Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 986 din 6 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 si art. 172 din Codul de procedura penala
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 986 din 6 noiembrie 2007  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 si art. 172 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 986 din 6 noiembrie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 si art. 172 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 794 din 22 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi art. 172 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Racu, Ramona Dospinescu, Bogdan Ghiţulescu, Cristian Talpãu şi Nicuşor Daniel Constantinescu în Dosarul nr. 1.691/212/2007 al Judecãtoriei Constanţa.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilã, a excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, întrucât în realitate se doreşte modificarea textului dedus controlului de constituţionalitate. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 172 din Codul de procedurã penalã, considerã cã aceasta este neîntemeiatã deoarece aceste dispoziţii legale nu contravin prevederilor constituţionale.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 martie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.691/212/2007, Judecãtoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi art. 172 din Codul de procedurã penalã,excepţie invocatã de Constantin Racu, Ramona Dospinescu, Bogdan Ghiţulescu, Cristian Talpãu şi Nicuşor Daniel Constantinescu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã:
- art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã contravine prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie deoarece "limiteazã posibilitatea persoanelor de a se adresa justiţiei şi în cazul altor dispoziţii şi mãsuri luate de organele de urmãrire penalã, altele decât cele expres indicate în dispoziţiile procedurale menţionate";
- modificãrile aduse art. 172 din Codul de procedurã penalã prin <>art. I pct. 99 din Legea nr. 356/2006 contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Legea fundamentalã, interpretate în acord cu prevederile art. 6 paragraful 3 lit. c) şi d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, întrucât, prin restrângerea dreptului apãrãtorului ales de a participa la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã care îi priveşte pe învinuiţi, s-a adus atingere dreptului de apãrare, acest drept devenind practic inaplicabil în faza de urmãrire penalã.
Judecãtoria Constanţa considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 278^1 alin. 1 şi art. 172 din Codul de procedurã penalã, astfel cum a fost modificat prin <>art. I pct. 99 din Legea nr. 356/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Prin <>art. I pct. 100 din Legea nr. 356/2006 , alin. 5 al art. 172 din Codul de procedurã penalã a fost abrogat.
Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- art. 278^1 alin. 1: "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecãtorul de la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã. Plângerea poate fi fãcutã şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu.";
- art. 172: "În cursul urmãririi penale, apãrãtorul învinuitului sau inculpatului are dreptul sã asiste la efectuarea oricãrui act de urmãrire penalã care implicã audierea sau prezenţa învinuitului sau inculpatului cãruia îi asigurã apãrarea şi poate formula cereri şi depune memorii. Lipsa apãrãtorului nu împiedicã efectuarea actului de urmãrire penalã, dacã existã dovada cã apãrãtorul a fost încunoştinţat de data şi ora efectuãrii actului. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonicã, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
Când asistenţa juridicã este obligatorie, organul de urmãrire penalã va asigura prezenţa apãrãtorului la ascultarea învinuitului sau inculpatului.
În cazul în care apãrãtorul învinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmãrire penalã, se face menţiune despre aceasta, iar actul este semnat şi de apãrãtor.
Persoana reţinutã sau arestatã are dreptul sã ia contact cu apãrãtorul, asigurându-i-se confidenţialitatea convorbirilor.
Apãrãtorul are dreptul de a se plânge, potrivit art. 275, dacã cererile sale nu au fost acceptate; în situaţiile prevãzute în alin. 2 şi 4, procurorul este obligat sã rezolve plângerea în cel mult 48 de ore.
În cursul judecãţii, apãrãtorul are dreptul sã asiste pe inculpat, sã exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar în cazul când inculpatul este arestat, sã ia contact cu acesta.
Apãrãtorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sã asigure asistenţa juridicã a învinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligaţii, organul de urmãrire penalã sau instanţa de judecatã poate sesiza conducerea baroului de avocaţi, spre a lua mãsuri."
Autorii excepţiei considerã cã prevederile legale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2) privind "Accesul liber la justiţie" şi în art. 24 privind "Dreptul la apãrare", precum şi prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. c) şi d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind "Dreptul la un proces echitabil".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, Curtea reţine urmãtoarele:
I. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate criticã reglementarea art. 278^1 alin. (1) din Codul de procedurã penalã întrucât nu asigurã posibilitatea atacãrii în instanţã şi a altor dispoziţii şi mãsuri luate de organele de urmãrire penalã. Curtea reţine cã prin critica de neconstituţionalitate se are în vedere completarea textului art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, soluţia legislativã în cauzã nemulţumindu-i pe autorii excepţiei din prisma a ceea ce nu cuprinde. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În consecinţã, excepţia de neconstituţionalitate ridicatã urmeazã sã fie respinsã, neintrând în competenţa Curţii Constituţionale modificarea actului supus controlului sãu în sensul dorit de autorii excepţiei.
2. Cât priveşte critica referitoare la dispoziţiile art. 172 din Codul de procedurã penalã, Curtea constatã cã modificãrile aduse conţinutului legal prin <>art. I pct. 99 din Legea nr. 356/2006 nu aduc atingere dreptului la apãrare al învinuitului. Limitarea dreptului apãrãtorului de a asista doar la efectuarea actelor de urmãrire penalã care implicã audierea sau prezenţa pãrţii cãreia îi asigurã apãrarea se justificã prin caracterul nepublic al fazei de urmãrire penalã, administrarea probelor în condiţii de contradictorialitate caracterizând doar procedura din faţa instanţei de judecatã.
Pentru asigurarea dreptului la apãrare al învinuitului, legiuitorul a prevãzut însã posibilitatea apãrãtorului ca pe întreg parcursul urmãririi penale sã formuleze cereri sau sã depunã memorii, iar conform dispoziţiilor art. 172 alin. 6 din Codul de procedurã penalã, are dreptul de a se plânge dacã cererile sale nu au fost acceptate. Ulterior, la momentul prezentãrii materialului de urmãrire penalã, apãrãtorul învinuitului are dreptul de a lua cunoştinţã de toate actele efectuate, putând solicita administrarea unor probe noi, de a formula cereri sau excepţii. Pe cale de consecinţã, neparticiparea apãrãtorului pãrţii la toate actele efectuate de cãtre procuror nu este de naturã a limita dreptul la apãrare garantat de Constituţie, în condiţiile în care, anterior finalizãrii urmãririi penale, partea ia cunoştinţã de toate actele efectuate în cauzã, putându-şi formula apãrãrile corespunzãtoare.
Prin urmare, textul legal criticat se constituie într-o normã de protecţie de naturã a asigura persoanei cercetate dreptul la apãrare, care implicã, printre altele, şi respectarea dreptului consacrat de art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, potrivit cãruia orice persoanã acuzatã are posibilitatea de a solicita "audierea martorilor acuzãrii şi sã obţinã citarea şi audierea martorilor apãrãrii în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzãrii".
Pe de altã parte, prevederile contestate sunt dispoziţii referitoare la procedura în materie penalã, pe care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are deplina libertate de a o reglementa.

Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 1 şi art. 172 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Racu, Ramona Dospinescu, Bogdan Ghiţulescu, Cristian Talpãu şi Nicuşor Daniel Constantinescu în Dosarul nr. 1.691/212/2007 al Judecãtoriei Constanţa.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 noiembrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

-----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016