Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. LXV (65) din 15 octombrie 2007 pentru examinarea recursului in interesul legii cu privire la durata maxima a masurii arestarii preventive ce poate fi dispusa in cazul reluarii urmaririi penale
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 16 iulie 2008
Dosar nr. 35/2007
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la durata maximã a mãsurii arestãrii preventive ce poate fi dispusã în cazul reluãrii urmãririi penale dupã restituirea cauzei la procuror cu menţinerea acestei mãsuri, în temeiul art. 332 din Codul de procedurã penalã.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 86 de judecãtori din totalul de 115 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Niţu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general.
Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili cã durata maximã a mãsurii arestãrii preventive nu poate depãşi 180 de zile, calculatã prin adiţionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmãririi penale şi a celor ulterioare momentului procesual al restituirii cauzei la procuror în vederea refacerii urmãririi penale.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a ivit diversitate de soluţii în legãturã cu durata maximã a mãsurii arestãrii preventive care mai poate fi dispusã în cazul reluãrii urmãririi penale dupã restituirea cauzei la procuror, cu menţinerea acestei mãsuri, în temeiul art. 332 din Codul de procedurã penalã.
Astfel, unele instanţe au prelungit mãsura arestãrii preventive, deşi durata acesteia, cumulatã cu cea dispusã în faza urmãririi penale, anterior restituirii cauzei la procuror în vederea refacerii urmãririi penale, depãşise 180 de zile.
Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã durata maximã a mãsurii arestãrii preventive nu poate depãşi 180 de zile, calculatã prin adiţionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmãririi penale şi a celei ulterioare momentului procesual al restituirii cauzei la procuror în vederea refacerii urmãririi penale.
S-a motivat cã restituirea cauzei la procuror, în vederea refacerii urmãririi penale, nu constituie o cauzã de întrerupere şi reluare, în aceastã fazã procesualã, a termenului maxim de 180 de zile al arestãrii preventive prevãzut de art. 159 alin. 13 ultima tezã din Codul de procedurã penalã.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, durata arestãrii inculpatului, dupã reluarea urmãririi penale, poate fi prelungitã potrivit art. 155 şi 159 din Codul de procedurã penalã.
În acest sens, prin art. 159 alin. 13 din Codul de procedurã penalã, în care este reglementatã procedura prelungirii arestãrii preventive dispuse în cursul urmãririi penale, se prevede cã "durata totalã a arestãrii preventive în cursul urmãririi penale nu poate depãşi un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile".
Este semnificativ cã aceeaşi reglementare o conţine şi art. 23 alin. (5) din Constituţia României, potrivit cãruia în cursul urmãririi penale arestarea preventivã se poate dispune pentru cel mult 30 de zile, putându-se prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fãrã ca durata totalã sã depãşeascã un termen rezonabil şi nu mai mult de 180 de zile.
Or, din aceastã reglementare de ansamblu reiese cã normele de drept intern menţionate nu sunt decât expresia conformitãţii legislaţiei naţionale cu exigenţele impuse prin art. 5 paragraful 3 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi libertãţilor fundamentale în ceea ce priveşte libertatea şi siguranţa persoanei.
De aceea, ar fi de neconceput ca, în situaţia restituirii cauzei pentru refacerea urmãririi penale, în temeiul art. 332 din Codul de procedurã penalã, sã nu poatã fi aplicate aceleaşi reguli specifice urmãririi penale, inclusiv în materie de arestare preventivã, evident cu excepţiile prevãzute expres de legiuitor, acolo unde ele existã.
Chiar dacã reluarea urmãririi penale are caracter de excepţie, aceasta nu înseamnã cã ea ar reprezenta o fazã procesualã autonomã, cu reguli proprii, ci constituie doar o etapã specificã tot în cadrul fazei de urmãrire penalã, efectuatã în continuarea celei iniţiale, dupã desesizarea instanţei de judecatã.
Sub acest aspect, este de observat cã, în etapa în care este reluatã urmãrirea penalã, în vederea refacerii acesteia, este continuatã urmãrirea începutã iniţial, cu respectarea aceloraşi reguli procedurale.
În raport cu acest caracter al reluãrii urmãririi penale, ca etapã în care se continuã urmãrirea declanşatã iniţial, nefiind de conceput ca în aceeaşi cauzã sã înceapã o nouã urmãrire penalã, se impune ca, în continuare, mãsura arestãrii preventive a inculpatului sã nu poatã fi prelungitã, decât cu diferenţa dintre timpul arestãrii preventive efectuat anterior sesizãrii instanţei prin rechizitoriu pânã la durata de cel mult 180 de zile.
În consecinţã, în temeiul <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, şi al art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã în cazul restituirii dosarului la procuror pentru refacerea urmãririi penale, durata maximã a arestãrii preventive nu poate depãşi 180 de zile, calculatã prin adiţionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmãririi penale şi a celor ulterioare restituirii cauzei la procuror.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În interpretarea dispoziţiilor art. 332 din Codul de procedurã penalã, cu referire la art. 159 alin. 13 ultima tezã din Codul de procedurã penalã, stabilesc cã, în situaţia restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urmãririi penale, durata maximã a arestãrii preventive nu poate depãşi 180 de zile, calculatã prin adiţionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmãririi penale şi ulterioare restituirii cauzei la procuror.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 15 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
