Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 950 din 12 iulie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 950 din 12 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 6 octombrie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Centrul naţional de difuzare produse informatice Romsoft" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.778/55/2009 al Tribunalului Arad - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncã şi asigurãri sociale. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.858D/2010.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã aplicarea textului criticat se realizeazã prin coroborarea tuturor textelor din actul normativ.

                           CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 17 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 13.778/55/2009, Tribunalul Arad - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Centrul naţional de difuzare produse informatice Romsoft" - S.A. din Bucureşti, într-o cauzã având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã Legea nr. 449/2003 transpune în legislaţia internã dispoziţiile Directivei 1999/44/CE. Cu toate cã textul directivei a avut în vedere ca prin conţinutul certificatului de garanţie sã i se aducã la cunoştinţã consumatorului cã beneficiazã de anumite drepturi, prin modul de redactare a textului de lege criticat nu se realizeazã acest lucru, ci se creeazã un privilegiu pentru organele de control care pot sãvârşi o serie de abuzuri. Astfel, prin modul defectuos de transpunere a directivei se încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 şi art. 24. Totodatã, dispoziţiile criticate nu îndeplinesc criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca subiectele de drept cãrora acestea li se adreseazã sã îşi adapteze conduita, astfel încât sã evite consecinţele nerespectãrii lor. Se încalcã astfel şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Tribunalul Arad - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncã şi asigurãri sociale apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Consumatorul îşi poate exercita drepturile prevãzute de prezenta lege fãrã a aduce atingere altor drepturi pe care acesta le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeazã rãspunderea contractualã sau necontractualã. De asemenea, dispoziţiile criticate nu conţin norme de naturã a afecta exercitarea neîngrãditã a dreptului la apãrare, cu garanţiile sale procesuale specifice. Prin urmare, consumatorul beneficiazã de toate garanţiile dreptului la apãrare.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                            CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008, care au urmãtorul cuprins: "Garanţia trebuie sã cuprindã menţiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sã ateste în mod clar cã aceste drepturi nu sunt afectate prin garanţia oferitã."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi art. 24 referitoare la dreptul la apãrare. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la aspectele ce privesc competenţa instanţei de contencios constituţional de a sancţiona un text de lege prin prisma unei eventuale neconcordanţe a acestuia cu normele comunitare, neconcordanţã rezultatã ca urmare a unei transpuneri defectuoase, Curtea constatã cã o astfel de competenţã revine instanţei de drept comun, iar nu Curţii Constituţionale. Având în vedere competenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie, astfel cum s-a precizat anterior, se reţine cã instanţa de contencios constituţional nu are atribuţia de a interpreta normele comunitare pentru a clarifica ori stabili conţinutul acestora, întrucât aceastã atribuţie revine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Totodatã, Curtea reţine cã nu intrã în competenţa sa sã analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul unei directive. O atare competenţã, şi anume aceea de a stabili dacã existã o contrarietate între legea naţionalã şi dreptul comunitar, aparţine instanţei de judecatã, care, pentru a ajunge la o concluzie corectã şi legalã, din oficiu sau la cererea pãrţii, poate formula o întrebare preliminarã în sensul art. 234 din Tratatul de instituire a Comunitãţii Europene la Curtea de Justiţie a Comunitãţilor Europene. În situaţia în care Curtea Constituţionalã s-ar considera competentã sã se pronunţe asupra conformitãţii legislaţiei naţionale cu cea europeanã, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicţii între cele douã instanţe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil. În sensul celor expuse, s-a pronunţat Curtea Constituţionalã şi prin Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011 şi Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010.
    În ceea ce priveşte invocarea aspectelor referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pe care un text de lege trebuie sã le îndeplineascã, Curtea constatã cã, în acord cu jurisprudenţa sa constantã, precum şi cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, dupã caz, are obligaţia de a edicta norme care sã respecte trãsãturile mai sus arãtate. Referitor la aceste cerinţe, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului s-a pronunţat în mod constant, statuând cã o normã este previzibilã numai atunci când este redactatã cu suficientã precizie, în aşa fel încât sã permitã oricãrei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanţã de specialitate - sã îşi corecteze conduita (Hotãrârea din 29 martie 2000, pronunţatã în Cauza Rotaru împotriva României), iar cetãţeanul trebuie sã dispunã de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi sã fie capabil sã prevadã, într-o mãsurã rezonabilã, consecinţele care pot apãrea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie sã fie, în acelaşi timp, accesibilã şi previzibilã. (Hotãrârea din 26 aprilie 1979, pronunţatã în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit).
    Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea constatã cã textul criticat îndeplineşte cerinţele de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, pentru o înţelegere corectã a termenilor, autorul excepţiei trebuind sã aibã în vedere atât dispoziţiile Legii nr. 449/2003, în ansamblu, cât şi pe cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, neputând invoca propria necunoaştere a legii, potrivit principiului nemo censetur ignorare legem.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                   CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                      În numele legii
                          DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Centrul naţional de difuzare produse informatice Romsoft" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.778/55/2009 al Tribunalului Arad - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncã şi asigurãri sociale.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 iulie 2011.

                        PREŞEDINTELE
                   CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                       AUGUSTIN ZEGREAN

                    Magistrat-asistent,
                   Daniela Ramona Mariţiu

                        ----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016