Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Sarbatorim astazi, aici la Alba Iulia, pentru prima oara in istoria neamului, 1 Decembrie ca Zi Nationala a Romaniei. Intre restituirile remarcabile de dupa Revolutia din decembrie 1989 se afla si aceea a asezarii marilor evenimente istorice in locul lor firesc.
In devenirea noastra milenara, Ziua Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a marcat incheierea unui intreg trecut de lupte si jertfe ale poporului nostru pentru a trai in cadrul unuia si aceluiasi stat - Romania. De aceea Parlamentul tarii a decis ca aceasta data sa devina Ziua Nationala a Romaniei.
1 Decembrie sintetizeaza o intreaga evolutie istorica a poporului roman, care secole de-a randul a trebuit sa lupte pentru pastrarea fiintei sale etnice, pentru a trai liber si neatarnat pe pamantul stramosesc. Aspiratia spre unitate statala si-a gasit o stralucita intruchipare in fapta lui MIhai Viteazul, care in anul 1600 a reusit sa realizeze pentru prima oara unirea Tarii Romanesti, Transilvaniei si Moldovei.
Prin stradaniile patriotice ale revolutionarilor din generatia de la 1848 si prin lupta poporului roman s-a infaptuit in anul 1859 unirea Moldovei si Munteniei si s-au pus bazele statului roman modern, care la 9 mai 1877 si-a proclamat independenta deplina.
La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea, lupta de eliberare a romanilor din Transilvania, Bucovina si Basarabia, puternic sprijiniti de cei din Regat, a intrat in faza finala.
Participarea Romaniei la primul razboi mondial, decisa de regele Ferdinand I si de guvernul condus de Ion C. Bratianu, sprijinit de intregul popor, a avut ca obiectiv eliberarea Transilvaniei si Bucovinei, unirea acestor stravechi teritorii romanesti cu patria mama. Prin lupta si sacrificiul lor, ostasii romani au contribuit la realizarea acestui mare deziderat national.
Pe fundalul evenimentelor ce marcau deznodamantul primului razboi mondial s-au prabusit cele doua mari imperii vecine - tarist si habsburgic - creandu-se conditiile pentru realizarea statului national unitar roman.
In ziua de 27 martie (9 aprilie) 1918, Sfatul Tarii din Basarabia a decis unirea acesteia cu Romania, iar la 28 noiembrie Congresul general din Bucovina a hotarat unirea ei cu patria mama.
Doua zile mai tarziu, la 1 decembrie 1918, Adunarea Nationala, intrunita la Alba Iulia, a adoptat rezolutia prin care - in numele "tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca" - decreta "unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania".
Pentru prima data de-a lungul istoriei sale milenare, poporul roman isi vedea realizat idealul national. Vointa unanima exprimata la Alba Iulia a daramat si ultimul hotar care despartea fratii de frati. Din acel moment, romanii isi aveau statul lor national unic. 1 Decembrie 1918 este ziua izbanzii nepieritoare a poporului roman de a fi el insusi, de a trai liber si demn in patria sa unica si unitara - Romania.
Actele Unirii au avut un caracter plebiscitar; deputatii au fost alesi de masele de cetateni, ei reprezentand vointa unanima a acestora; la infaptuirea lor au participat sute de mii de oameni, veniti sa le sustina si sa le aprobe.
Proclamatia ce consfintea Unirea dovedea o profunda deschidere democratica si intelegere fata de problematica minoritatilor nationale si conditiile convietuirii lor in viitorul stat roman unitar. Acestora li s-au asigurat posibilitati de a-si promova cultura si invatamantul proprii, de a se bucura de aceleasi drepturi si libertati ca si natiunea romana majoritara. Principiile enuntate la 1 Decembrie 1918 au anticipat in mod stralucit ideile democratice si cele privitoare la drepturile omului si ale minoritatilor, care se afirma si isi gasesc o recunoastere tot mai larga in Europa de azi.
Ca si in alte imprejurari din zbuciumata sa istorie, si in acel memorabil an 1918, romanii au avut in fruntea lor mari personalitati, precum Vasile Goldis, Gheorghe Pop de Basesti, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ion Flueras si altii, care au stiut sa-si conjuge eforturile, sa conlucreze strans si sa puna interesele nationale fundamentale deasupra celor de grup, de partid sau categoria sociala.
