Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 986 din 12 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6), (9) si (10) din Legea energiei electrice nr. 13/2007
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 6 octombrie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6), (9) şi (10) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Congips" - S.A. din Oradea în Dosarul nr. 4.394/111/C/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.690D/2010.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.394/111/C/2006, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6), (9) şi (10) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Congips" - S.A. din Oradea într-un litigiu comercial având ca obiect obligaţia de a face.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate opereazã o vãditã discriminare între persoanele juridice cu aceeaşi situaţie juridicã, fiind defavorizaţi proprietarii terenurilor afectate, la momentul apariţiei acestei legi, de aceste capacitãţi energetice, care nu au dreptul însã la aceleaşi despãgubiri, deşi suportã aceleaşi sarcini. Potrivit textelor de lege criticate, dreptul de servitute se exercitã pe durata existenţei capacitãţii energetice, fãrã ca în cuprinsul legii sã se prevadã despãgubirea prealabilã a proprietarului terenului afectat perpetuu de lucrarea energeticã de utilitate publicã. Caracterul perpetuu al aservirii terenului are semnificaţia unei exproprieri, întrucât proprietarul nu poate exercita dreptul de proprietate, astfel încât s-ar impune plata unei juste şi prealabile despãgubiri, aşa cum prevãd dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie.
Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal considerã excepţia neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (5), (6), (9) şi (10) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având urmãtorul cuprins: "(5) Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra proprietãţilor private afectate de capacitãţile energetice, care se vor realiza dupã intrarea în vigoare a prezentei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a acestor drepturi, prevãzute într-o convenţie-cadru, precum şi pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor şi a despãgubirilor şi a modului de platã a acestora, care se aprobã, împreunã cu convenţia-cadru, prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute de cãtre titularii de licenţe şi autorizaţii pot solicita încheierea de convenţii, conform prevederilor alin. (5).[...]
(9) Proprietarii terenurilor şi titularii activitãţilor afectaţi de exercitarea de cãtre titularii de licenţã şi autorizaţii a drepturilor prevãzute la alin. (2) vor fi despãgubiţi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despãgubirilor vor fi avute în vedere urmãtoarele criterii:
- suprafaţa de teren afectatã cu ocazia efectuãrii lucrãrilor;
- tipurile de culturi şi plantaţii, precum şi amenajãrile afectate de lucrãri;
- activitãţile restrânse cu ocazia lucrãrilor.
Cuantumul despãgubirii se stabileşte prin acordul pãrţilor sau, în cazul în care pãrţile nu se înţeleg, prin hotãrâre judecãtoreascã.
(10) Dreptul de uz şi de servitute asupra terenurilor proprietate privatã, restrângerea sau încetarea unor activitãţi prevãzute la alin. (2) se stabileşte şi se exercitã cu respectarea principiului echitãţii, a dreptului de proprietate şi a minimei afectãri a acestuia."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 44 privind dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
Cu privire la constituţionalitatea prevederilor art. 16 alin. (5), (6), (9) şi (10) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, pentru critici similare, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 878 din 10 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, şi Decizia nr. 324 din 23 martie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 19 mai 2010.
În aceste decizii, Curtea a reţinut, în esenţã, cã dreptul de proprietate nu este un drept absolut, conţinutul şi limitele acestui drept fiind stabilite de lege, potrivit art. 44 alin. (1) teza finalã din Constituţie. Instituirea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietãţilor afectate de capacitãţi energetice reprezintã o astfel de limitare, justificatã de faptul cã pe aceastã cale se asigurã valorificarea fondului energetic - bun public de interes naţional. Exercitarea drepturilor prevãzute de art. 16 alin. (5) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 asupra proprietãţilor afectate de capacitãţile energetice este determinatã de un interes major de ordin general şi, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent sã stabileascã condiţiile exercitãrii atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
În legãturã cu reglementarea dreptului la indemnizaţii şi despãgubiri pentru acei titulari ai proprietãţilor afectate de capacitãţile energetice realizate dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 13/2007, Curtea a constatat cã aceasta transpune voinţa legiuitorului în materia despãgubirilor acordate pentru instituirea dreptului de uz şi servitute în favoarea utilizãrii capacitãţilor energetice. Totodatã, Curtea a reţinut cã cele douã categorii de titulari ai dreptului de proprietate privatã, şi anume cei pe ale cãror terenuri existau deja capacitãţi energetice, respectiv cei pe ale cãror terenuri urmeazã sã se realizeze capacitãţi energetice dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 13/2007, se diferenţiazã prin momentul obiectiv al realizãrii acelor capacitãţi energetice, în raport cu data intrãrii în vigoare a legii ce reglementeazã dreptul la indemnizaţii şi la despãgubiri. Legea nr. 13/2007 are în vedere capacitãţile energetice realizabile dupã intrarea ei în vigoare şi nu se referã la cele deja realizate la momentul intrãrii sale în vigoare în condiţii aparte în timp şi într-un alt cadru legislativ, astfel cã titularilor dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor afectate de capacitãţile energetice li se aplicã un tratament diferenţiat.
Cele statuate de Curte cu prilejul pronunţãrii deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în aceastã cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei sale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (5), (6), (9) şi (10) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Congips" - S.A. din Oradea în Dosarul nr. 4.394/111/C/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iulie 2011.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
