Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 97 din 29 iunie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si ale art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar
Ioan Muraru - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Florin Bucur Vasilescu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale <>art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, excepţie ridicatã de Dan Cristian Ionescu în Dosarul nr. 1.224/1998 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ. La apelul nominal rãspunde Dan Cristian Ionescu. Lipseşte reprezentantul Baroului Bucureşti, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecata, Dan Cristian Ionescu solicita admiterea exceptiei cu susţinerea ca dispoziţiile art. 5 şi ale <>art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor constituţionale privind dreptul la asociere, dreptul la munca şi dreptul la alegerea libera a profesiei, deoarece nu mai permit posibilitatea exercitãrii profesiei de avocat în cadrul fostelor birouri de avocaţi. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arãtând ca prin Decizia nr. 45/1995 Curtea Constituţionalã a statuat ca prevederile art. 5 şi ale <>art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 sunt constituţionale şi, de asemenea, ca art. 76 alin. 3 cuprinde o dispoziţie tranzitorie, de trecere la noile modalitãţi organizatorice de exercitare a profesiei de avocat. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 , Curtea Constituţionalã a statuat prin deciziile nr. 97/1995 şi nr. 164/1997 ca reglementãrile cuprinse în aceste acte normative sunt constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 7 decembrie 1998, pronunţatã în Dosarul nr. 1.224/1998, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale <>art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 , a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 şi a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 , excepţie ridicatã de Dan Cristian Ionescu. În motivarea exceptiei autorul acesteia considera ca dispoziţiile art. 5 şi ale <>art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 contravin prevederilor art. 37 şi 38 din Constituţie privind dreptul la munca, dreptul la asociere profesionalã, precum şi dreptul de alegere a profesiei şi a locului de munca. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 , considera ca acestea contravin prevederilor art. 21 din Constituţie. Exprimandu-şi opinia, instanta apreciazã excepţia ca fiind neîntemeiatã, întrucât avocatul "poate schimba forma de exercitare a profesiei cu înştiinţarea baroului din care face parte", iar în ceea ce priveşte taxele prevãzute de <>Legea nr. 146/1997 şi cele prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 , acestea se constituie ca venituri la buget, din care o cota-parte se repartizeazã justiţiei. Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca dispoziţiile art. 5 şi ale <>art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate, textele respective fiind declarate constituţionale prin Decizia nr. 45/1995. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 146/1997 şi a <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 , se arata ca şi acestea au mai fãcut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea pronunţându-se prin Decizia Plenului Curţii nr. 1/1994, Decizia nr. 97/1995 şi prin Decizia nr. 164/1997. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. <>Art. 5 din Legea nr. 51/1995 , a cãrui constitutionalitate este contestatã de autorul exceptiei, prevede, în esenta, ca profesia de avocat se exercita, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau în societãţi civile profesionale. Art. 76 alin. 3 din aceeaşi lege a prevãzut, cu caracter tranzitoriu, posibilitatea exercitãrii profesiei de avocat şi în cadrul birourilor de avocaţi prevãzute de <>Decretul-lege nr. 90/1990 pentru o perioada de cel mult 3 ani de la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 51/1995 , acest termen expirand la data de 8 iunie 1998. În speta aflatã pentru soluţionare în fata Curţii de Apel Bucureşti, autorul exceptiei solicitase o hotãrâre care sa îi îngãduie sa îşi exercite în continuare profesia de avocat în cadrul unui asemenea birou şi dupã aceasta data. Cu privire la excepţia ridicatã Curtea constata urmãtoarele: Prin Decizia nr. 45/1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, Curtea s-a pronunţat în cadrul controlului prealabil prevãzut la art. 144 lit. a) din Constituţie cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 5 şi ale <>art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 , stabilind ca aceste texte sunt constituţionale. Argumentul autorilor obiectiei de neconstituţionalitate are în vedere încãlcarea dispoziţiilor art. 37 din Constituţie, fata de care Curtea a constatat ca aceste dispoziţii nu contravin textului constituţional sus-menţionat. De aceea, avându-se în vedere ca nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea soluţiei pronunţate în aceasta decizie, urmeazã ca excepţia privind dispoziţiile art. 5 şi ale art. 76 alin. 3 din cauza de fata sa fie respinsã. În ceea ce priveşte concordanta cu dispoziţiile art. 38 din Constituţie, asa cum îşi motiveaza excepţia autorul acesteia în cauza de fata, Curtea constata ca <>Legea nr. 51/1995 nu numai ca nu ingradeste posibilitatea avocaţilor de a se asocia spre a-şi exercita profesia, dar stabileşte forme multiple de organizare a acestei activitãţi: cabinete individuale, cabinete asociate, societãţi civile-profesionale. Art. 76 alin. 3 din lege cuprinde o dispoziţie tranzitorie, de natura sa faciliteze trecerea la noile modalitãţi organizatorice stabilite la art. 5 din lege, fãrã a contraveni vreunei dispoziţii constituţionale. Asadar, şi sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 şi a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 , se constata ca asupra constituţionalitãţii unor prevederi legale, prin care s-au stabilit taxe de timbru pentru introducerea unor cereri în justiţie, Curtea Constituţionalã a statuat, în mod constant, ca accesul la justiţie nu presupune gratuitatea, întrucât justiţia este un serviciu public ale cãrui costuri sunt suportate de la buget. La rândul sau, timbrul judiciar nu poate avea alta semnificatie şi nu poate determina alte consecinţe decât cele ale taxei de timbru. În acest sens sunt deciziile: nr. 7 din 2 martie 1993, rãmasã definitiva prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993, şi nr. 18 din 29 ianuarie 1997, rãmasã definitiva prin Decizia nr. 164 din 4 iunie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 iulie 1997. Deoarece în raport cu situaţia de fapt din cauza nu au intervenit elemente noi, care sa justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale <>art. 76 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, excepţie ridicatã de Dan Cristian Ionescu în Dosarul nr. 1.224/1998 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ. Definitiva. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 29 iunie 1999.
PREŞEDINTE, prof.univ.dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent, Maria Bratu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
