Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. XXX din 9 octombrie 2006 privind examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la instanta competenta sa judece cererea de revizuire in cazul in care, la momentul introducerii cererii, datorita modificarilor normelor de competenta, primei instante nu i-ar mai reveni competenta de a judeca fondul cauzei in prima instanta.
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE - PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 725 din 26 octombrie 2007
Dosar nr. 19/2006
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la instanţa competentã sã judece cererea de revizuire în cazul în care, la momentul introducerii cererii, datoritã modificãrilor normelor de competenţã, primei instanţe nu i-ar mai reveni competenţa de a judeca fondul cauzei în primã instanţã.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , fiind prezenţi 85 de judecãtori din totalul de 116 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili cã instanţa competentã sã soluţioneze cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primã instanţã, chiar dacã la momentul introducerii cererii, datoritã modificãrii normelor de procedurã, acesteia nu i-ar mai reveni competenţa de a soluţiona fondul cauzei în primã instanţã.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la instanţa competentã sã judece cererea de revizuire în ipoteza în care, în urma modificãrii normelor de procedurã, instanţa care a judecat cauza în primã instanţã nu mai are aceastã competenţã.
Astfel, unele instanţe au apreciat cã este competentã sã soluţioneze cererea de revizuire instanţa cãreia i-ar reveni competenţa sã soluţioneze fondul cauzei în momentul introducerii cererii.
În sprijinul acestei opinii a fost invocat principiul activitãţii legii procesual penale.
Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã instanţa care a soluţionat fondul cauzei rãmâne competentã sã judece şi cererea de revizuire, chiar dacã, la momentul introducerii acesteia, competenţa de a judeca acea cauzã în primã instanţã ar reveni unei alte instanţe.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
În adevãr, în conformitate cu dispoziţiile art. 397 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, "Cererea de revizuire se adreseazã procurorului de la parchetul de pe lângã instanţa care a judecat cauza în primã instanţã", care procedeazã la efectuarea actelor de cercetare potrivit prevederilor art. 399 din acelaşi cod.
Consecvent acestei reglementãri, legiuitorul a stabilit, prin art. 401 din Codul de procedurã penalã, cã este competentã sã judece cererea de revizuire instanţa care a soluţionat cauza în primã instanţã.
În raport cu aceste dispoziţii ale legii care, având caracter procedural, sunt de strictã interpretare şi de imediatã aplicaţiune, se impune, deci, sã se considere cã numai instanţa care a judecat cauza în primã instanţã este competentã sã soluţioneze cererea de revizuire, chiar dacã la data introducerii cererii, datoritã modificãrilor de ordin legislativ intervenite, acea instanţã nu mai are competenţa de a judeca fondul cauzei în primã instanţã.
Aceastã interpretare se impune şi în raport de natura juridicã a cãii de atac a revizuirii, care este o cale de atac de retractare, aparţinând, din punct de vedere al competenţei, aceleiaşi instanţe care a judecat fondul cauzei.
O altã interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la competenţa de soluţionare a cererii de revizuire ar contraveni principiului activitãţii legii procedurale în vigoare la momentul efectuãrii actului, respectiv a celei aplicabile la data pronunţãrii hotãrârii împotriva cãreia este îndreptatã calea extraordinarã de atac a revizuirii, precum şi caracterului acţiunii de revizuire de a fi o cale de atac de retractare.
De altfel, în aceastã privinţã este de observat cã, potrivit <>art. 3 din Legea nr. 31/1968 , pentru punerea în aplicare a actualului Cod de procedurã penalã, "regulile de competenţã... se aplicã şi cauzelor în care procesul penal a fost pornit înainte de intrarea în vigoare a acestui cod, afarã de cazul când a intervenit o hotãrâre în primã instanţã".
Instituindu-se astfel regula ultrctivitãţii legii procedurale anterioare pentru cazul când s-a dat o hotãrâre în primã instanţã, raţiunea ca procesul sã continue potrivit regulilor de competenţã în temeiul cãrora a fost pronunţatã hotãrârea datã în primã instanţã trebuie admisã şi atunci când împotriva unei atari hotãrâri se exercitã calea extraordinarã de atac a revizuirii ulterior modificãrii competenţei de judecatã.
Aceastã interpretare a dispoziţiilor referitoare la competenţa de soluţionare a cererii de revizuire se impune şi pentru cã tot prin <>Legea nr. 31/1968 se mai prevede, la art. 4, cã "hotãrârile sunt supuse cãilor de atac prevãzute de legea în vigoare la data pronunţãrii lor", deci, şi cãii de atac a revizuirii, pentru eventuala retractare, în condiţiile legii.
Ca urmare, în lipsa unei dispoziţii contrare, instanţa competentã sã soluţioneze cererea de revizuire este determinatã de reglementarea în vigoare la data pronunţãrii hotãrârii atacate pe aceastã cale, iar nu de aceea existentã în momentul introducerii cererii de revizuire.
Aşa fiind, în cazul cererii de revizuire, întregul ansamblu de norme procedurale evidenţiazã aplicabilitatea regulii stabilite cu valoare de principiu, prin art. 401 din Codul de procedurã penalã, în conformitate cu care "Competentã sã judece cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primã instanţã", reglementare care, în succesiunea sa, este în deplinã concordanţã şi cu reglementarea datã competenţei de efectuare a actelor de cercetare, în care privinţã, potrivit art. 397 alin. 1 din acelaşi cod, "Cererea de revizuire se adreseazã procurorului de la parchetul de pe lângã instanţa care a judecat cauza în primã instanţã".
A considera altfel ar însemna sã fie schimbatã natura juridicã de cale de atac de retractare a cererii de revizuire, menitã sã asigure exercitarea autocontrolului de cãtre însãşi instanţa care s-a pronunţat asupra fondului procesului, ceea ce ar fi inadmisibil.
Evident, în cazul în care instanţa care a soluţionat fondul cauzei a fost între timp desfiinţatã, un asemenea mod de a proceda nu ar mai fi posibil. De aceea, numai într-o astfel de situaţie, chiar dacã actualul Cod de procedurã penalã şi legea de punere a sa în aplicare nu conţin nicio dispoziţie în aceastã privinţã, se impune sã fie determinatã competenţa de soluţionare a cererii de revizuire potrivit normelor de competenţã în vigoare în momentul introducerii cererii, în sensul precedentelor reglementãri cuprinse în art. 576 alin. 2 din Codul de procedurã penalã anterior.
În consecinţã, în temeiul <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi al art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã soluţionarea cererii de revizuire revine în competenţa instanţei care a judecat cauza în primã instanţã, chiar dacã, la momentul introducerii cererii, datoritã modificãrii dispoziţiilor procedurale, aceasta nu mai are competenţa de a soluţiona fondul cauzei în primã instanţã.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea dispoziţiilor art. 401 din Codul de procedurã penalã, stabilesc:
Instanţa competentã sã soluţioneze cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primã instanţã, chiar dacã, la momentul introducerii cererii, datoritã modificãrii dispoziţiilor legii procesual penale, aceasta nu mai avea competenţa de a judeca fondul cauzei în primã instanţã.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã, în şedinţã publicã, astãzi, 9 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
