Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 985 din 30 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 517 din 28 iulie 2009
DECIZIE nr. 985 din 30 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 517 din 28 iulie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Emil Cristescu în Dosarul nr. 6.577/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, cauzã ce face obiectul Dosarului nr. 714D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin avocat Iuhasz Anton, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, lipsind partea Consiliul Local al Municipiului Timişoara, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 861D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de acelaşi autor în Dosarul nr. 6.740/30/2008 al aceleiaşi instanţe de judecatã.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, acelaşi apãrãtor ales, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, vãzând identitatea de obiect a acestor cauze, pune în discuţie problema conexãrii lor.
Reprezentantul autorului excepţiilor şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul <>art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 861D/2009 la Dosarul nr. 714D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul domnului avocat Iuhasz Anton pentru susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. În esenţã, acesta aratã cã dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale opresc repartizarea mandatului de consilier local candidatului independent care, în urma numãrãrii voturilor, a obţinut coeficientul electoral prevãzut de lege, dar nu şi pragul electoral de 5% pentru a i se acorda acel mandat, fiind posibil chiar sã fie repartizat unui alt candidat aparţinând unei formaţiuni politice, deşi acesta întruneşte, individual, un numãr mai mic de voturi. Apreciazã cã existã analogii între specificul alegerilor locale şi cel al votului uninominal, astfel cã mandatul alesului local ar trebui atribuit, în condiţiile mai sus precizate, candidatului independent, şi nu unui partid politic. De asemenea, considerã cã textul legal criticat opereazã o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de participanţi la alegeri, deoarece candidaţii independenţi la alegerile europarlamentare nu trebuie sã îndeplineascã şi condiţia pragului electoral, ci doar pe cea a coeficientului electoral. În concluzie, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, deoarece dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 nu încalcã principiul egalitãţii şi nici dreptul de a fi ales, acestea exprimând opţiunea legiuitorului în materie electoralã, referitoare la întinderea coeficientului electoral sau modalitatea de repartizare a mandatelor de consilier local.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 6.577/30/2008, şi Încheierea din 24 februarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 6.740/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Emil Cristescu în cauze având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv soluţionarea unei ordonanţe preşedinţiale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, prin faptul cã impun şi candidaţilor independenţi întrunirea pragului electoral pentru repartizarea mandatelor de consilier, încalcã principiile nediscriminãrii şi al egalitãţii în drepturi. Arãtând mai întâi cã, potrivit <>art. 96 alin. (3) lit. a) din aceeaşi lege , este declarat ales candidatul independent care a obţinut un numãr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, autorul excepţiei prezintã aspectele specifice situaţiei sale, în calitate de candidat independent la alegerile locale din 1 iunie 2008, în urma cãrora a obţinut un numãr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Cu toate acestea, a fost "declarat neales" şi nu i-a fost repartizat mandatul de consilier local pentru care a candidat, lucru confirmat prin hotãrâri ale biroului electoral de circumscripţie al municipiului Timişoara şi ale biroului electoral de circumscripţie judeţeanã, întemeiate pe prevederile <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 , referitoare la întrunirea pragului electoral. În opinia autorului excepţiei, textul legal criticat instituie o discriminare între candidatul independent care a obţinut un numãr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, dar care nu întruneşte pragul electoral, şi candidatul - persoanã fizicã - aflat pe lista unui partid politic, care, dimpotrivã, nu întruneşte un numãr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, dar care este declarat ales şi i se atribuie mandatul de consilier pentru simplul fapt cã se aflã pe lista partidului care a întrunit pragul electoral. Sunt încãlcate, astfel, principiile reprezentativitãţii şi al legitimitãţii, specifice unui sistem electiv european. Mai mult, discriminarea relevatã trebuie raportatã şi la situaţia mandatului de europarlamentar, care este atribuit unui candidat independent în urma obţinerii unui numãr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional, condiţia întrunirii pragului electoral fiind stabilitã, în acest caz, doar pentru partide politice, nu şi pentru candidaţii independenţi, aşa cum prevede textul legal criticat.
Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 714D/2009, aratã cã prin stabilirea pragului electoral în conformitate cu prevederile <>art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale se poate ajunge la situaţia în care un candidat independent care nu întruneşte pragul electoral sã nu obţinã un mandat de consilier, deşi a obţinut un numãr de voturi mai mare decât un candidat înscris pe lista unui partid politic, cãruia i se atribuie mandatul. Se creeazã, astfel, "o situaţie nefavorabilã candidatului independent, situaţie interzisã de <>art. 16 alin. (1) din Constituţie ".
Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ (un alt complet de judecatã), exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 861D/2009, apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Legiuitorul a impus condiţii egale între candidaţii independenţi şi partidele politice participante la alegeri, sub aspectul întrunirii pragului electoral de 5% din numãrul voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie, şi nu între aceştia şi membrii partidelor politice, deoarece în acest caz este vorba de situaţii diferite care justificã reglementãri diferite.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. Textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalitãţii în drepturi consacrat de <>art. 16 alin. (1) din Constituţie , acesta aplicându-se tuturor celor vizaţi de ipoteza normei juridice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. Totodatã, nu se poate vorbi nici de încãlcarea dreptului de a fi ales, prevãzut de art. 37 din Legea fundamentalã, câtã vreme o persoanã îndeplineşte criteriile de eligibilitate, fiindu-i acceptatã candidatura şi participând astfel la alegeri. Pragul electoral stabilit de <>Legea nr. 67/2004 "se motiveazã, în principiu, pe ideea cã, pentru o bunã guvernare la nivelul administraţiei publice locale, trebuie sã aibã acces partidele politice care se bucurã de o anumitã credibilitate în masa electoratului sau pe ideea seriozitãţii candidaturilor, precum şi pe alte cauze ce ţin de contextul socio-politic concret". Mai mult, Guvernul apreciazã cã în cauzã nu se pune problema neconstituţionalitãţii dispoziţiilor legale criticate, ci este vorba de o problemã strict de interpretare şi aplicare a acestora, în raport cu situaţia de fapt ce urmeazã a fi reţinutã de cãtre instanţa de judecatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 , republicatã, sunt constituţionale. Pe de o parte, acestea reprezintã o opţiune a legiuitorului care apreciazã asupra modalitãţii de repartizare a mandatelor de consilier şi asupra întinderii pragului electoral necesar pentru candidaţii independenţi, iar pe de altã parte se aplicã în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale. Se mai aratã cã "instituirea unui prag electoral pentru candidaţii independenţi pentru a participa la repartizarea mandatelor de consilier alãturi de partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale asigurã o evitare a fragmentãrii repartizãrii mandatelor de consilieri şi o reprezentare adecvatã a opţiunilor majoritare".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor <>art. 146 lit. d) din Constituţie , precum şi ale <>art. 1 alin. (2) , ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu urmãtorul conţinut: "(2) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral prevãzut la alin. (1)."
Prevederile alin. (1), la care textul criticat face trimitere, are urmãtoarea redactare: "(1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numãrul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivã. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugã pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textul de lege menţionat contravine dispoziţiilor <>art. 4 alin. (2) , <>art. 16 alin. (1) şi ale <>art. 20 din Constituţie , coroborat cu <>art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi <>art. 7 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului , texte ce consacrã principiile nediscriminãrii şi al egalitãţii în drepturi. Sunt invocate, de asemenea, dispoziţiile <>art. 37 din Legea fundamentalã , privind dreptul de a fi ales.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta urmeazã sã fie respinsã ca neîntemeiatã, pentru cele ce se vor arãta în continuare.
