Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007 pentru examinarea recursului in interesul legii, cu privire la incadrarea juridica a faptei de trafic de persoane, comisa asupra mai multor persoane, in aceleasi conditii de loc si de timp.
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 775 din 15 noiembrie 2007
Dosar nr. 14/2007
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la încadrarea juridicã a faptei de trafic de persoane, comisã asupra mai multor persoane, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 90 de judecãtori din totalul de 115 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, cerând sã fie admis în sensul de a se decide cã fapta de a trafica mai multe persoane în aceleaşi condiţii de loc şi de timp constituie o infracţiune unicã, în formã continuatã, iar nu mai multe infracţiuni distincte aflate în concurs.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la încadrarea juridicã a faptei de traficare a mai multor persoane în aceleaşi condiţii de loc şi de timp.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul cã, într-o astfel de situaţie, ne aflãm în prezenţa unei pluralitãţi de infracţiuni, sub forma concursului real, pentru fiecare persoanã traficatã trebuind sã se reţinã sãvârşirea câte unei infracţiuni unice autonome, ceea ce determinã încadrarea întregului ansamblu infracţional într-o pluralitate de infracţiuni corespunzând numãrului de persoane traficate.
Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã traficarea mai multor persoane în aceleaşi condiţii de loc şi de timp constituie o infracţiune unicã, sãvârşitã în formã continuatã, în mãsura în care astfel de condiţii impun reţinerea aceleiaşi rezoluţii infracţionale.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit <>art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 , "constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţã sau prin alte forme de constrângere, prin rãpire, fraudã ori înşelãciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apãra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţãmântului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatãrii acestei persoane".
Corelativ, prin art. 13 alin. (1) din aceeaşi lege, se prevede cã "recrutarea, transportarea, transferarea, gãzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatãrii acestuia, constituie infracţiunea de trafic de minori".
În raport cu conţinutul acestor dispoziţii ale legii, pentru sãvârşirea oricãreia dintre cele douã infracţiuni menţionate este suficientã deci existenţa unui singur subiect pasiv.
Ca urmare, ori de câte ori una dintre aceste infracţiuni priveşte mai mulţi subiecţi pasivi, ne aflãm fie în faţa unei pluralitãţi de infracţiuni, sub forma concursului reglementat în art. 33 din Codul penal, fie în faţa unei infracţiuni unice, continuate, în sensul prevederilor art. 41 alin. 2 din Codul penal.
Pentru realizarea acestei diferenţieri este indispensabil sã se procedeze la o analizã completã, pe baza elementelor de fapt corect determinate, a condiţiilor de loc şi de timp în care s-au comis faptele la care se referã dispoziţiile <>art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001 , spre a se stabili dacã au fost sãvârşite în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale sau, eventual, îşi au sursa în rezoluţii distincte.
Sub acest aspect este de observat cã, potrivit reglementãrii date prin art. 41 alin. 2 din Codul penal, "infracţiunea este continuatã când o persoanã sãvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintã, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni".
Rezultã deci cã, pentru a se considera cã faptele identice cu caracter repetat au fost comise în realizarea aceleiaşi rezoluţii, este suficient sã se constate în conţinutul lor, în raport cu reglementarea menţionatã, unitate de dispoziţii legale violate, unitate de hotãrâre infracţionalã şi pluralitate de acte separate într-un interval de timp mai mult sau mai puţin îndelungat.
Or, atât timp cât prin sãvârşirea repetatã a oricãreia dintre faptele la care se referã <>art. 12 sau 13 din Legea nr. 678/2001 se încalcã de mai multe ori aceeaşi dispoziţie a legii, ca urmare a unei singure hotãrâri infracţionale luate de autor, dusã la îndeplinire într-un interval de timp mai mult sau mai puţin îndelungat, se impune ca toate aceste acte, care prezintã fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni, sã fie încadrate, dupã caz, într-o infracţiune unicã, continuatã, de trafic de persoane şi, respectiv, de trafic de minori.
În aceastã privinţã, diferenţa de obiect sau de subiect pasiv al infracţiunii nu poate determina pulverizarea unei acţiuni unice sau repetate în timp, îndeplinite în realizarea aceleiaşi rezoluţii, în tot atâtea infracţiuni autonome concurente câte bunuri sau persoane au fãcut obiectul acelei acţiuni. De aceea, aşa cum faptul de a sustrage în împrejurãri identice într-o zi un obiect, iar în zilele urmãtoare alte obiecte nu poate constitui decât o singurã infracţiune continuatã de furt, tot astfel fapta unui individ de a trafica prin acte repetate mai multe persoane majore sau minore, în realizarea aceleiaşi rezoluţii, constituie, dupã caz, infracţiunea continuatã de trafic de persoane sau de minori, iar nu un concurs real de asemenea infracţiuni.
Aşadar, câtã vreme pentru existenţa infracţiunii continuate de trafic de persoane sau de trafic de minori nu este necesarã realizarea unitãţii de subiect pasiv, nu poate fi reţinut concursul de infracţiuni numai datoritã pluralitãţii de subiecţi pasivi în cadrul repetãrii actelor de acest fel, indiferent care ar fi modalitatea lor alternativã de sãvârşire (recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire de persoane).
Atribuţia de a stabili dacã mai multe fapte, imputabile unui inculpat, constituie sau nu infracţiuni distincte, concurente, sau o singurã infracţiune, continuatã, este o chestiune de fapt, pe care numai instanţa de fond o poate rezolva în mod suveran, deoarece numai aceastã instanţã poate constata dacã a existat o singurã rezoluţie infracţionalã în concepţia şi scopul urmãrit de acel inculpat.
Sub acest aspect, între elementele ce pot fi avute în vedere la decelarea unicitãţii de rezoluţie, trebuie subliniate: intervalele de timp relativ scurte dintre actele comise, vizarea prin actele respective de bunuri sau valori de acelaşi fel, identitatea de procedee folosite, condiţiile sau împrejurãrile asemãnãtoare pentru sãvârşirea faptelor şi, mai ales, unicitatea scopului urmãrit.
Aşa fiind, în mãsura în care, în raport cu elementele menţionate, unitatea de rezoluţie poate fi reţinutã şi în cazul pluralitãţii de subiecţi pasivi şi în cel al mai multor conţinuturi alternative ale aceleiaşi infracţiuni, se impune sã se constate cã traficul de persoane, comis asupra mai multor subiecţi pasivi, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp, constituie o infracţiune unicã, în formã continuatã, iar nu mai multe infracţiuni aflate în concurs.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, precum şi ale art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã traficul de persoane incriminat prin dispoziţiile <>art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001 , comis asupra mai multor subiecţi pasivi, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp, constituie o infracţiune unicã, în formã continuatã, iar nu mai multe infracţiuni aflate în concurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Traficul de persoane incriminat prin dispoziţiile <>art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001 , comis asupra mai multor subiecţi pasivi, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp, constituie o infracţiune unicã, în formã continuatã, iar nu mai multe infracţiuni aflate în concurs.
Obligatorie, pentru instanţe, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã astãzi, 4 iunie 2007.
PREŞEDINTELE
ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
