Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 3/2006
Sub preşedinţia domnului profesor universitar dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la stabilirea caracterului de "consecinţe deosebit de grave" la care se referã art. 146 din Codul penal, în cazul infracţiunii continuate.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fiind prezenţi 73 de judecãtori din totalul de 105 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili cã, în cazul infracţiunii continuate, caracterul de "consecinţe deosebit de grave" se determinã prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizeazã elementul material al laturii obiective a infracţiunii.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În aplicarea dispoziţiilor art. 146 din Codul penal, modificat prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 207/2000 privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedurã penalã, astfel cum a fost aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 456/2001 , instanţele judecãtoreşti nu au un punct de vedere unitar cu privire la determinarea caracterului de "consecinţe deosebit de grave" în cazul infracţiunii continuate.
Astfel, unele instanţe au considerat cã, în cazul infracţiunii patrimoniale continuate, cuantumul prejudiciilor produse prin actele intrând în compunerea aceleiaşi infracţiuni continuate nu pot fi totalizate decât în mãsura în care privesc patrimoniul aceleiaşi persoane fizice sau juridice, iar nu şi atunci când se referã la persoane vãtãmate diferite.
Alte instanţe, dimpotrivã, s-au pronunţat în sensul cã pagubele materiale produse prin acte sãvârşite la intervale de timp diferite, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, chiar dacã sunt îndreptate împotriva patrimoniilor mai multor persoane, trebuie totalizate într-un prejudiciu unic, însumat, în mãsura în care actele respective intrã în conţinutul aceleiaşi infracţiuni continuate, având ca urmare reţinerea caracterului deosebit de grav al consecinţelor faptei în cazul întrunirii cerinţelor prevãzute în art. 146 din Codul penal.
Aceste din urmã instanţe au intrerpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit art. 41 alin. 2 din Codul penal, infracţiunea este continuatã când o persoanã sãvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care reprezintã, fiecare, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.
Din economia textului sus-menţionat rezultã cã, în structura conţinutului constitutiv al infracţiunii continuate, se identificã elementele laturii obiective şi subiective ale oricãrei infracţiuni, dar şi acele particularitãţi specifice care definesc şi caracterizeazã infracţiunea ca formã a unitãţii legale de infracţiune.
Recursul în interesul legii se referã punctual la urmarea imediatã ca element al laturii obiective a infracţiunii continuate, şi anume la situaţii în care urmarea imediatã a acţiunilor sau inacţiunilor sãvârşite de aceeaşi persoanã, în realizarea aceleiaşi unice rezoluţii infracţionale, se concretizeazã într-un rezultat constând într-un prejudiciu produs prin totalitatea acţiunilor şi inacţiunilor ce alcãtuiesc conţinutul laturii obiective a infracţiunii continuate.
Într-o asemenea situaţie, ca aceea invocatã în recursul în interesul legii, dacã prin acţiunile sau inacţiunile autorului, sãvârşite în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prejudiciul total depãşeşte suma de 2 miliarde lei, ne gãsim în prezenţa unei infracţiuni continuate cu consecinţe deosebit de grave.
Astfel fiind, în cazul infracţiunii continuate, caracterul de consecinţe deosebit de grave se determinã întotdeauna prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizeazã elementul material al laturii obiective a infracţiunii.
Aşadar, în cazul infracţiunii continuate, agravanta "consecinţe deosebit de grave", în sensul prevederilor art. 146 din Codul penal, va fi reţinutã independent de numãrul pãrţilor vãtãmate prin sãvârşirea unei atari infracţiuni, impunându-se ca toate pagubele materiale produse sã fie însumate, aşa cum obligã interpretarea corectã a prevederilor art. 42 alin. 1 din Codul penal.
Pentru identitate de raţiune, încadrarea juridicã într-o infracţiune continuatã unicã se impune şi atunci când fapta priveşte patrimoniul unor persoane având proprietate comunã, asupra bunurilor, determinatã pe cote-pãrţi, precum şi în cazul în care bunurile vizate sunt proprietate comunã, în devãlmãşie, fãrã a fi cunoscute cotele-pãrţi ce revin codevãlmaşilor.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã, în cazul infracţiunii continuate, caracterul de "consecinţe deosebit de grave" se determinã prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acţiunile sau inacţiunile ce realizeazã elementul material al laturii obiective a infracţiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea dispoziţiilor art. 146 din Codul penal, stabilesc:
În cazul infracţiunii continuate, caracterul de "consecinţe deosebit de grave" se determinã prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se realizeazã elementul material al laturii obiective a infracţiunii.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 22 mai 2006.
PREŞEDINTELE
ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
