sânge între rasa inferioarã şi superioarã.
Rasa ariana nordica este cea mai perfecta şi mai pura. Poporul german trebuie sa ramae, esenţial constituit prin rasa ariana nordica.
În a doua conceptie rasista a poporului, se pleacã dela ideia ca niciun popor nu e alcãtuit dintr-o singura rasa, ci din amestecul de rase. Dar în acest amestec exista o anumitã proporţie între rase. Dupã preponderenta unei rase sau alteia, se poate stabili superioritatea poporului. Sangele poporului este un sânge amestecat. Superioritatea poporului este asigurata nu prin sangele pur, ci prin faptul ca este constituit din rase superioare, cu excluderea raselor inferioare.
B) Revoluţia nationala din Italia, - ale carei origini trebuesc cautate dealungul literaturii italiene, în istoria Risorgimentului italian din secolul al XIX-lea, în gandirea lui Oriani, Gioberti, Mazini, mai departe încã şi pana la Dante, inspiratorul şi creatorul redesteptarii traditiei milenare a Italiei, - a determinat, dela 1922 şi pana astãzi, realizarea unui Stat naţional, întemeiat pe realitati organice, profunde în care elementele rasiale, intervin doar în mod accidental şi ideologic, în mãsura just necesarã pentru pãstrarea puritatii natiei.
Toate greutatile, ridicate în ştiinţa şi nãscute în aplicarea realizarilor legislative imi sunt cunoscute şi prezente în cadrul acestor preocupãri. Dacã însã la sistemul politic al Naţiunii sprijinita pe rasa, am cãutat o rectificare nascuta din realitatile româneşti, rectificare intemeiata pe criteriul ritului şi pe etnicitatea în funcţie de criteriul moral şi juridic al sângelui - care în fond este tot un element biologic - aceasta am fãcut-o pentru a inlatura dificultãţile de aplicatiune a legii.
Tipul naţional cere însã legi protectoare, Comunitatea organicã şi spiritualã a natiei, impune o serie de mãsuri pentru apãrarea ei. Dacã statutul evreilor din România este alcãtuit pe legea sângelui, din aceasta lege rezultând erarhia însãşi a drepturilor, cu aceeaşi necesitate se impun anumite reguli, care sa înlãture în mod absolut, influentele strãine care ar slabi natia. S-a spus, cu dreptate ca în sânge se vad: "posibilitãţi de suflet, de spirit, de etica". O natiune se incheaga pe acelaşi sânge, acelaşi sânge constituie baza morala a recunoaşterii drepturilor politice supreme. Sangele devine, un criteriu moral şi un criteriu juridic.
Dar aceasta conceptie etnicã sta la baza legii constituţionale însãşi.
Art. 67 din Constituţie stabileşte ca nu poate fi Ministru decât cel care este roman de cel puţin 3 generaţii. Roman în sensul art. 67 nu înseamnã cetãţean roman, ci roman de sânge. Funcţiunea de Ministru nu este o demnitate publica obişnuitã, ci o demnitate publica suprema. Destinul neamului, în drumul marilor biruinte, este de atâtea ori în cumpana judecaţii demnitarilor. Un strãin de sangele romanesc într-un asemenea post de comanda, înseamnã o primejdie pentru neam sau posibilitatea unei primejdii, nascuta din tainele nebanuite ale impulsurilor sângelui strãin.
Textul art. 67 aduce o restricţiune în domeniul drepturilor romani, care sunt de altfel, egali în împlinirea datoriilor. Deci ca sa fie cineva Ministru trebuie sa justifice pe lângã calitatea de cetãţean roman, pe aceea de roman de sânge, de cel puţin 3 generaţii.
a) Art. 27 din legea constituţionalã aduce a doua precizare la drepturile cetãţenilor romani; "numai cetãţenii romani sunt admisibili în funcţiunile şi demnitãţile publice civile şi militare, ţinându-se seama de caracterul majoritar şi creator de Stat al Naţiunii romane". Fata cu acest text observ:
a) Art. 27 se ocupa de accesul la funcţiuni publice şi la funcţiuni civile;
b) În ceea ce priveşte caracterul majoritar şi creator de Stat al Naţiunii romane, am sa observ ca Naţiunea romana, nu are în ceea ce priveşte creatiunea Statului Roman, un caracter majoritar, ci totalitar. În al doilea rând Naţiunea Romana, în Stat nu reprezintã o majoritate fata de o minoritate, ci o comunitate rezultând dintr-o unitate sufleteasca totalitara. Fãrã indoiala ca din aceasta cauza art. 27 din Constituţie nu fixeazã un procent majoritar. Legiuitorul ordinar poate merge, în aceasta privinta, pana la un cuantum quasi-totalitar, fãrã putinta vatamarii drepturilor individuale.
3. Drepturile naţionale, în sens totalitar, se desprind din mecanismul corporativ şi din distincţiunile constituţionale cuprinse dela art. 4-9 pe de o parte şi dela art. 10 înainte pe de alta parte; în aceste limite ele pot fi infaptuite prin legi ordinare.
Reprezentarea intereselor profesionale în limitele constituţionale poate duce pana la un corporatism totalitar. În acest caz, corporatia sau asociaţia profesionalã pe baza principiului autonomiei şi a dreptului de putere discretionara, va hotãrî, fãrã control, cine trebuie sa facã parte, din gruparea progesionala.
În acest mod legea constituţionalã aplica nationalismul organic: adicã promovarea naţiunii în elementele ei organice şi creatoare şi purificarea natiei de elementele parazitare şi eterogene.
De aceea calauziti de aceste norme constituţionale şi sub porunca necesitãţilor de apãrare a structurii etnice a poporului roman, am alcãtuit acest decret cu putere de lege pentru apãrarea sângelui romanesc, prin care am oprit, pe viitor, cãsãtoriile între evrei şi romanii de sânge atât înlãuntrul graniţelor, cat şi dincolo de granitele tarii, declarand pe de o parte cãsãtoriile încheiate impotriva acestei interdictiuni, nule şi stabilind procedura juridicã necesarã pentru constatarea acestei nulitãţi şi mãsurile premergãtoare pentru preîntâmpinarea unor asemenea calcari de lege, am reglementat şi sancţiunile penale de aplicat acelora care nesocotesc prevederile legii. Fãrã indoiala ca norme noui de drept vor trebui sa implineasca şi sa sanctioneze abaterile de fapt, dela aceste porunci ale legii.
Dacã şi Domniile - Voastre impartasiti modul meu de a vedea, va rog a ma autoriza sa supun Înaltei semnãturi a Majestatii Sale Regelui, alãturatul proiect de decret cu putere de lege.

Ministrul Justiţiei,
IOAN V. GRUIA

-----------

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decret Lege, Regele Carol, DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5
 

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice