Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 992 din 22 noiembrie 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 93, art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) si i), art. 254 alin. (3) in ceea ce priveste unitatile de invatamant preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 992 din 22 noiembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 93, art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) si i), art. 254 alin. (3) in ceea ce priveste unitatile de invatamant preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "si la unitatile de invatamant", alin. (8)-(11), (13)-(17) si (20), art. 257 alin. (2) si (3), art. 258 alin. (1), (3), (5) si (7), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultima si art. 282 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 60 din 28 ianuarie 2013

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecător
    Acsinte Gaspar - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Ion Predescu - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Fabian Niculae - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

    Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92, art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) şi i), art. 254 alin. (3) în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "şi la unităţile de învăţământ", alin. (8)-(11), (13)-(17) şi (20), art. 257 alin. (2) şi (3), art. 258 alin. (1), (3), (5) şi (7), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă şi art. 282 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Ion Criveanu în Dosarul nr. 186/90/2012 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.203D/2012.
    La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că dosarul se află la al doilea termen de judecată.
    Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu fac decât să reflecte o nouă realitate socială în care descentralizarea administrativă joacă un rol important.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    Prin Încheierea din 8 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 186/90/2012, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 92, art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) şi i), art. 254 alin. (3) în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) teza a doua sintagma "şi la unităţile de învăţământ", alin. (8)-(11), (13)-(17) şi (20), art. 257 alin. (2) şi (3), art. 258 alin. (1), (3), (5) şi (7), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă şi art. 282 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
    Excepţia a fost invocată de Ion Criveanu într-un dosar având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de desfacere a contractului său individual de muncă.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât aduc o atingere gravă sistemului naţional de învăţământ prin lăsarea unităţilor de învăţământ de stat, coordonate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi subordonate acestuia (şi implicit inspectoratelor şcolare, care sunt servicii publice deconcentrate ale ministerului la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale), la latitudinea directorilor acestor unităţi şi a consiliilor de administraţie ale acestora. Aceste consilii de administraţie sunt formate din doar 1/3 cadre didactice (dintre care 2-3 sunt directori), restul fiind reprezentanţi ai consiliului local, ai primarului şi ai comitetului de părinţi.
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, faptul că un organism din care fac parte numai câteva cadre didactice poate să se pronunţe în privinţa concedierii unui alt cadru didactic este de natură să încalce drepturile sale constituţionale. De asemenea, acesta consideră că rolul directorului în procedurile disciplinare este disproporţionat faţă de poziţia sa reală în cadrul colectivităţii de cadre didactice.
    Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În opinia sa, prin adoptarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 s-a creat cadrul legal pentru realizarea descentralizării sistemului de educaţie şi implementarea principiilor de reformă stabilite în Pactul naţional pentru educaţie, semnat şi asumat de toate segmentele politice implicate. Din expunerea de motive la Legea educaţiei naţionale reiese faptul că şcoala este o instituţie de educare şi formare, şi nu o instituţie politică, tocmai de aceea directorii trebuie să fie oameni ai comunităţii, nu ai unui partid politic, iar deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, descentralizarea oferind şcolii oportunitatea de a-şi câştiga rolul central şi poziţia de prestigiu în cadrul comunităţii.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile dispoziţiilor art. 93 [şi nu art. 92, cum în mod eronat a reţinut instanţa], art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) şi i), art. 254 alin. (3) în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "şi la unităţile de învăţământ", alin. (8)-(11), (13)-(17) şi (20), art. 257 alin. (2) şi (3), art. 258 alin. (1), (3), (5) şi (7), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă şi art. 282 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, prevederi care au următorul conţinut:
    - Art. 93: "Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraţie. Angajatorul este unitatea de învăţământ.";
    - Art. 96 alin. (2) lit. a)-c), alin. (7) lit. e), h) şi i): "(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
    a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
    b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
    c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. [...]
    (7) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale: [...]
    e) organizează concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct; [...]
    h) sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
    i) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor;";
    - Art. 254 alin. (3) în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "şi la unităţile de învăţământ", alin. (8)-(11), (13)-(17) şi (20):
    "(3) În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
    (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
    (5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum şi condiţiile şi modalităţile de ocupare a acestora. [...]
    (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităţile de învăţământ respective şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
    (8) Concursul prevăzut la alin. (3) constă în:
    a) probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialităţii la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă;
    b) prezentarea unui curriculum vitae şi susţinerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat.
    (9) Unităţile de învăţământ, individual, în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori judeţean, organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor, conform statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5).
    (10) Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean. În situaţia în care concursul se organizează în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori judeţean, comisiile sunt validate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ.
    (11) În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care organizează concursul. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general. [...]
    (13) Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori cu drept de practică, şi au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant sunt titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
    (14) Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori debutanţi, şi au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
    (15) Pentru candidaţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic rezervat, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea titularului pe post. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în situaţia în care postul rămâne rezervat.
    (16) Directorii unităţilor de învăţământ comunică în scris inspectoratului şcolar, imediat după concurs, următoarele situaţii:
    a) angajarea cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată pe posturi didactice a candidaţilor validaţi după concurs;
    b) debutanţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant şi pentru care consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, în situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ;
    c) candidaţii participanţi la concurs şi nerepartizaţi;
    d) posturile didactice şi orele rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unităţii sau al consorţiilor şcolare.
    (17) Inspectoratul şcolar centralizează la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti posturile didactice şi orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. [...]
    (20) Eliberarea din funcţie a personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar la unităţile de învăţământ particulare de către persoana juridică fondatoare.";
    - Art. 257 alin. (2) şi (3): "(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învăţământ, prin consiliul de administraţie.
    (3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.";
    - Art. 258 alin. (1), (3), (5) şi (7): "(1) Consiliul de administraţie stabileşte comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului şcolar, precum şi un reprezentant al consiliului local, respectiv judeţean, în funcţie de unităţile aflate în subordine. [...]
    (3) Consiliul de administraţie validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director, respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director adjunct. [...]
    (5) Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie prin hotărârea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. [...]
    (7) În condiţiile vacantării funcţiei de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea interimară este preluată, prin hotărâre a consiliului de administraţie, de către directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administraţie, care devine automat şi ordonator de credite.";
    - Art. 280 alin. (5) lit. a): "(5) Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:
    a) consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul didactic şi personalul de conducere al acesteia;";
    - Art. 281 alin. (1) teza ultimă: "(1) Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.";
    - Art. 282: "Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind principiul egalităţii în faţa legii, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 102 privind rolul şi structura Guvernului, art. 116 privind structura administraţiei centrale de specialitate, art. 123 privind instituţia prefectului, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:
    I. Referitor la dispoziţiile art. 96 alin. (2) lit. a) şi b), alin. (7) lit. e) şi i), art. 254 alin. (3) în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "şi la unităţile de învăţământ", alin. (8)-(11), (13)-(17), (20), art. 257 alin. (2) şi (3) şi art. 258 alin. (1), (3), (5) şi (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, Curtea reţine că acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, cauza vizând desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al autorului excepţiei; astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011).
    II. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 93, art. 96 alin. (2) lit. c) şi alin. (7) lit. h), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă şi art. 282 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, Curtea observă că acestea prevăd, în esenţă, faptul că din consiliul de administraţie al şcolilor (care, printre altele, sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice) fac parte cadre didactice, inclusiv directorul şcolii respective, reprezentanţi ai părinţilor, un reprezentant al primarului şi un reprezentant al consiliului local.
    Curtea constată că dispoziţiile legale criticate sunt rezultatul unei opţiuni a legiuitorului, care, pe de o parte, a dorit să lase luarea unor decizii de acest tip (referitoare la raporturile de muncă) în sarcina comunităţilor locale, conferind competenţe cu caracter decizional în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar de stat, întrucât acestea cunosc mai bine realităţile locale, iar, pe de altă parte, a transferat luarea deciziei de desfacere a contractului de muncă în sarcina consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ compus din membrii comunităţilor locale pentru raţiunile mai sus înfăţişate. Curtea reţine astfel că aceste dispoziţii nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la rolul Guvernului în exercitarea conducerii generale a administraţiei publice sau celor referitoare la rolul prefectului.
    Soluţia legislativă apare ca justificată în contextul în care, potrivit art. 24 lit. c) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006, autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor exercită competenţe partajate cu autorităţile administraţiei publice centrale privind învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia învăţământului special.
    Mai mult, o asemenea măsură este în concordanţă cu dispoziţiile art. 120 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice", coroborate cu cele ale art. 23 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, potrivit cărora "Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive".
    În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, dispoziţiile legale criticate aplicânduse la fel tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.
    Referitor la art. 124 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că, potrivit art. 280 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, "dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat". În aceste condiţii, nu se poate reţine încălcarea celor două articole menţionate.
    Având în vedere că nu a avut loc vreo încălcare a drepturilor fundamentale invocate, Curtea mai reţine că dispoziţiile art. 53 din Constituţie invocate nu sunt incidente în cauza de faţă. De asemenea, nici dispoziţiile art. 116 nu sunt incidente, având în vedere că ele se referă la poziţia ministerelor şi a altor organe de specialitate în cadrul Guvernului.

    Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    I. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. a) şi b), alin. (7) lit. e) şi i), art. 254 alin. (3) în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, alin. (4), (5), (7) sintagma "şi la unităţile de învăţământ", alin. (8)-(11), (13)-(17) şi (20), art. 257 alin. (2) şi (3) şi art. 258 alin. (1), (3), (5) şi (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Ion Criveanu în Dosarul nr. 186/90/2012 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93, art. 96 alin. (2) lit. c) şi alin. (7) lit. h), art. 280 alin. (5) lit. a), art. 281 alin. (1) teza ultimă şi ale art. 282 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2012.


                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                 Fabian Niculae

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016