Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 973 din 31 octombrie 2007 referitoare la sesizarea asupra neconstitutionalitatii Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2007 privind unele masuri referitoare la alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European din anul 2007
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 816 din 29 noiembrie 2007
Cu Adresa nr. 51/4.429 din 17 octombrie 2007, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea <>Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, formulatã de un numãr de 60 de deputaţi şi un senator, şi anume: Cristian I. Rãdulescu, Petru I. Cãlian, Marius I. Rogin, Cristian B. Ilie, Traian Constantin A. Igaş, Ioan Dumitru I. Puchianu, Aurel A. Olarean, Cornel Ştefan C. Bardan, Constantin M. Petrea, Anca M. Constantinescu, Alexandru A. Ciocâlteu, Alexandru E. Mocanu, Stelian N. Duţu, Cezar Florin Gh. Preda, Horia C. Vãsioiu, Graţiela Denisa M. Iordache, Daniel I. Buda, Ioan C. Oltean, Gheorghe G. Barbu, Gheorghe I. Albu, Cosmin Gabriel C. Popp, Petre Strãchinaru, Dan S. Cârlan, Ion I. Gonţea, Petru P. Movilã, Gheorghe G. Sârb, Mugurel Liviu S. Sârbu, Constantin C. Amarie, Constantin V. Tudor, Dãnuţ E. Liga, Marcel Laurenţiu M. Romanescu, Dorin-Liviu D. Nistoran, Nicolae N. Bara, Marian Sorin C. Paveliu, Cornel H. Ştirbeţ, Petre I. Ungureanu, Claudius Mihail Gh. Zaharia, Mircea Teodor D.V. Iustian, Dan Horaţiu Gh. Buzatu, Vasile I. Pruteanu, Corneliu V. Momanu, Dumitru M. Pardãu, Radu V. D. Lambrino, Ionela I. Bruchental, William Gabriel S. Brânzã, Mircea Man, Valentin Adrian M. Iliescu, Radu-Cãtãlin Drãguş, Obuf Cãtãlin Ovidiu Gh. Buhãianu, Ionesie P. Ghiorghioni, Dumitru D. Becşenescu, Liviu Alexandru H. Miroşeanu, Anca-Daniela C. Boagiu, Daniel I. Ionescu, Dumitru Gh. Puzdrea, Costicã N. Canacheu, Valeriu I. Tabãrã, Dan N. Grigore, Iulian-Gabriel P. Bîrsan, Liviu D. Codîrlã şi Laurenţiu C. Mironescu.
Sesizarea a fost formulatã în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al <>art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. 9.778 din 17 octombrie 2007 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.451A/2007.
În motivarea sesizãrii se aratã:
- prevederile art. 1 şi ale <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, în forma adoptatã prin legea ce formeazã obiectul sesizãrii, încalcã prevederile art. 38 din Constituţie, potrivit cãrora, "În condiţiile aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European". Or, prin ordonanţa criticatã, Guvernul "a decis împãrţirea procesului electoral în douã segmente diferite - unul cu termene limitã definite pentru depunerea însemnelor electorale, pentru depunerea de semnãturi etc. şi un al doilea, esenţial, fãrã o datã certã în momentul desfãşurãrii scrutinului efectiv, definit prin ziua de referinţã pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor, care urmeazã a fi stabilitã în interiorul intervalului de timp al semestrului II al anului 2007". Astfel, "cetãţenii care au împlinit vârsta de 23 de ani în perioada cuprinsã între 13 mai 2007 şi prima zi a semestrului II al anului 2007 şi care au dorit sã îşi depunã candidatura în calitate de independenţi, comparativ cu cetãţenii care au împlinit vârsta de 23 de ani la data de 13 mai 2007, au avut la dispoziţie numai 2 zile pentru strângerea unui numãr de 100.000 de semnãturi, interval cuprins între data publicãrii în Monitorul Oficial al României a OUG nr. 15/2007 şi a intrãrii acesteia în vigoare - 12 martie 2007 şi termenul limitã impus de aceasta pentru depunerea semnãturilor - 14 martie 2007". Se considerã cã, "mai mult decât atât, cetãţenilor care au împlinit vârsta de 23 de ani în intervalul cuprins între prima zi a semestrului II al anului 2007 şi ziua de referinţã a alegerilor, stabilitã ulterior, li s-a restrâns dreptul fundamental de a putea fi aleşi în Parlamentul European, dat fiind faptul cã procesul de strângere şi depunere de semnãturi s-a încheiat înainte de a avea cunoştinţã despre condiţiile înscrierii în cursa electoralã.";
- ordonanţa adoptatã a fost contrasemnatã numai de preşedintele Autoritãţii Electorale Permanente, ceea ce încalcã prevederile art. 108 alin. (4) din Constituţie, care stabilesc cã "(...) ordonanţele adoptate de Guvern se semneazã de primulministru, se contrasemneazã de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare". În legãturã cu aceastã susţinere se aratã cã, prin lege, preşedintele Autoritãţii Electorale Permanente "nu are dreptul de a promova şi semna ordonanţe de urgenţã, deoarece instituţiile autonome au dreptul de a promova acte normative, dar ordonanţele de urgenţã trebuie semnate în mod obligatoriu de miniştrii care au obligaţia punerii lor în aplicare.";
