Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 985 din 12 iulie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 si art. 1021 din Codul civil    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 985 din 12 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 si art. 1021 din Codul civil

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 5 octombrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Maria Bratu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romasol Investment" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.868/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.688D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza se aflã în stare de judecatã.
    Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                           CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 11 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.868/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romasol Investment" - S.R.L. din Bucureşti într-un litigiu comercial.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât "permit ca persoane private sã stabileascã convenţii care sã aibã putere de lege" şi totodatã "permit sistarea unui raport contractual pe baza iniţiativei şi a demersului unilateral al uneia din pãrţi."
    Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã aratã cã prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate, ci, dimpotrivã, constituie expresia aplicãrii principiului constituţional al garantãrii dreptului de proprietate, iar rezultatul voinţei pãrţilor contractante, exercitatã în limitele legii, corespunde exigenţei art. 57 din Legea fundamentalã.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                           CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, texte de lege ce au urmãtorul conţinut:
    - Art. 969 din Codul civil: "Convenţiile legal fãcute au putere de lege între pãrţile contractante.
    Ele se pot revoca prin consimţãmântul mutual sau din cauze autorizate de lege.";
    - Art. 1020 din Codul civil: "Condiţia rezolutorie este subînţeleasã totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din pãrţi nu îndeplineşte angajamentul sãu.";
    - Art. 1021 din Codul civil: "Într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa cãreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sã sileascã pe cealaltã a executa convenţia, când este posibil, sau sã-i cearã desfiinţarea, cu daune de interese. Desfiinţarea trebuie sã se cearã înaintea justiţiei, care, dupã circumstanţe, poate acorda un termen pãrţii acţionate."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 57 referitor la exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi libertãţilor constituţionale şi ale art. 61 alin. (1) potrivit cãrora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii".
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile de lege criticate au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi având motivãri similare.
    Astfel, în ceea ce priveşte prevederile art. 969 din Codul civil, prin Decizia nr. 1.347 din 9 decembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, Decizia nr. 866 din 24 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 3 august 2010, Decizia nr. 1.111 din 23 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 30 noiembrie 2010, şi Decizia nr. 203 din 10 februarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 14 aprilie 2011, Curtea a statuat cã acest text de lege "consacrã principii importante ale dreptului civil român - principiul forţei obligatorii a convenţiilor civile «pacta sunt servanda», principiul libertãţii contractuale, principiul relativitãţii efectelor convenţiilor şi principiul irevocabilitãţii actului juridic civil".
    Totodatã, Curtea a constatat cã deoarece încheierea unei convenţii este guvernatã de principiul libertãţii contractuale, pãrţile pot sã determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmeazã sã le producã, conform unei cauze morale şi licite. Convenţia astfel încheiatã se impune pãrţilor întocmai ca legea, având caracter obligatoriu, iar nu facultativ.
    Cu privire la prevederile art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, Curtea a constatat cã textele de lege criticate reglementeazã formele de sancţionare a neexecutãrii obligaţiei de cãtre o parte contractualã, şi anume rezoluţiunea sau rezilierea contractului, dupã cum contractul este cu executare uno ictu sau cu executare succesivã.
    De altfel, Curtea a statuat prin Decizia nr. 24 din 8 ianuarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 27 ianuarie 2009, cã, "pentru neexecutarea culpabilã a unor obligaţii contractuale, se recunoaşte pãrţii care şi-a executat sau este gata sã-şi execute obligaţiile posibilitatea de a alege între executarea silitã şi încetarea contractului prin rezoluţiune, respectiv reziliere, în cazul când cealaltã parte nu-şi executã obligaţiile sale contractuale, legiuitorul realizând astfel un echilibru între principiul forţei obligatorii a contractului şi principiul executãrii în naturã şi cu bunã-credinţã a obligaţiilor asumate.
    Garanţia acestui echilibru este datã tocmai de competenţa instanţei judecãtoreşti, reglementatã prin teza ultimã a art. 1021 din Codul civil, de a aprecia asupra posibilitãţii pãrţii creditoare de a cere rezoluţiunea sau rezilierea, acordând un termen de graţie, în situaţiile în care apreciazã cã este posibilã executarea în naturã a obligaţiilor debitorului sau de a respinge acţiunea când debitorul şi-a executat obligaţiile în cursul procesului".
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.

    Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                   CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                       În numele legii
                          DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 969, art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romasol Investment" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.868/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercialã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iulie 2011.

                        PREŞEDINTELE
                   CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                      AUGUSTIN ZEGREAN

                     Magistrat-asistent,
                         Maria Bratu

                          ---------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice