Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 98 din 9 februarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 21 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Marilena Mincã - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan Niculiţã în Dosarul nr. 3.121/2004 al Judecãtoriei Gura Humorului.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie şi apreciind cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 septembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.121/2004, Judecãtoria Gura Humorului a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan Niculiţã în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale privind dreptul la un proces echitabil, întrucât îl obligã pe judecãtor sã-şi exprime anterior pãrerea cu privire la soluţia ce ar putea fi datã în cauzã, prin aceea cã în încheierea de admitere a plângerii, pronunţatã în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã, judecãtorul îşi exprimã obligatoriu opinia, astfel încât la urmãtorul termen acesta va pronunţa, cel mai probabil, o soluţie de condamnare.
Judecãtoria Gura Humorului apreciazã cã textul de lege criticat "nu încalcã nici un drept constituţional, ci asigurã accesul liber la justiţie".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul conţinut: "Instanţa pronunţã una dintre urmãtoarele soluţii: [...] c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţeazã rezoluţia sau ordonanţa atacatã şi, când probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, reţine cauza spre judecare, dispoziţiile privind judecarea în primã instanţã şi cãile de atac, aplicându-se în mod corespunzãtor."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora "Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, se constatã cã prevederile de lege criticate au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate, tot prin raportare la <>art. 21 din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 18 februarie 2005, <>Decizia nr. 66 din 3 februarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 17 februarie 2005, <>Decizia nr. 73 din 8 februarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 10 martie 2005, sau <>Decizia nr. 170 din 22 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 25 aprilie 2005, Curtea a reţinut cã prin încheierea pronunţatã în temeiul 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã, de admitere a plângerii, cu desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei atacate şi reţinerea cauzei spre judecare, instanţa nu dezleagã fondul pricinii, ci apreciazã numai cu privire la legalitatea actului atacat. Soluţionarea fondului cauzei constituie o etapã procesualã distinctã, guvernatã de regulile procedurale aplicabile judecãrii în primã instanţã şi în cãile de atac, reguli cu privire la care textele criticate stipuleazã în mod expres cã se aplicã "în mod corespunzãtor". În sensul celor arãtate, prevederile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã asigurã posibilitatea pãrţilor de a formula apãrãri, de a propune probe şi de a recurge la cãile de atac stabilite de lege, aşadar de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã un proces echitabil, în deplinã concordanţã cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie.
De altfel, dispoziţiile privind judecarea în primã instanţã şi în cãile de atac aplicându-se în mod corespunzãtor şi în ipoteza soluţionãrii cauzei dupã admiterea plângerii şi desfiinţarea actului atacat, judecãtorul are posibilitatea sã-şi manifeste rolul activ şi sã efectueze o cercetare judecãtoreascã eficientã în vederea aflãrii adevãrului. Altfel spus, nu este obligatoriu ca instanţa de judecatã, reţinând cauza spre rejudecare, sã pronunţe în toate cazurile o hotãrâre de condamnare a inculpatului, ci, ţinând seama de normele şi principiile care guverneazã funcţionarea puterii judecãtoreşti, inclusiv de principiile independenţei şi imparţialitãţii judecãtorilor, aceasta sã pronunţe soluţia care se impune conform legii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioan Niculiţã în Dosarul nr. 3.121/2004 al Judecãtoriei Gura Humorului.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 februarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
