Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. XXXIII din 16 aprilie 2007  pentru examinarea recursului in interesul legii, cu privire la admisibilitatea recursului declarat impotriva deciziilor pronuntate de instantele de apel prin care s-au anulat in tot sau in parte procedura urmata si hotararea apelata, cu retinerea cauzei spre judecare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. XXXIII din 16 aprilie 2007 pentru examinarea recursului in interesul legii, cu privire la admisibilitatea recursului declarat impotriva deciziilor pronuntate de instantele de apel prin care s-au anulat in tot sau in parte procedura urmata si hotararea apelata, cu retinerea cauzei spre judecare

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE -
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 772 din 14 noiembrie 2007

Dosar nr. 3/2007
Sub preşedinţia domului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la admisibilitatea recursului declarat împotriva deciziilor pronunţate de instanţele de apel prin care s-au anulat în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea apelatã, cu reţinerea cauzei spre judecare.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 88 de judecãtori din totalul de 116 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, cerând sã fie admis în sensul de a se stabili cã este inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei prin care instanţa de apel, anulând în tot sau în parte hotãrârea apelatã, reţine cauza spre judecare.

SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar în legãturã cu aplicarea dispoziţiilor art. 299 alin. 1, cu referire la art. 297 alin. 2 teza finalã din Codul de procedurã civilã, privind admisibilitatea cãii extraordinare de atac a recursului împotriva deciziilor pronunţate în apel, prin care, anulându-se în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea pronunţatã, se reţine procesul spre judecare.
Astfel, unele instanţe au considerat cã este admisibil recursul declarat împotriva deciziei prin care, admiţându-se apelul, au fost anulate în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea apelatã, cu reţinerea cauzei spre judecare.
În motivarea acestui punct de vedere, au fost invocate dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, prin care s-a reglementat, fãrã sã se facã distincţie cã "hotãrârile date fãrã drept de apel, cele date în apel, precum şi în condiţiile prevãzute de lege, hotãrârile altor organe cu activitate jurisdicţionalã sunt supuse recursului", precum şi prevederile art. 377 alin. 1 pct. 3 din acelaşi cod, potrivit cãrora hotãrârile date în apel sunt definitive, deci sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs.
Alte instanţe, dimpotrivã, au apreciat cã hotãrârea instanţei de apel prin care se anuleazã în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea pronunţatã în primã instanţã, cu reţinerea cauzei spre judecare, echivaleazã cu o încheiere interlocutorie datã în timpul judecãrii pricinii, care, nefinalizând judecata acesteia, nu poate fi atacatã cu recurs, conform art. 238 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, decât odatã cu fondul cauzei.
S-a motivat cã, în lipsa unui text de lege în care sã fie prevãzutã expres posibilitatea exercitãrii separate a cãii extraordinare de atac a recursului, împotriva hotãrârii prin care instanţa admite apelul şi anuleazã în tot sau în parte procedura urmatã, precum şi hotãrârea apelatã, cu reţinerea cauzei spre judecare, o atare hotãrâre intermediarã, ca şi în cazul încheierilor premergãtoarelor, nu este susceptibilã de a fi atacatã cu recurs decât odatã cu decizia pronunţatã asupra fondului, singura care are caracter definitiv.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
În adevãr, prin art. 297 alin. 2 din Codul de procedurã civilã se prevede cã "dacã prima instanţã s-a declarat competentã şi instanţa de apel stabileşte cã a fost necompetentã, anulând hotãrârea atacatã, va trimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţionalã competent, afarã de cazul când constatã propria sa competenţã", precizându-se cã "în acest caz, precum şi atunci când existã vreun motiv de nulitate, iar prima instanţã a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea pronunţatã, va reţine procesul spre judecare".
Aceastã ultimã dispoziţie cuprinsã în art. 297 alin. 2 din Codul de procedurã civilã se referã, deci, la situaţia când instanţa de apel adoptã, în aceeaşi cauzã, o primã hotãrâre prin care, admiţând apelul, anuleazã în tot sau în parte procedura urmatã şi hotãrârea apelatã, reţinând procesul spre judecare, precum şi o a doua hotãrâre prin care soluţioneazã fondul cauzei.
Ca urmare, decizia de admitere a apelului, prin care se dispune anularea în tot sau în parte a hotãrârii primei instanţe, cu reţinerea procesului spre judecare, fixându-se termen în acest scop, nu poate fi decât o hotãrâre cu caracter intermediar, având menirea de a pregãti soluţionarea fondului cauzei.
