Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 972 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. 1, art. 31 si art. 34 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 607 din 27 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 1, art. 31 şi art. 34 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Final Construct" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 38.003/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã şi de Marin Stanciu în Dosarul nr. 38.003/3/2009 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 29 iunie 2010 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 38.003/3/2009, şi prin Încheierea din 4 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 38.003/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã, respectiv Tribunalul Argeş - Secţia civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 1, art. 31 şi art. 34 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Final Construct" - S.R.L. din Bucureşti şi de Marin Stanciu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii aratã cã prin textele criticate se creeazã un dezechilibru procesual între justiţiabili şi judecãtor sub aspectul faptului cã partea care recuzã un judecãtor nu poate participa la judecarea cererii de recuzare, deci nu îşi poate susţine în mod direct şi adecvat cererea de recuzare în faţa completului care soluţioneazã cererea, în vreme ce judecãtorul recuzat are dreptul de a formula apãrãrile necesare. Dispoziţiile criticate încalcã prevederile art. 21 şi 24 din Constituţie, întrucât prin modul de soluţionare al cererilor de recuzare nu se poate susţine cã justiţiabilii au dreptul la un proces echitabil, fiind vãditã inechitatea dintre justiţiabili şi judecãtori. De asemenea, sunt înfrânte şi dispoziţiile art. 124 din Constituţie, care prevãd cã justiţia este unicã, egalã şi imparţialã pentru toate pãrţile implicate într-un litigiu, precum şi prevederile art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã şi Tribunalul Argeş - Secţia civilã apreciazã cã excepţia este neîntemeiatã, invocând în motivare jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte principiul accesului liber la justiţie şi al dreptului la apãrare, instanţele apreciazã cã acestea nu sunt încãlcate, deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizeazã realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv şi de aceea nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 alin. 1, art. 31 şi art. 34 din Codul de procedurã civilã, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 30 alin. 1: "Recuzarea judecãtorului se hotãrãşte de instanţa respectivã, în alcãtuirea cãreia nu poate sã intre cel recuzat.";
- Art. 31: "Instanţa decide asupra recuzãrii, în camera de consiliu, fãrã prezenţa pãrţilor şi ascultând pe judecãtorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul sau jurãmântul ca mijloc de dovadã a motivelor de recuzare.
În cursul judecãrii cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedurã.";
- Art. 34: "Încheierea prin care s-a încuviinţat sau respins abţinerea, ca şi aceea prin care s-a încuviinţat recuzarea, nu este supusã la nicio cale de atac.
Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odatã cu fondul.
Când instanţa superioarã de fond constatã cã recuzarea a fost pe nedrept respinsã, reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţã."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16, 21, 24 şi art. 124 alin. (2), precum şi prevederilor art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor de lege criticate s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 268 din 6 martie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã prevederile criticate din Codul de procedurã civilã nu contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, întrucât judecarea cererii de recuzare nu vizeazã fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin aceastã reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odatã cu fondul, instanţa superioarã de fond urmând a reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţã, atunci când constatã cã cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsã.
Pentru aceleaşi considerente nu a putut fi reţinutã nici critica privind încãlcarea art. 24 privind dreptul la apãrare din Constituţie.
În final, Curtea a reţinut cã procedura privind judecarea cererii de recuzare este aceeaşi, indiferent de calitatea pãrţilor în proces, aşa încât nu se poate reţine nici încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 1, art. 31 şi 34 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Final Construct" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 38.003/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercialã şi de Marin Stanciu în Dosarul nr. 38.003/3/2009 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
