Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 958 din 25 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 696 din 13 octombrie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicatã de Bogdan Micu în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007) al Tribunalului Mureş - Secţia penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 martie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007),Tribunalul Mureş Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicatã de Bogdan Micu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21, 24, 26, 53, precum şi ale art. 6 şi 8 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, deoarece prin folosirea unor noţiuni largi, fãrã stabilirea unor dimensiuni juridice riguroase, este afectat dreptul la viaţã intimã care oferã libertatea oricãrei persoane de a dispune de ea însãşi. De altfel, viaţa privatã, nesusceptibilã de o definire exhaustivã, acoperã integritatea fizicã şi moralã a individului şi poate îngloba uneori aspecte de identitate fizicã şi socialã. Aşa fiind, noţiunea de autonomie personalã implicã posibilitatea fiecãruia de a-şi duce viaţa aşa cum înţelege, putând, de asemenea, sã includã posibilitatea persoanei de a desfãşura activitãţi percepute ca fiind de naturã fizicã sau moralã vãtãmãtoare sau periculoase pentru persoana sa. Trebuie deci sã existe nişte circumstanţe extrem de importante pentru a justifica, în înţelesul art. 8 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, o asemenea ingerinţã din partea autoritãţilor publice.
De asemenea, prevederile legale criticate contravin dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apãrare, întrucât apãrarea în cauzã s-ar putea realiza numai prin invocarea unor aspecte care ţin de viaţa intimã a acuzatului.
În sfârşit, în opinia autorului dispoziţiile <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 depãşesc condiţiile impuse de art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Tribunalul Mureş - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dreptul la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private, nefiind un drept absolut, este protejat numai în condiţiile în care se manifestã în cadrul ordinii juridice, cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice şi a bunelor moravuri, iar nu în afara acestora. Aşa fiind, dreptul consacrat de art. 26 din Constituţie poate face obiectul unor restricţii dacã sunt prevãzute de lege şi dacã constituie mãsuri necesare într-o societate democraticã pentru apãrarea securitãţii naţionale, siguranţa publicã, bunãstarea economicã a ţãrii, apãrarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sãnãtãţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertãţilor altora.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconsti tuţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 522/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 7 decembrie 2004, care au urmãtorul conţinut: "Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpãrarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fãrã drept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii <>Deciziei nr. 334 din 28 iunie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 22 iulie 2005, Curtea Constituţionalã a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 din Legea nr. 143/2000 .
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, excepţie ridicatã de Bogdan Micu în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007) al Tribunalului Mureş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 septembrie 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
