Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. XXI din 19 martie 2007  pentru a examina recursul in interesul legii, referitor la aplicarea dispozitiilor   art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. XXI din 19 martie 2007 pentru a examina recursul in interesul legii, referitor la aplicarea dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE -
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 13 februarie 2008

Dosar nr. 38/2006

Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la aplicarea dispoziţiilor <>art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi ale <>art. 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 286/2004 .
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 91 de judecãtori din totalul de 116 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii astfel cum a fost formulat, cerând sã se decidã cã, în sensul prevederilor legale la care se referã recursul în interesul legii, data stabilirii compensaţiilor este aceea a emiterii hotãrârii comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea dispoziţiilor <>Legii nr. 9/1998 , iar validarea de cãtre Cancelaria Primului-Ministru a hotãrârilor comisiilor teritoriale cu depãşirea termenului de 60 de zile prevãzut în art. 7 alin. (3) din aceeaşi lege atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creştere a preţurilor.

SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti nu existã un punct de vedere unitar în legãturã cu interpretarea dispoziţiilor <>art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicatã, precum şi ale <>art. 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 286/2004 privind unele mãsuri referitoare la funcţionarea Comisiei centrale şi a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru aplicarea dispoziţiilor <>Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul cã data stabilirii compensaţiilor prevãzute în <>Legea nr. 9/1998 este aceea a validãrii de cãtre şeful Cancelariei Primului-Ministru, conform <>art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare, a hotãrârilor emise de comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea dispoziţiilor acestei legi. În concordanţã cu aceastã interpertare, s-a considerat cã, în raport cu prevederile <>art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 şi cu cele ale <>art. 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 286/2004 , achitarea compensaţiilor se face eşalonat, pe parcursul a 2 ani consecutivi, din care 40% în primul an, într-o sumã reactualizatã, chiar dacã nu este achitatã în anul în care a fost stabilitã, urmând ca diferenţa de 60% sã fie plãtitã în anul urmãtor, prin actualizarea sumei, în limita fondurilor, din bugetul de stat, aprobate anual cu aceastã destinaţie.
Alte instanţe, dimpotrivã, au decis în sensul cã data stabilirii compensaţiilor prevãzute în <>Legea nr. 9/1998 este aceea a emiterii hotãrârii comisiei judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti pentru aplicarea <>Legii nr. 9/1998 , care este momentul în care obligaţia de a plãti suma devine certã, lichidã şi exigibilã. Ca urmare, potrivit acestui punct de vedere, în ipoteza în care validarea comisiei judeţene se realizeazã cu depãşirea termenului de 60 de zile prevãzut în <>art. 7 şi 8 din Legea nr. 9/1998 , va trebui ca întreaga sumã sã fie reactualizatã în raport cu indicele de creştere a preţurilor, iar nu doar pentru cea de-a doua tranşã, de 60%, potrivit <>art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 şi <>art. 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 286/2004 , astfel ca persoanele îndreptãţite la mãsurile compensatorii sã nu fie prejudiciate. Pe cale de consecinţã, s-a considerat cã prin însuşi ordinul de validare, emis de şeful Cancelariei Primului-Ministru, se poate dispune reactualizarea sumelor reprezentând cuantumul compensaţiilor pentru cei îndreptãţiţi sã le obţinã.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 9/1998 , republicatã, "cetãţenii români prejudiciaţi în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, [...] au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în mãsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despãgubiri pentru bunurile imobile - construcţii şi terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floareasoarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi".
