Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 96 din 30 iunie 1998 cu privire la constitutionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 5 mai 1998
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 13 iulie 1998
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã, la data de 13 mai 1998, de cãtre 27 de senatori, şi anume: Corneliu Turianu, Petru Caraman, Mihail Grama, Marin Nicolai, Valentin Corneliu Gabrielescu, Gheorghe Pavalascu, Şerban-Mati-Bujorel-Dinu Sandulescu, Petru Juravlea, Florin Bogdan, Teodor Campean, Mircea Ioan Popa, George Mihail Pruteanu, Nistor Badiceanu, Andreiu Oprea, Ioan Baras, Florin Buruiana, Nicolae Zavici, Ulm Nicolae Spineanu, Ioan Moisin, Rasvan Dobrescu, Menyhert Gabor Hajdu, Constantin Muller, Iosif Csapo, Gabor Kozsokar, Liviu Titus Pasca, Iuliu Lorinczi, şi Laurentiu Ulici, în vederea declansarii controlului de constitutionalitate în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. a) şi b) din Constituţie.
Prin sesizare se solicita sa se constate:
a) neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit cãrora în numãrul regulamentar cerut la stabilirea cvorumului nu se socotesc deputaţii sau senatorii care nu participa la lucrãri pentru ca au primit de la Parlament o alta însãrcinare sau pentru ca, fiind membri ai Guvernului, absenta lor de la lucrãri "a fost determinata de exercitarea atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc". Se considera ca aceasta norma regulamentara contravine dispoziţiilor art. 64 din Constituţie, potrivit cãrora "Camera Deputaţilor şi Senatul adopta legi, hotãrâri şi moţiuni în prezenta majoritatilor membrilor";
b) neconstituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de 5 mai 1998.
Obiecţia de neconstituţionalitate a fost trimisa Curţii Constituţionale de secretarul general al Senatului, prin adresa nr. 486 din 13 mai 1998, solicitând sa se declanseze controlul de constitutionalitate prevãzut la art. 144 lit. a) şi b) din Constituţie.
Întrucât procedura premergãtoare şi ulterioara dezbaterilor este diferita în cauzele care au ca obiect controlul constituţionalitãţii legilor fata de cauzele care au ca obiect controlul constituţionalitãţii regulamentelor Parlamentului, s-a impus ca sesizarea sa fie examinata în doua cauze distincte.
Obiectul prezentului dosar îl constituie controlul de constitutionalitate a votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi a Senatului din ziua de 5 mai 1998.
Prin obiecţia de neconstituţionalitate formulatã se arata, în esenta, ca, prin aplicarea prevederilor neconstituţionale ale art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, s-a ajuns la situaţia votarii legii atacate "în absenta cvorumului impus de Constituţie", indiferent ca legea conţine reglementãri de domeniul legii organice sau ordinare.
Se susţine, în continuare, <<ca aditionand voturile exprimate "pentru" cu cele "contra" şi abtinerile (111+116+3), rezulta ca la votare erau prezenţi numai 230 de membri ai Parlamentului, deci cu 14 mai puţin decât cvorumul constituţional>>. Or, potrivit prevederilor Constituţiei, legile se adopta "în prezenta majoritãţii membrilor" şi deci a numãrului care participa efectiv la vot, fãrã a se lua în considerare, la stabilirea cvorumului, "numãrul parlamentarilor invoiti, al celor care au semnat la intrarea în sala ori perpetua lor fluctuatie, mai exact, numãrul celor care participa efectiv" la operaţiunea de votare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului asupra obiectiei de neconstituţionalitate invocate.
Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere în sensul ca prevederile art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit cãrora, la stabilirea cvorumului şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, în numãrul regulamentar nu se socotesc deputaţii sau senatorii care nu participa la lucrãri pentru ca îndeplinesc însãrcinãri care impiedica prezenta lor la şedinţa, sunt neconstituţionale, întrucât ele contravin dispoziţiilor art. 64 din Constituţie, conform cãrora cele doua Camere ale Parlamentului adopta legi în prezenta majoritãţii membrilor. Rezulta ca "adoptarea în mod valabil a legilor" se face în prezenta efectivã a majoritãţii membrilor Parlamentului. De aceea se considera ca diminuarea cvorumului stabilit de Constituţie printr-o dispoziţie regulamentara "apare ca nejustificatã".
Cat priveşte adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, se conchide ca aceasta "nu a fost votatã cu respectarea cvorumului impus de "Constituţie", urmând ca, în cadrul procedurii prevãzute la art. 145 din Constituţie, legea sa fie supusã reexaminarii Parlamentului.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
având în vedere obiecţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, stenograma şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de 5 mai 1998, în care s-au dezbãtut şi s-au supus votului Parlamentului textele în divergenta la proiectul Legii privind acordarea tichetelor de masa, raportate la prevederile art. 64 din Constituţie şi ale Legii nr. 47/1992, republicatã, constata urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã, în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata ca este competenta sa soluţioneze sesizarea ce vizeazã neconstituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, sesizare care s-a fãcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituţie şi ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
În sesizare se susţine ca, prin aplicarea dispoziţiilor neconstituţionale ale art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptatã fãrã respectarea cvorumului legal, care este de 244 de senatori şi deputaţi, întrucât au participat efectiv la vot numai 230 dintre aceştia şi, pe cale de consecinta, votul astfel exprimat este neconstitutional.
Cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constata, mai întâi, ca invocarea neconstitutionalitatii dispoziţiilor art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru a demonstra neconstituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, este nesemnificativa, deoarece cvorumul necesar pentru adoptarea legilor se stabileşte nu pe baza dispoziţiilor art. 87, ci potrivit dispoziţiilor art. 39 din acelaşi regulament, care prevãd, în concordanta cu dispoziţiile art. 64 din Constituţie, ca "În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adopta legi, hotãrâri sau moţiuni, trebuie sa fie prezenţi cel puţin jumãtate plus unul din membrii care compun cele doua Camere ale Parlamentului.
Dacã în sala nu sunt prezenţi cel puţin jumãtate plus unul din numãrul deputaţilor şi senatorilor, preşedintele care conduce şedinţa comuna a celor doua Camere amana votarea pana la întrunirea cvorumului legal".
Cvorumul constituie o condiţie prealabilã, care trebuie întrunitã imediat înaintea votarii, în scopul asigurãrii unei prezente semnificative a parlamentarilor la adoptarea legii. Conform dispoziţiilor art. 64 din Constituţie, legile se adopta "în prezenta majoritãţii membrilor". Deci cvorumul reprezintã condiţia pentru întrunirea legalã a Parlamentului în şedinţa sau, altfel spus, pentru ca o Camera sa poatã lucra.
Nu trebuie sa se confunde cvorumul legal de şedinţa, care este o condiţie de prezenta imediata înaintea votarii, cu votul însuşi, care are o alta semnificatie, şi anume a exprimarii atitudinii necesare pentru formarea majoritãţii în vederea adoptãrii sau respingerii actului.
În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 4 din 11 ianuarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 13 ianuarie 1994.
În speta, întrucât autorii obiectiei de neconstituţionalitate susţin ca Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptatã fãrã respectarea cvorumului legal, Curtea urmeazã sa verifice legalitatea cvorumului în şedinţa Camerelor reunite din ziua de 5 ani 1998.
Din examinarea actelor existente la dosar şi, în special, a stenogramei şedinţei comune a celor doua Camere ale Parlamentului din ziua de 5 mai 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 69 din 15 mai 1998, rezulta ca preşedintele de şedinţa a verificat cvorumul la începerea şedinţei, constatând ca sunt prezenţi 245 de senatori şi deputaţi.
Potrivit art. 64 din Constituţie, care prevede ca "cele doua Camere ale Parlamentului adopta legi, hotãrâri şi moţiuni în prezenta majoritãţii membrilor", rezulta ca, fata de numãrul total al deputaţilor şi senatorilor, de 471, cvorumul legal de şedinţa este de 236 de parlamentari.
Întrucât cvorumul stabilit de preşedintele de şedinţa la începutul acesteia era de 245 de senatori şi deputaţi, deci peste minimul necesar prevãzut de Constituţie, şi având în vedere ca, în timpul şedinţei, preşedinţii grupurilor parlamentare nu au cerut preşedintelui şedinţei comune reverificarea întrunirii cvorumului, asa cum se prevede la art. 22 alin. 1 din regulament, se impune concluzia ca adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa s-a fãcut cu respectarea cerinţelor privitoare la cvorum, impuse de dispoziţiile art. 64 din Constituţie şi ale art. 39 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Fata de cele arãtate, Curtea constata ca obiecţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata.
Autorii sesizãrii considera ca proba a lipsei cvorumului legal, în adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masa, numãrul voturilor exprimate: voturi "pentru", voturi "contra" şi "abtineri", care este inferior cvorumului legal.
Aceasta obiectie nu poate fi acceptatã, deoarece prin "prezenta majoritãţii parlamentarilor" nu se înţelege numãrul parlamentarilor care au participat la vot, ci numãrul parlamentarilor efectiv prezenţi. Or, este posibil ca, deşi prezenţi, unii parlamentari sa nu participe la vot. În Decizia Curţii Constituţionale nr. 4/1994, menţionatã mai sus, se arata ca, în raport cu obligaţiile care le revin potrivit art. 66 alin. (1) din Constituţie, datoria parlamentarilor este de a-şi exprima poziţia în problema supusã aprobãrii, fãrã echivoc, prin vot "pentru", "contra" sau "abtineri", aceasta reprezentând o exigenta a vieţii parlamentare, un aspect al rãspunderii parlamentarilor fata de alegatori. "Nu înseamnã însã ca, în exerciţiul liber al mandatului, parlamentarul nu poate adopta şi o alta poziţie, necuprinsã în regulament, prin abţinerea de la exprimarea unei optiuni, cu toate ca este prezent în momentul votarii." Acest mod de a concepe îndeplinirea obligaţiilor de reprezentant al poporului, se arata, de asemenea, în decizie, nu poate avea nici un efect asupra validitãţii votului şi, cu atât mai mult, asupra constituţionalitãţii lui.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 64, ale art. 144 lit. a) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.a) ale art. 17, ale art. 18, ale art. 19 alin. (1) şi ale art. 20 din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constata ca Legea privind acordarea tichetelor de masa a fost adoptatã cu respectarea prevederilor art. 64 din Constituţie.
Decizia se comunica Preşedintelui României.
Deliberarea a avut loc la data de 30 iunie 1998 şi la ea au participat: Ioan Muraru, preşedinte, Costica Bulai, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu şi Romul Petru Vonica, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
prof.univ.dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent şef,
Claudia Miu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