- soluţia legislativã propusã încalcã art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, potrivit cãruia "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora". Or, în cauzã, niciuna dintre cele trei condiţii nu este îndeplinitã. În acest sens, este invocatã jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale, referitoare la situaţia extraordinarã şi caracterul ei obiectiv. În cazul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 , "atât situaţia excepţionalã, cât şi motivaţia sunt absolut formale, fãrã nici cea mai micã referire la o situaţie concretã sau la consecinţele acestei ipotetice situaţii excepţionale". Sub acest aspect se mai aratã cã, "având în vedere cã nimeni nu este abilitat sã certifice dacã alegerile de orice fel reprezintã la un moment dat o prioritate pentru agenda publicã, precum şi faptul cã, în mod inevitabil, orice alegeri se vor desfãşura într-un context politic, motivaţia este lipsitã de fond". Se mai aratã cã, potrivit alin. (6) al art. 115 din Constituţie, ordonanţele de urgenţã nu pot afecta, printre altele, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de acesta, iar între acestea figureazã şi dreptul de a fi ales în Parlamentul European, prevãzut la art. 38 din Legea fundamentalã;
- prin adoptarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 se încalcã prevederile constituţionale ale art. 71 alin. (2), în conformitate cu care "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu exercitarea oricãrei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului". În acest sens se aratã cã, "începând cu 1 ianuarie 2007, România este reprezentatã cu drepturi depline în Parlamentul European de deputaţi şi senatori care au avut pânã la acea datã statutul de observatori din partea Parlamentului României" şi, "prin prelungirea pânã la sfârşitul anului a termenului de alegere, a fost afectat dreptul candidaţilor aleşi pe liste de partid la alegerile parlamentare din 2004 de a ocupa locurile rãmase vacante ca urmare a desemnãrii reprezentanţilor României în Parlamentul României".
În consecinţã, se solicitã Curţii Constituţionale sã constate neconstituţionalitatea <>Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, sesizarea a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatului Poporului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu Adresa nr. 51/4.494 din 22 octombrie 2007, a transmis Curţii Constituţionale punctul sãu de vedere, prin care aratã cã sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi propune respingerea acesteia pentru urmãtoarele considerente:
- primul motiv de neconstituţionalitate, potrivit cãruia art. 1 şi 3 din ordonanţã fragmenteazã perioada electoralã, ceea ce ar dezavantaja cetãţenii români care au împlinit vârsta de 23 de ani între 13 mai 2007 şi 1 iulie 2007 faţã de cei care împliniserã aceastã vârstã pânã la data de 13 mai 2007, este neîntemeiat întrucât "vârsta, ca o condiţie de eligibilitate, este un element de fapt şi nu de drept", iar "opţiunea pentru o anumitã vârstã - ca o condiţie de eligibilitate - şi stabilirea datei împlinirii acesteia aparţin autoritãţii publice având competenţã normativã: în cazul de faţã, Guvernul". În continuare se aratã cã, în cadrul oricãrui tip de alegeri, pentru care unul dintre criteriile de eligibilitate este vârsta, o parte dintre cetãţenii ţãrii nu va putea candida dacã nu a împlinit o anumitã vârstã pânã la o anumitã datã, astfel cã şi în cazul ordonanţei criticate "cetãţenii care au dorit sã candideze la alegerile pentru Parlamentul European şi aveau vârsta de 23 de ani la data prevãzutã printr-un act normativ anterior emiterii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 nu sunt afectaţi de noul cadru juridic privind alegerile europarlamentare". De altfel, susţinerea se "referã la un iluzoriu subiect de drept: cetãţenii care urmau sã îndeplineascã vârsta de 23 de ani în intervalul 13 mai - 1 iulie 2007", or, "depunerea candidaturii pentru orice funcţie publicã eligibilã este rezultatul unei îndelungate reflecţii, al evaluãrii profunde a şanselor de reuşitã, al unei pregãtiri amplu analizate şi pregãtite politic, material şi logistic.";
- emiterea ordonanţei a fost motivatã procedural de cerinţa prorogãrii termenului la care se fãcea referire în <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, adicã 13 mai 2007. Însã, "datoritã tensionãrii climatului politic intern, ceea ce ar fi putut sã afecteze caracterul democratic al alegerilor europarlamentare", "Guvernul a recurs la o soluţie eminamente europeanã şi democraticã, şi anume de a amâna alegerile, fãrã a se afecta operaţiunile electorale realizate deja" şi, "concret, s-a stabilit o altã zi de referinţã, în semestrul al doilea al anului în curs". Critica potrivit cãreia art. 1 din ordonanţã încalcã art. 38 din Constituţie nu trebuie adresatã Guvernului, întrucât "textul acestui articol a fost propus chiar de Consiliul Legislativ în avizul pe care l-a formulat pe marginea proiectului de act normativ.";
