Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. XXVII din 18 august 2006 privind recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. 1 lit. h) teza a II-a din Codul de procedura penala, referitoare la exprimarea acordului de vointa al partilor de a se impaca, in cazurile prevazute de lege
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 20 martie 2007
Dosar nr. 15/2006
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. 1 lit. h) teza a II-a din Codul de procedura penalã, referitoare la exprimarea acordului de vointa al pãrţilor de a se împacã, în cazurile prevãzute de lege.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , fiind prezenţi 81 de judecãtori din totalul de 112 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, cerând sa fie admis, în sensul de a se stabili ca încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor pentru care împãcarea pãrţilor inlatura rãspunderea penalã poate fi dispusã de instanta numai atunci când aceasta constata nemijlocit acordul de vointa al inculpatului şi al persoanei vãtãmate de a se împacã total, necondiţionat şi definitiv, exprimat în şedinţa de judecata de aceste pãrţi, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin înscrisuri autentice.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constata urmãtoarele:
În aplicarea dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. b), cu referire la art. 10 alin. 1 lit. h) teza a II-a din Codul de procedura penalã, instanţele judecãtoreşti nu au un punct de vedere unitar, constatandu-se ca în cazul infracţiunilor pentru care împãcarea pãrţilor inlatura rãspunderea penalã au fost pronunţate soluţii diferite.
Astfel, unele instanţe au considerat ca se poate lua act de vointa de împãcare a partii vãtãmate, manifestatã prin cerere, dispunând încetarea procesului penal în lipsa inculpatului şi a partii vãtãmate de la dezbateri.
Alte instanţe s-au pronunţat în sensul ca încetarea procesului penal, ca urmare a împãcãrii pãrţilor, poate avea loc şi în lipsa inculpatului, considerându-se ca acesta a achiesat în mod tacit la actul de vointa al partii vãtãmate.
În fine, alte instanţe s-au pronunţat în sensul ca pentru încetarea procesului penal pãrţile trebuie sa-şi exprime în mod valabil acordul de vointa cu privire la împãcarea totalã şi necondiţionatã.
Aceste din urma instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 132 din Codul penal, "împãcarea pãrţilor în cazurile prevãzute de lege inlatura rãspunderea penalã şi stinge şi acţiunea civilã".
Pe de alta parte, prin art. 10 alin. 1 lit. h) din Codul de procedura penalã se prevede ca acţiunea penalã nu poate fi pusã în mişcare, iar dacã a fost pusã în mişcare nu mai poate fi exercitatã dacã a fost retrasã plângerea prealabilã ori dacã pãrţile s-au împãcat.
Din textele de lege menţionate rezulta, deci, ca împãcarea pãrţilor, pe lângã faptul ca inlatura rãspunderea penalã, stinge şi acţiunea civilã exercitatã în cadrul procesului penal, care constituie un accesoriu al celei penale.
Spre deosebire de retragerea plângerii prealabile, care este un act unilateral de vointa, împãcarea pãrţilor constituie un act bilateral, implicând în mod necesar acordul de vointa al persoanei vãtãmate şi al inculpatului.
În aceasta privinta, este de observat ca împãcarea are caracter personal şi trebuie sa fie definitiva.
De aceea, ea nu poate fi echivoca, fiind necesar sa conţinã în mod clar acordul de vointa al persoanelor care s-au hotãrât sa se împace.
Ca urmare, spre deosebire de cazul plângerii prealabile, unde retragerea opereazã în rem şi produce efecte fata de toţi participanţii, împãcarea opereazã în personam, inlaturand rãspunderea penalã numai cu privire la inculpatul cu care persoana vãtãmatã s-a împãcat.
Sub acest aspect, este de reţinut ca, potrivit prevederilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. 1 lit. h) teza a II-a din Codul de procedura penalã, încetarea procesului penal poate fi dispusã numai atunci când instanta ia act nemijlocit de acordul de vointa al inculpatului şi al partii vãtãmate de a se împacã, exprimat în şedinţa de judecata, personal sau prin persoane cu mandat special, ori când acesta rezulta din înscrisuri autentice.
În consecinta, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, şi ale art. 414^2 din Codul de procedura penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a se decide în sensul ca încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor pentru care împãcarea pãrţilor inlatura rãspunderea penalã poate fi dispusã de instanta numai atunci când aceasta constata nemijlocit acordul de vointa al inculpatului şi al persoanei vãtãmate de a se împacã total, necondiţionat şi definitiv, exprimat în şedinţa de judecata de aceste pãrţi, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin înscrisuri autentice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea prevederilor art. 11 pct. 2 lit. b), cu referire la art. 10 alin. 1 lit. h) teza a II-a din Codul de procedura penalã, stabilesc:
Încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor pentru care împãcarea pãrţilor inlatura rãspunderea penalã poate fi dispusã de instanta numai atunci când aceasta constata nemijlocit acordul de vointa al inculpatului şi al persoanei vãtãmate de a se împacã total, necondiţionat şi definitiv, exprimat în şedinţa de judecata de aceste pãrţi, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin înscrisuri autentice.
Obligatorie potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedura penalã.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 18 septembrie 2006.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
