Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. LXXXVII (87) din 10 decembrie 2007 privind recursul in interesul legii, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca si ale art. 78 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 696 din 13 octombrie 2008
Dosar nr. 27/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-au întrunit la data de 24 septembrie 2007, în vederea examinãrii recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la aplicarea dispoziţiilor <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã şi ale <>art. 78 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, referitor la dreptul magistraţilor la decontarea primelor de asigurare pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 88 de judecãtori din totalul de 115 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, solicitând admiterea acestuia şi pronunţarea unei decizii prin care sã se asigure interpretarea şi aplicarea unitarã a dispoziţiilor <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 şi ale <>art. 78 din Legea nr. 303/2004 , republicatã, în sensul cã magistraţii beneficiazã de decontarea primelor de asigurare pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri, numai dacã sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legãturã cu acestea.
În vederea deliberãrii, s-a amânat pronunţarea pentru astãzi, 10 decembrie 2007, când
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar în legãturã cu aplicarea dispoziţiilor <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 şi ale <>art. 78 din Legea nr. 303/2004 , referitoare la asigurarea pentru risc profesional de care beneficiazã.
Astfel, unele instanţe au decis cã magistraţii sunt îndreptãţiţi sã beneficieze de asigurare realizatã din fondurile bugetare, pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri, potrivit dispoziţiilor <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 .
În motivarea acestui punct de vedere s-a relevat cã modificãrile aduse art. 77 (devenit <>art. 78) din Legea nr. 303/2004 prin <>Legea nr. 247/2005 , în sensul cã judecãtorii şi procurorii beneficiazã de asigurare pentru risc profesional, pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri, dacã sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legãturã cu acestea, au devenit fãrã relevanţã juridicã atât timp cât acele modificãri legislative au intervenit dupã încheierea contractelor de asigurare şi efectuarea plãţii primelor de asigurare.
S-a considerat cã o astfel de soluţie se impune şi în cazul în care evenimentul asigurat nu s-a produs anterior modificãrii aduse <>Legii nr. 303/2004 prin <>Legea nr. 247/2005 , întrucât nici <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 şi nici textul anterior al <>art. 77 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu fãceau vreo distincţie în aceastã privinţã.
Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã dispoziţiile <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 îşi puteau produce efectele numai în situaţii de risc, concretizat în apariţia evenimentului ce dã drept magistratului sã obţinã plata asigurãrii, care, potrivit Instrucţiunilor Ministerului Justiţiei nr. 761/1999 , date în aplicarea acelei legi, trebuia sã aibã legãturã cu exercitarea funcţiei de magistrat.
În justificarea acestui punct de vedere s-a fãcut referire şi la actualele dispoziţii ale <>art. 78 din Legea nr. 303/2004 , subliniindu-se cã din conţinutul lor rezultã fãrã echivoc voinţa legiuitorului de a limita beneficiul asigurãrii pentru risc profesional numai la cazurile când viaţa, sãnãtatea sau bunurile magistraţilor au fost afectate în exercitarea atribuţiilor lor de serviciu sau în legãturã cu ele.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi au aplicat corect dispoziţiile legii.
Într-adevãr, prin <>art. 100 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 , republicatã la 30 septembrie 1997, se prevedea cã "magistraţii beneficiazã de asigurare realizatã din fonduri bugetare, pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate".
Prin Instrucţiunile nr. 761 din 22 aprilie 1999 , emise de Ministerul Justiţiei în vederea aplicãrii textului de lege menţionat, s-a precizat cã ordonatorii de credite vor plãti direct despãgubirea prevãzutã de norma legalã, numai în situaţia în care se produce un eveniment care sã dea dreptul magistratului la plata asigurãrii.
Prin aceleaşi instrucţiuni s-a mai stabilit cã acordarea de despãgubiri magistraţilor în temeiul <>art. 100 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 , republicatã, poate avea loc numai pentru evenimente determinate de exercitarea profesiei de magistrat, care sã fie constatate de instituţiile publice competente potrivit legii: poliţie, parchet, unitãţi sanitare, dupã caz, urmând ca plata despãgubirii sã fie efectuatã dupã soluţionarea definitivã a cauzei de cãtre instanţa de judecatã.
Ca urmare, efectele la care se referã <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, se produc numai în situaţii de risc, prin apariţia unui eveniment cauzator de daune, determinat de exercitarea funcţiei de magistrat sau având legãturã cu aceasta.
De altfel, în actuala reglementare a <>art. 78 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , republicatã, se prevede, fãrã echivoc, cã "judecãtorii şi procurorii beneficiazã de asigurare pentru risc profesional, realizatã din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul judecãtorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apãrãrii Naţionale, pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri, dacã sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legãturã cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucraţi în aceste funcţii, dar nu mai mult de 15 ani de activitate", prevãzându-se, în cadrul alin. 3 al aceluiaşi articol, cã "asigurarea prevãzutã la alin. (1) se realizeazã în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii".
Or, în aceste condiţii, este evident cã, în raport cu reglementarea legalã existentã, magistraţii nu pot beneficia de asigurare pentru risc profesional, realizatã din fondurile bugetare, decât în mãsura în care viaţa, sãnãtatea şi bunurile lor sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legãturã cu acestea.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 , cu referire la art. 329 din Codul de procedurã civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã dispoziţiile <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, se interpreteazã în sensul cã magistraţii beneficiazã de decontarea primelor de asigurare pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri, numai în mãsura în care cazul asigurat s-a produs în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legãturã cu acestea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile <>art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã se interpreteazã în sensul cã:
Magistraţii beneficiazã de decontarea primelor de asigurare pentru viaţã, sãnãtate şi bunuri, numai în mãsura în care cazul asigurat s-a produs în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legãturã cu acestea.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 10 decembrie 2007.
PREŞEDINTELELE ÎNALTEI CURŢI
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