Potrivit alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi articol, beneficiazã de aceste prevederi "şi cetãţenii români, moştenitori legali ai foştilor proprietari", precum şi "cetãţenii români prejudiciaţi în urma imigrãrii facultative sau obligatorii prevãzute la art. III din tratat, din alte judeţe ale Bulgariei decât judeţele cedate, Durostor şi Caliacra".
În raport cu dispoziţiile <>art. 2 din Legea nr. 9/1998 , despãgubirile se acordã celor îndreptãţiţi sub forma unor compensaţii bãneşti stabilite de aceste dispoziţii, iar prin art. 4 din aceeaşi lege s-a instituit obligaţia persoanelor îndreptãţite la compensaţii de a depune cereri însoţite de actele doveditoare, la comisia judeţeanã sau a municipiului Bucureşti pentru aplicarea legii, în termen de 18 luni de la data intrãrii în vigoare a Legii.
Potrivit reglementãrii cuprinse în <>art. 7 din Legea nr. 9/1998 , comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti primesc, verificã şi rezolvã cererile de acordare a compensaţiilor, pronunţând, în termen de cel mult 6 luni de la primirea cererilor, hotãrâri ce se comunicã comisiei centrale, spre validare, precum şi solicitantului, care poate face contestaţie la comisia centralã.
Atribuţiile comisiei centrale au fost preluate de Departamentul pentru aplicarea <>Legii nr. 9/1998 , constituit în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, în temeiul art. 1 şi 2 din Normele metodologice pentru aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare, referitoare la mãsuri de finalizare a aplicãrii <>Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicatã, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.643/2004 . Ca urmare, între atribuţiile conferite acestui departament prin art. 4 din Norme este şi aceea de a înainta propunerile de validare/invalidare a hotãrârilor comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, în termenul stabilit de lege, cãtre şeful Cancelariei Primului-Ministru, care va dispune prin ordin, precum şi aceea de a propune reactualizarea despãgubirilor, la data emiterii ordinului de validare.
Ulterior, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 361/2005 (modificatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 240/2006 ) a luat fiinţã, tot în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietãţilor, aceasta preluând atribuţiile Departamentului privind soluţionarea contestaţiilor împotriva hotãrârilor comisiilor teritoriale de aplicare a <>Legii nr. 9/1998 , analiza şi validarea/invalidarea hotãrârilor acele comisii.
Interpretarea literalã şi sistematicã-logicã a dispoziţiilor <>art. 7 din Legea nr. 9/1998 , în vederea stabilirii momentului de la care sunt datorate compensaţiile, în raport cu regulile privind plata eşalonatã instituite prin art. 8 alin. (2) din aceeaşi hotãrâre, precum şi cu cele cuprinse în <>art. 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 286/2004 , impune sã se considere cã între operaţiunile de "stabilire" şi de "validare"a compensaţiilor existã o succesiune temporalã şi o evidentã diferenţã de conţinut, determinate de raportul de condiţionare dintre ele, caracterizat de efectul retroactiv, de consolidare, al validãrii asupra a ceea ce s-a stabilit iniţial prin hotãrârea comisiei.
În legãturã cu efectuarea plãţii sumelor de bani reprezentând compensaţiile acordate potrivit <>Legii nr. 9/1998 , este de observat cã, în temeiul <>art. 6 şi 8 din aceeaşi lege, a fost adoptatã Hotãrârea Guvernului nr. 286/2004 , în care s-a prevãzut, la art. 5, achitarea eşalonatã, cãtre beneficiari, a compensaţiilor stabilite prin hotãrârea Comisiei centrale, pe parcursul a 2 ani consecutivi, din care "40% în anul în care se face plata şi 60% în anul urmãtor, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaţie în bugetul de stat", precizându-se, în final: "cota de 60% din cuantumul compensaţiei, achitatã în anul urmãtor, se actualizeazã în condiţiile <>Legii nr. 9/1998 ".
Existenţa unei dispoziţii de actualizare a sumelor numai pentru perioada ulterioarã momentului validãrii lor de cãtre Cancelaria Primului-Ministru impune sã se considere cã legiuitorul nu a socotit necesar sã dea o reglementare similarã şi pentru intervalul cuprins între data stabilirii compensaţiilor prin hotãrâre adoptatã de comisie şi aceea a emiterii ordinului de validare, deoarece acest interval de timp a fost apreciat ca neglijabil faţã de cerinţa prevãzutã la <>art. 7 alin. (3) din Legea nr. 9/1998 , ca actul de validare sã fie emis în cel mult 60 de zile de la data hotãrârii comisiei.