Actul istoric de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia are o puternica rezonanta in contemporaneitate.
Astazi, la aproape un an de la Revolutia din decembrie 1989, Romania se gaseste in fata unui proces innoitor care cuprinde toate laturile existentei sale. Rasturnand regimul comunist totalitar, revolutia a deschis larg calea procesului de democratizare a tarii, afirmarii libertatii si demnitatii umane, triumfului principiilor si normelor pluralismului politic in societatea romaneasca, exprimarii libere a optiunilor - politice, culturale, religioase ale diferitelor categorii si grupuri socio-profesionale si ale minoritatilor nationale.
Se afla la primii sai pasi o reforma economica profunda, a carei substanta o constituie tranzitia de la economia supercentralizata, mostenita de la regimul comunist, la o economie moderna de piata, deschisa nevoilor umane. Infaptuirea acestor transformari cere acum si va cere si in viitor eforturi deosebite, o incordare puternica a energiilor intregului popor, pentru a pune astfel bazele unei economii sanatoase, rational corelata cu resursele materiale si umane ale tarii, cu necesitatile unei vieti demne si imbelsugate.
Nevoi spirituale, reprimate decenii la rand, isi cer dreptul la afirmare si implinire. Invatamantul romanesc se confrunta cu exigenta de a fi conceput si organizat intr-o perspectiva noua, in pas cu tendintele de dezvoltare ale lumii contemporane. Obiective similare se pun si in fata stiintei din tara noastra, avand in vedere rolul si functiile ei primordiale in dezvoltarea si modernizarea oricarei societati din zilele noastre. Se adancesc si se diversifica trebuintele culturale ale oamenilor, cresc cerintele si interesele lor de cunoastere si informare. Din toate acestea rezulta nevoia de a trata cu toata atentia problematica intelectualitatii si de a crea conditii optime pentru cresterea inrauririi ei asupra ansamblului proceselor dezvoltarii sociale.
Intr-un proces atat de amplu si dificil - in care societatea isi croieste un alt model de existenta, in concordanta cu valorile universale ale democratiei si cu cerintele de dezvoltare general umana - apar, inerent, greutati si contradictii. Este vital ca societatea noastra sa-si gaseasca sursele launtrice pentru a le depasi. Pentru aceasta, cetatenii tarii - indiferent de originea lor etnica, de statut social sau afiliere politica - trebuie sa gaseasca drumul intelegerii, al inlaturarii dezbinarilor, al unirii eforturilor in vederea conlucrarii lor si a infaptuirii concordiei nationale. O mare importanta are in acest sens grija fata de problematica minoritatilor nationale, care trebuie sasi gaseasca rezolvarea pe baza consecvent democratice.
Un rol hotarator revine, in acest context, partidelor si formatiunilor politice care, pe deasupra intereselor si optiunilor politice specifice, trebuie sa tina seama de imperativele nationale ale momentului; stabilitatea politica si sociala a tarii, continuarea si adancirea procesului transformarilor inceput o data cu Revolutia din decembrie 1989. Acesta este dezideratul major al timpului si reprezinta unica sansa ce ni se deschide pentru a opri degradarea vietii economice si sociale in tara, escaladarea conflictelor si neintelegerilor. Spre acest tel ne indeamna nu numai nevoile stringente ale prezentului, ci si marea lectie a Unirii de acum 72 de ani, pe care o sarbatorim in chiar locul in care s-a infaptuit.
In aceste momente de sarbatoare, Parlamentul adreseaza poporului roman, formatiunilor politice, tuturor organizatiilor chemarea de a contribui din toate puterile la reconstructia democratica si la prosperitatea Romaniei.
Fie ca ziua de 1 Decembrie 1990 sa constituie, pentru toti cetatenii Romaniei, un indemn la unitate si munca spornica! Fie ca urmasii nostri sa poata spune ca generatia Revolutiei din decembrie 1989 si-a facut datoria fata de Patrie!
Aceasta Declaratie solemna a fost prezentata in sesiunea solemna a Parlamentului Romaniei, care a avut loc la ALba Iulia la 1 decembrie 1990.
PRESEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BARLADEANU
PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
DAN MARTIAN
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
