Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. XXXV din 6 noiembrie 2006 privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea sanctiunilor cu caracter administrativ faptelor concurente in cazul cand sunt incidente dispozitiile art. 18^1 din Codul penal
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE - PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 368 din 30 mai 2007
Dosar nr. 25/2006
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la aplicarea sancţiunilor cu caracter administrativ faptelor concurente în cazul când sunt incidente dispoziţiile art. 18^1 din Codul penal.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , fiind prezenţi 100 de judecãtori din totalul de 119 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, cerând sã fie admis în sensul de a se stabili cã, în cazul sãvârşirii de cãtre aceeaşi persoanã a unor fapte concurente care, potrivit art. 18^1 din Codul penal, nu constituie infracţiuni, se va aplica de instanţã o singurã sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevãzute de art. 91 din acelaşi Cod.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti, s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la modul de aplicare a sancţiunilor cu caracter administrativ faptelor concurente pentru care sunt incidente dispoziţiilor art. 18^1 din Codul penal.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul cã în cazul în care se constatã cã faptele aflate în concurs nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni, se aplicã pentru fiecare faptã în parte câte o sancţiune administrativã, operând regula cumulului aritmetic, ca şi în cazul contravenţiilor.
Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã într-un astfel de caz trebuie sã se aplice o singurã sancţiune, cu caracter administrativ, conform dispoziţiilor art. 91 din Codul penal.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit <>art. 18^1 din Codul penal, introdus prin Legea nr. 6/1973 , "nu constituie infracţiune fapta prevãzutã de legea penalã, dacã prin atingerea minimã adusã uneia dintre valorile apãrate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsitã în mod vãdit de importanţã, nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni".
Din aceastã dispoziţie a legii rezultã cã s-a urmãrit excluderea din sfera de acţiune a legii penale a faptelor incriminate formal, ca urmare a îndeplinirii trãsãturilor esenţiale ale infracţiunii, dar care în concret, datoritã gradului lor de pericol social cu totul redus, nu pot constitui infracţiuni.
Pentru aceastã categorie de fapte, care nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni, în cazul cãrora legea impune instanţelor de judecatã sã pronunţe o soluţie de achitare, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. b^1) din Codul de procedurã penalã, o atare soluţie nu are acelaşi caracter nelimitat, ca în cazul celorlalte temeiuri de achitare, înscrise în art. 10 alin. 1 lit. a), b), c), d) şi e) din Codul de procedurã penalã.
În adevãr, prin art. 18^1 alin. 3 din Codul penal se prevede cã, în cazul unor asemenea fapte, "instanţa aplicã una din sancţiunile cu caracter administrativ prevãzute de art. 91".
O atare reglementare nu este însã de naturã a schimba caracterul penal al faptei, astfel cum acesta rezultã din prevederea de incriminare formalã într-o dispoziţie a legii penale, încât sancţiunea ce se aplicã într-un asemenea caz nu poate fi consideratã cã ar avea naturã contravenţionalã, pentru a fi aplicate regulile cumulului aritmetic prevãzut în <>art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul contravenţiilor, cu modificãrile ulterioare.
De aceea, natura juridicã a faptei care nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni, în cazul cãreia procurorul dispune scoaterea de sub urmãrire, iar instanţa pronunţã achitarea, soluţii care nu pot fi adoptate decât în cadrul procesului penal, impune rezolvarea în continuare, completã, a cauzei ce priveşte o astfel de faptã potrivit reglementãrilor specifice tratamentului penal.
Ca urmare, în cazul existenţei concursului de fapte prevãzute de legea penalã care nu prezintã gradul de pericol social al unei infracţiuni, nu pot fi aplicate regulile cumulului aritmetic specific sancţiunilor contravenţionale, potrivit prevederilor <>art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 , cu modificãrile ulterioare, ci numai regulile referitoare la cumulul juridic reglementat, în cazul amenzilor, în art. 34 alin. 1 lit. c) din Codul penal.
O asemenea soluţie se impune şi pentru cã, între sancţiunile cu caracter administrativ prevãzute de art. 91 din Codul penal, ce se pot aplica în conformitate cu art. 18^1 alin. 3 din Codul penal, sunt şi "mustrarea", precum şi "mustrarea cu avertisment", în cazul cãrora evident nu ar putea funcţiona sistemul cumulului aritmetic reglementat în <>art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificãrile ulterioare.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi al art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã, în cazul sãvârşirii de cãtre aceeaşi persoanã a douã sau mai multe fapte concurente care, în accepţiunea textului art. 18^1 din Codul penal, nu prezintã gradul de pericol social al unor infracţiuni, se va aplica o singurã sancţiune, cu caracter administrativ, în conformitate cu dispoziţiile art. 91 din Codul penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea dispoziţiilor art. 18^1 din Codul penal, stabilesc:
În cazul sãvârşirii de cãtre aceeaşi persoanã a unor fapte concurente care, în accepţiunea textului de lege menţionat, nu prezintã gradul de pericol social al unor infracţiuni, se va aplica o singurã sancţiune cu caracter administrativ, conform dispoziţiilor art. 91 din Codul penal.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, azi, 6 noiembrie 2006.
PREŞEDINTELE
ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
