Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 947 din 25 iunie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal si art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 14 august 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 2 din Codul penal şi <>art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicatã de Emeric Gorbe în Dosarul nr. 493/43/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Se prezintã domnul Gereb Geza, traducãtor autorizat de limba maghiarã, desemnat în cauzã pentru autorul excepţiei Emeric Gorbe, care nu cunoaşte limba românã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 şi ca neîntemeiatã în ceea ce priveşte dispoziţiile din Codul penal.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 493/43/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 71 alin. 2 din Codul penal şi <>art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicatã de Emeric Gorbe în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unui recurs în materie penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã art. 71 alin. 2 din Codul penal încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 36 referitoare la Dreptul de vot, art. 37 referitoare la Dreptul de a fi ales, art. 38 referitoare la Dreptul de a fi ales în Parlamentul European şi art. 41 referitoare la Munca şi protecţia socialã a muncii, deoarece interdicţiile referitoare la drepturile electorale sunt aplicabile ope legis şi faţã de toţi condamnaţii fãrã niciun fel de diferenţieri fireşti legate de individualizare.
De asemenea, prevederile <>art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 contravin art. 16 privind Egalitatea în drepturi, art. 21 privind Accesul liber la justiţie, art. 24 privind Dreptul la apãrare, art. 124 privind Înfãptuirea justiţiei şi art. 129 din Constituţie privind Folosirea cãilor de atac.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit notelor scrise şi încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 71 alin. 2 din Codul penal referitoare la Conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii şi cele ale <>art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. În realitate şi ţinând cont de textul ce a fost redat in extenso de autor şi instanţã, critica este fundamentatã pe redactarea anterioarã a art. 71 alin. 2 din Codul penal, redactare care în prezent se regãseşte în art. 71 alin. 1 din acelaşi cod. Aşa fiind, dispoziţiile legale contestate au urmãtorul conţinut:
- Art. 71 alin. 1 din Codul penal: "Pedeapsa accesorie constã în interzicerea drepturilor prevãzute în art. 64.
Condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţã sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevãzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotãrârea de condamnare a rãmas definitivã şi pânã la terminarea executãrii pedepsei, pânã la graţierea totalã sau a restului de pedeapsã ori pânã la împlinirea termenului de prescripţie a executãrii pedepsei.";
- <>Art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 : "Codul de procedurã penalã, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã: [... ]
185. La articolul 385^9, punctul 17^1 al alineatului 1 se abrogã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 , prilej cu care a statuat cã prin eliminarea posibilitãţii criticãrii pe calea recursului a unei hotãrâri judecãtoreşti pe motiv cã este contrarã legii sau cã s-a fãcut o greşitã aplicare a legii se închide pãrţii interesate calea valorificãrii efective a dreptului încãlcat, cu consecinţa directã a afectãrii dispoziţiilor referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la un recurs efectiv.
Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prezenta excepţie a devenit inadmisibilã.
Referitor la critica prevederilor <>art. 71 alin. 1 din Codul penal, Curtea constatã cã prin Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, a statuat cã acestea nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la drepturile electorale. Cu acel prilej a arãtat cã art. 71, care se referã la pedeapsa accesorie, prevede cã cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţã sau la pedeapsa închisorii, indiferent de duratã, este lipsit de exerciţiul tuturor drepturilor enumerate în art. 64 lit. a)-c) din Codul penal, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii de condamnare şi pânã la terminarea executãrii pedepsei, pânã la graţierea totalã sau a restului de pedeapsã ori pânã la împlinirea termenului de prescripţie a executãrii pedepsei.
În aceste condiţii, Curtea nu a putut reţine argumentul potrivit cãruia erau afectate prevederile constituţionale invocate, întrucât restrângerea cu titlu de pedeapsã a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi este permisã, aşa cum se prevede în art. 53 din Legea fundamentalã, pentru apãrarea ordinii publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor. Iatã de ce instituirea pedepselor şi a condiţiilor de aplicare şi executare a acestora, fie ele pedepse principale, complementare sau accesorii, reprezintã atributul exclusiv al legiuitorului.
Deoarece pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În sfârşit, o parte dintre criticile autorilor excepţiei privitoare la dispoziţiile din Codul penal vizeazã şi modalitatea de aplicare, fapt ce nu constituie o problemã de constituţionalitate, ci un aspect asupra cãruia decide instanţa de judecatã învestitã cu soluţionarea litigiului. De altfel, eventualele probleme legate de aceste nemulţumiri au fost dezlegate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, prin Decizia nr. LXXIV (74), când, admiţând recursul în interesul legii, a statuat cã dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la conţinutul şi modul de executare a pedepsei accesorii se interpreteazã în sensul cã interzicerea drepturilor prevãzute de art. 64 lit. a) teza l -lit. c) din Codul penal nu se va face automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca devenitã inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicatã de Emeric Gorbe în Dosarul nr. 493/43/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
2. Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. 1 din Codul penal, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 iunie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
