Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. LXIX (69) din 15 octombrie 2007 pentru examinarea recursului in interesul legii cu privire la compunerea completului de judecata care solutioneaza declaratia de abtinere sau cererea de recuzare in raport cu faza procesuala in care acestea au fost formulate
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 539 din 17 iulie 2008
Dosar nr. 39/2007
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la compunerea completului de judecatã care soluţioneazã declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesualã în care acestea au fost formulate.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , republicatã, fiind prezenţi 86 de judecãtori din totalul de 115 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Niţu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general.
Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili cã declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se soluţioneazã în complet de judecatã având compunerea prevãzutã de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a ivit diversitate de soluţii privind compunerea completului de judecatã care soluţioneazã declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, în raport cu faza procesualã în care acestea au fost formulate.
Astfel, unele instanţe s-au pronunţat în sensul cã, în cazul judecãrii declaraţiei de abţinere sau cererii de recuzare, compunerea completului de judecatã trebuie sã fie unicã, iar nu aceea prevãzutã de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.
Alte instanţe, dimpotrivã, au considerat cã în asemenea situaţii compunerea completului de judecatã este aceea prevãzutã de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.
Aceste din urmã instanţe au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
Potrivit art. 292 din Codul de procedurã penalã, "instanţa judecã în complet de judecatã, a cãrui compunere este cea prevãzutã de lege".
Or, în conformitate cu <>art. 54 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 247/2005 , cauzele date potrivit legii în competenţa de primã instanţã a judecãtoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecã în complet format dintr-un judecãtor, apelurile se judecã în complet format din 2 judecãtori, iar recursurile, în complet format din 3 judecãtori, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
Tot astfel, potrivit alin. (3) şi (4) din acelaşi text de lege, "în cazul completului format din 2 judecãtori, dacã aceştia nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunţa, procesul se judecã din nou în complet de divergenţã, în condiţiile legii, complet de divergenţã ce se constituie prin includerea, în completul de judecatã, a preşedintelui sau vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecãtorului din planificarea de permanenţã".
Potrivit art. 52 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, "abţinerea sau recuzarea judecãtorului, procurorului, magistratului-asistent sau grefierului se soluţioneazã de un alt complet, în şedinţã secretã, fãrã participarea celui ce declarã cã se abţine sau care este recuzat".
Prin alin. 5 teza I al aceluiaşi text de lege se prevede cã atunci "când pentru soluţionarea abţinerii sau recuzãrii nu se poate alcãtui completul potrivit alin. 1, abţinerea sau recuzarea se soluţioneazã de instanţa ierarhic superioarã".
Într-adevãr, aşa cum reiese din cele douã alineate menţionate ale art. 52 din Codul de procedurã penalã, în compunerea completului de judecatã care soluţioneazã declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare nu poate intra judecãtorul vizat de incidentul procedural.
Pe de altã parte, în art. 52 alin. 5 teza II se prevede cã, "în cazul în care se gãseşte întemeiatã abţinerea sau recuzarea şi, din cauza abţinerii sau recuzãrii, nu se poate alcãtui completul de judecatã la instanţa competentã sã soluţioneze cauza, instanţa ierarhic superioarã desemneazã pentru judecarea cauzei o instanţã egalã în grad cu instanţa în faţa cãreia s-a formulat abţinerea sau recuzarea".
În aceastã privinţã, este de observat cã prevederile art. 52 din Codul de procedurã penalã, privind procedura de soluţionare în cursul judecãţii a declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare, nu conţin dispoziţii derogatorii, ceea ce relevã fãrã echivoc intenţia legiuitorului de constituire a unui alt complet de judecatã, în compunerea prevãzutã de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.
Mai trebuie subliniat cã prin art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti, aprobat prin Hotãrârea nr. 387 din 22 septembrie 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificãrile ulterioare, se stabileşte cã "în situaţia în care incidentele procedurale se referã la o parte din membrii completului de judecatã, soluţionarea acestora se va face de cãtre un complet constituit prin includerea judecãtorului sau a judecãtorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţã, pe materii, realizatã cel puţin semestrial. Completul de judecatã astfel constituit va pãstra cauza pentru judecatã, în situaţia în care, în urma soluţionãrii incidentelor procedurale, se va stabili cã judecãtorul sau judecãtorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei".
Ca urmare, din aceste reglementãri rezultã cã, în situaţia admiterii declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare la aceeaşi instanţã, completul constituit pentru soluţionarea acestora trebuie sã pãstreze pentru judecatã cauza în care a intervenit incidentul procedural, iar completul trebuie sã aibã compunerea prevãzutã de lege pentru soluţionarea respectivei cauze.
În consecinţã, în temeiul dispoziţiilor <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, precum şi ale art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se judecã în complete constituite în compunerea prevãzutã de lege pentru soluţionarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural, respectiv în compunerea de un judecãtor în cauzele în primã instanţã, de 2 judecãtori în apel şi 3 judecãtori în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi stabilesc:
Declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se judecã de complete constituite în compunerea prevãzutã de lege pentru soluţionarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural, respectiv în compunerea de un judecãtor în cauzele în primã instanţã, de 2 judecãtori în apel şi de 3 judecãtori în recurs.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 15 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
