Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. XL(40) din 7 mai 2007 examinarea recursului in interesul legii, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii in legatura cu daunele morale pretinse de salariati in cadrul litigiilor de munca referitoare la atragerea raspunderii materiale a angajatilor
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE - PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 763 din 12 noiembrie 2007
Dosar nr. 10/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii în legãturã cu daunele morale pretinse de salariaţi în cadrul litigiilor de muncã referitoare la atragerea rãspunderii materiale a angajaţilor.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 90 de judecãtori din totalul de 116 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, astfel cum este formulat, cerând sã se decidã în sensul cã, în raport cu dispoziţiile art. 269 alin. (1) din Codul muncii, daunele morale nu sunt admisibile în cadrul rãspunderii patrimoniale a angajatorilor, asemenea daune putând fi acordate salariaţilor numai în cazul în care în contractul individual de muncã sau în contractul colectiv de muncã s-au prevãzut clauze exprese în acest sens.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti, s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar în legãturã cu aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii în soluţionarea litigiilor de muncã în cadrul cãrora salariaţii solicitã sã le fie acordate daune morale.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul cã acordarea de daune morale în cadrul litigiilor de muncã este admisibilã pe motiv cã prevederile art. 998 şi 999 din Codul civil, referitoare la rãspunderea delictualã pentru prejudiciul cauzat, având caracter de lege generalã în raport cu dispoziţiile Codului muncii, le completeazã pe acestea.
Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã acordarea de daune morale este admisibilã numai în mãsura în care în cuprinsul contractului colectiv de muncã sau al contractului individual de muncã au fost incluse clauze exprese în acest sens.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
În adevãr, în cuprinsul cap. III din titlul XI al Codului muncii este reglementatã rãspunderea patrimonialã a angajatorului şi a salariaţilor, stabilindu-se atât principiile care o genereazã, cât şi modalitãţile concrete de recuperare a daunelor.
În acest cadru de reglementare, prin art. 269 alin. (1) din Codul muncii s-a prevãzut cã "angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor rãspunderii civile contractuale, sã îl despãgubeascã pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legãturã cu serviciul".
Corelativ, prin art. 270 alin. (1) din acelaşi cod, în care este reglementatã rãspunderea materialã a salariaţilor, s-a prevãzut cã "salariaţii rãspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor rãspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legãturã cu munca lor".
Aşadar, în dispoziţiile celor douã texte de lege menţionate rezultã voinţa neechivocã a legiuitorului ca rãspunderea patrimonialã a angajatorului şi a salariaţilor sã nu poatã fi stabilitã decât pentru pagube materiale, iar nu şi în cazul daunelor morale.
Este adevãrat cã prin art. 295 alin. (1) din Codul muncii se prevede cã "dispoziţiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii şi, în mãsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncã prevãzute de prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile".
Dar, pentru a fi întregite dispoziţiile specifice din Codul muncii cu cele ale Codului civil este necesar, aşa cum rezultã din textul menţionat, ca situaţia particularã sã nu fie reglementatã printr-o prevedere a Codului muncii şi sã nu existe nicio incompatibilitate determinatã de natura raporturilor de muncã atât timp cât acestea sunt întemeiate pe contractul colectiv sau individual de muncã.
Or, aceste douã condiţii nu pot fi considerate îndeplinite, pentru a se justifica aplicarea prevederilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii în corelare cu dispoziţiile art. 998 şi 999 din Codul civil ca temei juridic al reparãrii prejudiciului moral în cadrul raporturilor juridice de muncã, câtã vreme rãspunderea patrimonialã reciprocã a pãrţilor dintr-un asemenea raport nu poate izvorî decât din contractul de muncã, bazându-se pe principiile rãspunderii contractuale.
Atât timp cât natura juridicã a rãspunderii patrimoniale, reglementatã de Codul muncii, este o varietate a rãspunderii civile contractuale, cu anumite particularitãţi imprimate de caracterul raporturilor de muncã, între care şi aceea stabilitã derogatoriu, prin art. 269 alin. (1) şi art. 270 alin. (1) potrivit cãreia are ca obiect numai repararea pagubelor materiale, este evident cã în temeiul unei astfel de rãspunderi nu pot fi acordate şi daune morale, acestea putând fi pretinse, în condiţiile art. 998 şi 999 din Codul civil, numai în cadrul rãspunderii civile delictuale.
Or, în raport cu regula proprie dreptului comun în materia rãspunderii contractuale, potrivit cãreia daunele morale pentru prejudiciul nepatrimonial suferit nu pot fi stabilite, în cadrul unei asemenea rãspunderi, decât cu titlu de excepţie, înseamnã cã acordarea lor nu este posibilã decât în cazul când existã o dispoziţie legalã care le prevede sau atunci când s-a stipulat expres în contractul încheiat.
Aşa fiind, se impune sã se considere cã, în temeiul rãspunderii patrimoniale a angajatorului, astfel cum este reglementatã în art. 269 alin. (1) din Codul muncii, pot fi acordate daune morale salariaţilor numai în ipoteza în care legea le prevede ori au fost inserate în contractul colectiv de muncã sau în contracul individual de muncã anumite clauze referitoare la rãspunderea angajatorului şi pentru asemenea daune.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, precum şi ale art. 329 din Codul de procedurã civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se decide în sensul cã, în cadrul litigiilor de muncã privind atragerea rãspunderii patrimoniale a angajatorilor potrivit art. 269 alin. (1) din Codul muncii, daunele morale pot fi acordate salariaţilor numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncã sau contractul individual de muncã cuprinde clauze exprese în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cadrul litigiilor de muncã privind atragerea rãspunderii patrimoniale a angajatorilor, potrivit art. 269 alin. (1) din Codul muncii, daunele morale pot fi acordate salariaţilor numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncã sau contractul individual de muncã cuprinde clauze exprese în acest sens.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 7 mai 2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
