Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. LXXVIII (78) din 5 noiembrie 2007 pentru examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE - PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 553 din 22 iulie 2008
Dosar nr. 47/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la interpretarea şi aplicarea unitarã a dispoziţiilor <>art. 6 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, modificatã prin <>Legea nr. 246/2006 , raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, <>art. 31 şi 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, privind admisibilitatea acordãrii consilierilor juridici, cu statut de funcţionari publici, a prestaţiilor suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 75 de judecãtori din totalul de 114 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili cã nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevãzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii, însã aceastã categorie profesionalã poate beneficia de aceste sporuri salariale în condiţiile stabilite prin actele normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia specificã autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
Prin recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se învedereazã cã în practica instanţelor judecãtoreşti nu existã un punct de vedere unitar în legãturã cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor <>art. 6 din Legea nr. 514/2003 , modificatã prin <>Legea nr. 246/2006 , raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art. 117 (fost <>art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, privind admisibilitatea acordãrii consilierilor juridici cu statut de funcţionari publici a prestaţiilor suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Astfel, unele instanţe au admis cererile consilierilor juridici cu statut de funcţionari publici, considerând cã aceştia au dreptul la prestaţii suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, raportate la indemnizaţia de încadrare.
În motivarea acestui punct de vedere s-a argumentat cã, în calitatea lor de funcţionari publici, consilierilor juridici le sunt aplicabile atât prevederile <>Legii nr. 188/1999 referitoare la drepturile şi obligaţiile cuprinse în aceastã lege, care constituie legea generalã aplicabilã tuturor funcţionarilor publici, cât şi dispoziţiile <>Legii nr. 514/2003 , care constituie legea specialã ce reglementeazã activitatea consilierilor juridici. S-a relevat cã, în baza <>Legii nr. 514/2003 , modificatã prin <>Legea nr. 246/2006 , a fost adoptat la 29 iulie 2004 Statutul profesiei de consilier juridic, în care se precizeazã la art. 60 alin. (2) cã, deosebit de remuneraţia de bazã, în raport cu specificul muncii şi importanţa socialã a serviciilor profesionale, potrivit <>art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificãrile ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã dispoziţiile art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic nu sunt aplicabile în privinţa consilierilor juridici, numiţi în funcţii publice, acestora fiindu-le aplicabile dispoziţiile <>Legii nr. 188/1999 , republicatã, aşa cum rezultã din interpretarea coroboratã a prevederilor <>art. 2 şi 3 din Legea nr. 514/2003 , modificatã prin <>Legea nr. 246/2006 .
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit <>art. 2 din Legea nr. 514/2003 , modificatã prin <>Legea nr. 246/2006 , consilierul juridic poate fi numit în funcţie sau angajat în muncã în condiţiile legii.
În acest sens, prin art. 3 din acelaşi act normativ se stabileşte:
"(1) Consilierul juridic numit în funcţie are statutul funcţionarului potrivit funcţiei şi categoriei acesteia.
(2) Consilierul juridic angajat în muncã are statut de salariat."
Ca urmare, în raport cu aceste reglementãri legale, profesia de consilier juridic se exercitã fie în baza unui raport de serviciu în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 , republicatã, fie în baza unui raport juridic de muncã în urma încheierii unui contract individual de muncã potrivit dispoziţiilor Codului muncii.
De aceea, consilierilor juridici numiţi în funcţie, în privinţa drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din raporturile de serviciu, le sunt aplicabile atât norma generalã, reprezentatã de <>Legea nr. 188/1999 , republicatã, cât şi dispoziţiile speciale conţinute în <>Legea nr. 514/2003 , modificatã prin <>Legea nr. 246/2006 .
Astfel, în <>art. 6 din Legea nr. 514/2003 , modificatã prin <>Legea nr. 246/2006 , se subliniazã: "consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege potrivit statutului profesional şi reglementãrilor legale privind persoana juridicã în serviciul cãreia se aflã sau cu care are raporturi de muncã."
Rezultã din aceste prevederi cã însuşi legiuitorul face distincţie între cele douã categorii de consilieri juridici, sub aspectul statutului acestora, cu consecinţe în ceea ce priveşte sfera şi conţinutul drepturilor şi obligaţiilor ce le revin.
Totodatã, este de observat cã, prin art. 60 alin. (1) din Statutul profesiei de consilier juridic, se statueazã cã pentru activitatea sa profesionalã consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bazã, stabilitã prin negociere pentru consilierul juridic având statut de salariat sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie.
Mai mult, dispoziţiile exprese referitoare la negocierea prestaţiilor suplimentare, cu privire la alin. (2) al aceluiaşi articol, îi vizeazã exclusiv pe consilierii juridici având statut de angajaţi în baza unor contracte individuale de muncã, susceptibile de negocierea unor clauze suplimentare, cum ar fi clauza de mobilitate şi cea de confidenţialitate.
De altfel, asemenea clauze specifice sunt prevãzute numai în Codul muncii, iar nu şi în dreptul comun aplicabil funcţionarilor publici.
Or, în privinţa drepturilor salariale ale funcţionarilor publici este exclusã stabilirea acestora prin negociere, întrucât ele nu pot fi determinate decât în conformitate cu dispoziţiile legii privind sistemul unitar de salarizare pentru funcţionarii publici, mai ales cã sporurile cuvenite funcţionarilor publici nu pot fi altele decât cele prevãzute de legislaţia specificã acestei categorii.
De aceea, negocierea unor astfel de clauze apare inadmisibilã pentru categoria consilierilor juridici cu statut de funcţionar public, iar o interpretare contrarã ar echivala cu o nesocotire a regulilor ce guverneazã raportul dintre norma generalã şi cea specialã şi aplicarea acesteia din urmã în afara limitelor permise de legea-cadru.
Aşadar, consilierii juridici cu statut de funcţionari publici nu pot negocia clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate în condiţiile prevãzute de art. 60 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, raportate la dispoziţiile art. 25 şi 26 din Codul muncii, însã pot beneficia, în condiţiile prevãzute de actele normative aplicabile funcţionarilor publici şi legislaţiei specifice autoritãţii sau instituţiei în care îşi desfãşoarã activitatea, de sporurile de salarizare specifice funcţionarilor publici.
În consecinţã, în temeiul <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, precum şi al art. 329 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã civilã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã nu se pot negocia de cãtre consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevãzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii, însã aceastã categorie profesionalã poate beneficia de sporuri salariale în condiţiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia specificã autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile <>art. 6 din Legea nr. 514/2003 , modificatã prin <>Legea nr. 246/2006 , raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art. 117 (fost <>art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, se interpreteazã în sensul cã nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevãzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii. Aceastã categorie poate beneficia de sporuri salariale în condiţiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia specificã autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 5 noiembrie 2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