În esenţã, autorul excepţiei susţine încãlcarea dreptului de a fi ales, generatã de modalitatea discriminatorie prevãzutã de lege pentru repartizarea mandatelor între participanţii la alegerile locale. Astfel, apreciazã ca discriminatoriu faptul cã un mandat de consilier local, care ar trebui repartizat candidatului independent doar pe baza coeficientului electoral obţinut, revine, în realitate, unui alt candidat aflat pe lista unui partid politic care a întrunit pragul electoral, dar care, individual, a obţinut un numãr mai mic de voturi decât acel candidat independent. În opinia sa, condiţia întrunirii pragului electoral de cãtre candidaţii independenţi la alegerile locale ar trebui sã lipseascã, aşa cum aceasta lipseşte la repartizarea mandatelor de europarlamentar, unde singurul criteriu pentru aceastã categorie de participanţi la alegeri este atingerea coeficientului electoral.
Prin <>Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994 privind liberul acces la justiţie al persoanelor în apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, instanţa de contencios constituţional a statuat cã "principiul egalitãţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivã, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite". Aşa fiind, nu se poate pretinde ca tratamentul juridic aplicabil unui candidat independent la alegerile locale sã fie acelaşi cu cel al unui alt candidat, dar care aparţine unei formaţiuni politice, dat fiind faptul cã aceştia se aflã în situaţii cu totul diferite sub aspectul statutului fiecãruia dintre ei: independent, respectiv reprezentant al unui partid politic.
În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei bazate pe analiza comparativã dintre reglementãrile <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale şi cele ale <>Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Curtea constatã cã nici acestea nu pot fi primite, deoarece o veritabilã criticã de neconstituţionalitate nu se poate fundamenta pe compararea unor dispoziţii sau acte normative, ci doar pe relaţia de contrarietate dintre acestea şi texte sau principii fundamentale ale Constituţiei. Totodatã, sistemul electoral este reglementat, potrivit <>art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentalã , prin lege organicã, astfel încât legiuitorul este liber sã aprecieze şi sã stabileascã modalitãţile concrete de exercitare a drepturilor electorale în cadrul alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, în funcţie de opţiunile sale în aceastã materie şi, desigur, în limitele cadrului constituţional.
În acest sens, legiuitorul a stabilit, potrivit dispoziţiilor <>art. 96 din Legea nr. 67/2004 , douã condiţii pentru ca unui candidat la alegerile locale sã-i fie repartizat un mandat de consilier local. Mai întâi, acesta, indiferent cã este vorba de candidat independent sau formaţiune politicã, trebuie sã atingã, prin numãrul de voturi obţinut, pragul electoral de 5% din numãrul total al voturilor valabil exprimate în acea circumscripţie (cu stabilirea unei suplimentãri procentuale în cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale cu cel puţin 2, respectiv 3 membri); în lipsa îndeplinirii acestei condiţii, candidatul nu participã la repartizarea mandatelor. A doua condiţie este specificã etapei de repartizare a mandatelor de consilier şi o reprezintã îndeplinirea coeficientului electoral de cãtre aceiaşi candidaţi care au atins mai întâi pragul electoral. Numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru aceastã categorie de candidaţi se împarte la numãrul mandatelor de consilier ce revin acelei circumscripţii, astfel fiind determinat coeficientul electoral, adicã numãrul de voturi valabil exprimate necesar unui candidat - independent sau listã cu membrii unui partid politic - pentru a obţine un mandat de consilier local. Or, aceste criterii - obiective, succesive, eliminatorii şi cumulative - nu sunt de naturã sã încalce, aşa cum s-a arãtat, principiile egalitãţii şi al nediscriminãrii şi nici dreptul de a fi ales.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul <>art. 146 lit. d) şi al <>art. 147 alin. (4) din Constituţie , precum şi al <>art. 1-3 , al <>art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 96 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Emil Cristescu în Dosarele nr. 6.577/30/2008 şi nr. 6.740/30/2008 ale Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 iunie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