- nici critica constând în încãlcarea art. 38 din Constituţie nu este întemeiatã, deoarece art. 3 alin. (2) din ordonanţã "nu face altceva decât sã consacre şi sã conserve regimul juridic stabilit anterior pentru o operaţie electoralã concretã: depunerea listelor de alegãtori susţinãtori" pânã la data de 14 martie 2007, liste care, de altfel, "sunt şi rãmân valabile.";
- "motivaţia" referitoare la nerespectarea art. 115 alin. (4) din Constituţie nu poate fi susţinutã, "întrucât din expunerea de motive ataşatã acestui act normativ se aratã foarte clar situaţia extraordinarã care a determinat Guvernul sã adopte ordonanţa de urgenţã respectivã", precum şi cã "Guvernul şi-a motivat pe deplin luarea acestei mãsuri de urgenţã". Mai precizeazã cã în expunerea de motive "Guvernul subliniazã cã, datoritã climatului politic existent în ţarã la acel moment, nu ar fi fost posibilã o competiţie democraticã autenticã şi de aceea a recurs la amânarea alegerilor", iar "organizarea unor alegeri într-un climat politic care ar afecta interesul public" reprezintã o situaţie extraordinarã în înţelesul art. 115 alin. (4) din Constituţie.
Guvernul, cu Adresa nr. 5/5.426 din 29 octombrie 2007, a transmis Curţii Constituţionale punctul sãu de vedere, prin care considerã cã sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã: cerinţa prevãzutã de art. 108 alin. (4) din Constituţie, referitoare la contrasemnarea ordonanţelor Guvernului de cãtre miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, "ţine de aspectul formal şi nu de conţinutul acestor acte normative care reprezintã, în esenţã, voinţa Guvernului", iar faptul cã neîndeplinirea cerinţei nu este sancţionatã cu inexistenţa hotãrârii sau a ordonanţei confirmã aceastã susţinere; potrivit celor statuate prin deciziile Curţii Constituţionale, situaţia extraordinarã este o situaţie de fapt pe care Guvernul o apreciazã şi intervine pe cale normativã, astfel cã dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie nu sunt încãlcate, iar în cauzã, la data adoptãrii ordonanţei, "Guvernul a apreciat cã situaţia extraordinarã era determinatã de climatul politic existent care nu putea asigura condiţiile optime pentru procesul electoral"; ordonanţa criticatã nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6) şi ale art. 38, referitoare la dreptul cetãţenilor români de a fi aleşi în Parlamentul European, procedura alegerii fiind stabilitã prin lege; "dreptul candidaţilor aleşi pe listele de partid la alegerile din 2004 de a ocupa locurile rãmase vacante ca urmare a desemnãrii reprezentanţilor României în Parlamentul European ia naştere numai în momentul în care aceste posturi se vacanteazã, indiferent care este data de referinţã", astfel cã nici art. 71 alin. (2) din Constituţie nu este încãlcat.
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale Guvernului şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul judecãtorului-raportor, Legea pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, raportatã la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi celor ale <>art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 , sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii prevederilor legale criticate.
Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 12 martie 2007, în ansamblul sãu, precum şi, potrivit criticilor de neconstituţionalitate formulate, art. 1 şi art. 3 alin. (2) din aceeaşi ordonanţã.
Articolul unic al <>legii criticate prevede: "Se aprobã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 15 din 12 martie 2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 12 martie 2007, cu modificãrile ulterioare."
Art. 1 şi <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 , cu modificãrile ulterioare, vizate de criticile de neconstituţionalitate, prevãd:
- Art. 1: "Ziua de referinţã pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor din anul 2007 ale membrilor din România în Parlamentul European se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, conform prevederilor <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în semestrul II al anului 2007.";
- Art. 3 alin. (2): "Partidele politice, organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi vor depune listele de alegãtori prevãzute la alin. (1) la Biroul Electoral Central, pânã la data de 14 martie 2007 inclusiv, urmând ca listele de candidaţi sã fie depuse pânã la termenul stabilit prin hotãrârea Guvernului prevãzutã la art. 2 alin. (1)."