În activitatea practicã însã termenul de 60 de zile, indicat prin textul de lege menţionat, nu a putut fi respectat, astfel cã sumele stabilite prin rapoartele de evaluare nu au mai corespuns totdeauna, datoritã evoluţiei preţurilor, valorii reale a bunurilor pentru care trebuiau acordate despãgubiri.
Or, principiul reparãrii integrale a prejudiciului, în spiritul cãruia au fost elaborate normele prin care sunt reglementate compensaţiile cuvenite persoanelor care au avut pierderi patrimoniale în urma aplicãrii prevederilor Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940, impune ca, în momentul validãrii compensaţiilor, sumele stabilite sã corespundã valorii reale a bunurilor ce fac obiectul acestora.
De altfel, interpretarea de ansamblu a dispoziţiilor legale emise în materie impune ca despãgubirile sã corespundã, prin cuantumul lor, valorii reale a bunurilor din momentul efectuãrii plãţii.
Este de observat cã, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 9/1998 , au fost elaborate norme metodologice conţinând criterii de evaluare şi modalitãţi concrete de stabilire a cuantumului compensaţiilor, care conţin dispoziţii menite sã asigure repararea efectivã a prejudiciului cauzat, cu actualizarea preţurilor, potrivit principiului restitutio in integrum.
În acest sens, în art. 8 alin. (2) şi în <>art. 21 din Hotãrârea Guvernului nr. 753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea <>Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1970 s-a prevãzut obligativitatea actualizãrii cuantumului compensaţiei şi, respectiv, al despãgubirii, iar în art. 4 lit. g) din Normele metodologice pentru aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor mãsuri financiare, referitoare la mãsuri de finalizare a aplicãrii <>Legii nr. 9/1998 , s-a instituit atribuţia Departamentului constituit ca structurã în cadrul Cancelariei Primului-Ministru de a "propune reactualizarea despãgubirilor, conform prevederilor <>Legii nr. 9/1998 , la data emiterii ordinului de validare", precizându-se apoi la art. 7 cã "propunerea de validare sau invalidare transmisã şefului Cancelariei Primului-Ministru poate fi însoţitã de propunerea de reactualizare a despãgubirilor, dacã aceasta este necesarã".
Cum, prin conţinutul şi sensul lor, toate aceste prevederi nu pot viza decât ipoteza în care validarea şi, implicit, plata compensaţiilor au loc în alt an decât cel în care au fost stabilite de cãtre comisie, este evident cã trebuie sã se considere reglementatã legislativ obligativitatea actualizãrii sumelor ce reprezintã compensaţii stabilite prin hotãrârile adoptate de comisiile instituite în temeiul <>Legii nr. 9/1998 .
Faţã de aceastã reglementare neîndoielnicã, datã prin dispoziţiile conţinute în normele metodologice de aplicare a actelor normative adoptate succesiv, în materia acordãrii de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940, precum şi de incidenţa principiului reparãrii integrale a prejudiciului, se impune ca <>art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 sã fie interpretat în sensul cã data stabilirii compensaţiei este aceea a emiterii hotãrârii comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar validarea de cãtre Cancelaria Primului-Ministru a hotãrârilor comisiilor teritoriale, cu depãşirea termenului de 60 de zile prevãzut în art. 7 alin. (3) din aceeaşi lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creştere a preţurilor.

În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 , republicatã, precum şi al art. 329 din Codul de procedurã civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se decide în sensul arãtat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea dispoziţiilor <>art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicatã, precum şi ale <>art. 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 286/2004 , stabilesc:
Data stabilirii compensaţiilor este aceea a emiterii hotãrârii comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea dispoziţiilor <>Legii nr. 9/1998 .
Validarea de cãtre Cancelaria Primului-Ministru a hotãrârilor comisiilor teritoriale, cu depãşirea termenului de 60 de zile prevãzut în art. 7 alin. (3) din aceeaşi lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creştere a preţurilor.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţa publicã, astãzi, 19 martie 2007.

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei

------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016