Aşa fiind, o atare hotãrâre, nerezolvând prin ea însãşi obiectul litigiului, impune incidenţa dispoziţiilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora "împotriva încheierilor premergãtoare nu se poate face apel decât odatã cu fondul, în afarã de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecãţii", a cãror raţiune constã tocmai în a nu se exercita de mai multe ori, succesiv, o anumitã cale de atac într-o cauzã aflatã în acelaşi stadiu de rezolvare.
Or, câtã vreme cauza rãmâne în curs de rezolvare dupã anularea în tot sau în parte a hotãrârii primei instanţe, astfel cã nu poate fi consideratã soluţionatã definitiv decât dupã pronunţarea deciziei asupra fondului procesului, iar raţiunea pentru care s-a instituit principiul de a fi supuse cãii extraordinare de atac a recursului numai hotãrârile judecãtoreşti definitive este tocmai necesitatea instituirii unui sistem de naturã sã asigure judecarea completã şi într-un timp rezonabil a dosarelor, fãrã fragmentarea cursului judecãţii, se impune cu evidenţã ca o atare cale de atac sã nu poatã fi exercitatã şi împotriva deciziei de anulare în tot sau în parte a procedurii urmate şi a hotãrârii apelate, cu menţinerea cauzei spre judecare.
De altfel, faţã de caracterul ei intermediar, decizia instanţei de apel de anulare a hotãrârii primei instanţe fãrã a se evoca fondul, cu reţinerea cauzei spre judecare, nici nu are o existenţã autonomã, ci face parte din succesiunea de hotãrâri ce survin în cursul rezolvãrii pricinii, astfel cã atât timp cât nu a fost epuizatã examinarea cãii extraordinare de atac a apelului, prin pronunţarea hotãrârii definitive asupra fondului pricinii, o atare cale de atac nu se poate exercita şi asupra hotãrârii anterioare, care a declanşat procedura ulterioarã de cercetare din nou a cauzei pe fond.
Mai mult, expresia "...reţine procesul spre judecare" din finalul reglementãrii cuprinse în art. 297 alin. 2 teza a II-a din Codul de procedurã civilã impune interpretarea textului de lege în sensul cã, într-o astfel de ipotezã, admiterea apelului şi anularea hotãrârii supuse acestei cãi de atac nu dezînvestesc instanţa de apel, ci o atare soluţie se încoroporeazã în succesiunea actelor procesuale ce se finalizeazã prin decizia cu caracter definitiv, care rezolvã pe fond procesul, singura susceptibilã de a fi atacatã cu recurs, în temeiul art. 299 din Codul de procedurã civilã, în conformitate cu principiul fundamental al unicitãţii cãilor de atac.
Aşadar, faţã de caracterul pregãtitor al delegãrii pricinii specific situaţiei avute în vedere prin art. 268 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, pe care îl are decizia de admitere a apelului şi anulare în tot sau în parte a procedurii urmate şi a hotãrârii atacate, cu reţinerea procesului spre judecare, numai decizia finalã, prin care este soluţionat fondul apelului, întruneşte condiţiile la care se referã art. 255 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, pentru a fi susceptibilã sã fie atacatã cu recurs.
Pe de altã parte, regula unicitãţii de exercitare a cãii de atac face de neconceput fragmentarea fazei procesuale a judecãrii în apel, încât şi sub acest aspect prima hotãrâre a instanţei de apel, de anulare a hotãrârii atacate, cu reţinerea cauzei spre judecare, nu poate fi examinatã de instanţa superioarã de control judiciar, în recurs, decât odatã cu decizia finalã, datã asupra fondului.
A considera altfel ar însemna nu numai sã se prelungeascã nerezonabil soluţionarea apelului pe fond, ci şi sã se limiteze fãrã justificare legalã posibilitatea instanţei de apel de a exercita un control judiciar deplin în cadrul examinãrii cãii de atac cu care este învestitã, ceea ce ar contraveni principiului plenitudinii de jurisdicţie pe care trebuie sã o aibã judecãtorii.
Aşa fiind, raţiuni de corectã interpretare a legii procesual civile, în ansamblul sãu, impun aplicarea dispoziţiilor art. 299 alin. 1, cu referire la art. 297 alin. 2 teza finalã din Codul de procedurã civilã, în sensul cã recursul împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în apel, prin care s-au anulat în tot sau în parte procedura urmatã, precum şi hotãrârea apelatã, cu reţinerea cauzei spre judecare, este inadmisibil, în afara cazului când instanţa de apel a constatat propria sa competenţã, asemenea hotãrâri putând fi atacate în recurs numai odatã cu deciziile pronunţate în final asupra fondului, dupã judecarea acelei cauze în apel.

În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, precum şi ale art. 329 din Codul de procedurã civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se decide în sensul arãtat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea dispoziţiilor art. 299 alin. 1 raportat la art. 297 alin. 2 teza finalã din Codul de procedurã civilã, stabilesc:
Recursul declarat împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate de instanţele de apel, prin care s-au anulat în tot sau în parte procedura urmatã, precum şi hotãrârea apelatã, cu reţinerea cauzei spre judecare, cu excepţia cazului în care instanţa de apel a constatat propria sa competenţã, este inadmisibil.
Aceste hotãrâri pot fi atacate cu recurs numai odatã cu deciziile pronunţate asupra fondului, dupã judecarea cauzelor în apel.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 16 aprilie 2007.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016