În opinia autorilor sesizãrii, legea criticatã încalcã prevederile constituţionale ale art. 38, art. 71 alin. (2), art. 108 alin. (4) şi ale art. 115 alin. (4) şi (6), care prevãd:
- Art. 38: "În condiţiile aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.";
- Art. 71 alin. (2): "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu exercitarea oricãrei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.";
- Art. 108 alin. (4): "Hotãrârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semneazã de primul-ministru, se contrasemneazã de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publicã în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotãrârii sau a ordonanţei. Hotãrârile care au caracter militar se comunicã numai instituţiilor interesate.";
- Art. 115 alin. (4) şi (6): "(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.[...]
(6) Ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã."
Examinând obiecţia de neconstituţionalitate formulatã, prevederile legii criticate, precum şi art. 1 şi <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 , prin raportare la dispoziţiile din Constituţie incidente, Curtea Constituţionalã constatã cã sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele considerente:
Prima criticã de neconstituţionalitate constã, în esenţã, în susţinerea cã prevederile art. 1 şi <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 au împãrţit procesul electoral în douã segmente diferite - unul cu termene limitã definite şi un al doilea determinat prin ziua de referinţã pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor, ceea ce face ca "cetãţenilor care au împlinit vârsta de 23 de ani în intervalul cuprins între prima zi a semestrului II al anului 2007 şi ziua de referinţã a alegerilor, stabilitã ulterior", sã li se restrângã dreptul fundamental de a fi aleşi în Parlamentul European. Astfel, în opinia autorilor sesizãrii, sunt încãlcate prevederile art. 38 din Constituţia României, care stabilesc cã, "În condiţiile aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European".
Analizând aceastã susţinere, Curtea constatã cã textul constituţional menţionat extinde dreptul de a alege al cetãţenilor români de la mediul intern la cel comunitar. Prevederile art. 1 şi ale <>art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate, deoarece prorogarea datei alegerilor şi recunoaşterea valabilitãţii unor operaţiuni electorale efectuate înainte de desfãşurarea alegerilor nu afecteazã exercitarea dreptului de a fi ales în Parlamentul European. Aşadar, susţinerea nu poate fi reţinutã.
Prin cea de-a doua criticã de neconstituţionalitate se invocã încãlcarea prevederilor art. 108 alin. (4) din Constituţie, care stabilesc cã "[...] ordonanţele adoptate de Guvern se semneazã de primul-ministru, se contrasemneazã de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare [...]".Încãlcarea constã în aceea cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 15 din 12 martie 2007 nu a fost semnatã de ministrul internelor şi al reformei administrative. Or, aşa cum se poate observa, obiectul ordonanţei de urgenţã criticate îl constituie modificarea zilei de referinţã pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor din anul 2007 ale membrilor din România în Parlamentul European, recunoaşterea valabilitãţii unor operaţiuni electorale, continuitatea valabilitãţii listelor de alegãtori, suspendarea activitãţii Biroului Electoral Central etc., aşadar operaţiuni a cãror executare intrã în atribuţiile exclusive ale preşedintelui Autoritãţii Electorale Centrale, care are rang de ministru. Prin urmare şi aceastã criticã urmeazã a fi respinsã.
O altã susţinere privind neconstituţionalitatea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 priveşte adoptarea ei, care, în opinia autorilor sesizãrii, încalcã prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, în virtutea cãrora "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora".
Analizând aceastã criticã, Curtea constatã cã în preambulul ordonanţei de urgenţã se precizeazã motivele care au dus la adoptarea ei, adicã imposibilitatea desfãşurãrii alegerilor europarlamentare datoratã climatului politic existent în ţarã. Or, asemenea motive nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate, astfel cã susţinerea nu poate fi reţinutã.
În sfârşit, se invocã încãlcarea prevederilor art. 71 alin. (2) din Constituţie, conform cãrora "Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu exercitarea oricãrei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului", cu motivarea cã, pânã la alegerile europarlamentare, ar exista un cumul de mandate parlamentare, în sensul cã un mandat de deputat sau de senator se cumuleazã cu un mandat de europarlamentar. În realitate, acest cumul de mandate nu este neconstituţional, el fiind determinat de perioada de tranziţie de la aderarea la Uniunea Europeanã la desemnarea prin vot universal a reprezentanţilor României în Parlamentul European. În consecinţã, Curtea constatã cã şi aceastã criticã este neîntemeiatã.
Faţã de cele arãtate, Curtea constatã cã Legea pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 este constituţionalã.
În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al <>art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constatã cã Legea pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 15/2007 privind unele mãsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 este constituţionalã.
Decizia se comunicã Preşedintelui României şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivã şi general obligatorie.
Dezbaterea a avut loc la data de 31 octombrie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Valentin Zoltan Puskas, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
