Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 94 din 11 mai 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1) teza finala si ale art. 35 din Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 8 septembrie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) teza finala şi ale <>art. 35 din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , excepţie ridicatã de Ion Gongea şi Lilica Toma în Dosarul nr. 3.491/1996 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia I penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public arata ca autorul, deşi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) teza finala din <>Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , critica de fapt legalitatea pedepselor prevãzute de acest act normativ. Din analiza textului criticat reiese ca legiuitorul a prevãzut în mod clar faptele incriminate, iar formularea acestuia nu este de natura sa dea naştere la interpretãri. Dispoziţia legalã, consideratã a fi neconstitutionala, conţine, în realitate, suficiente repere pentru a se considera ca textul legal este previzibil şi suficient de clar în definirea faptei şi a scopului ilicit al acesteia. Se mai arata ca <>Legea nr. 103/1996 a fost adoptatã cu respectarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Constituţie. În concluzie, se solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 decembrie 1999, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) teza finala şi ale <>art. 35 din Legea nr. 103/1996 , excepţie ridicatã de Ion Gongea şi Lilica Toma în Dosarul nr. 3.491/1996, aflat pe rolul acelei instanţe.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile art. 34 alin. (1) teza finala incalca dispoziţiile art. 23 alin. (1), (5) şi (9) şi ale art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituţie. Se mai susţine ca teza finala din conţinutul art. 34 alin. (1), şi anume "orice alta activitate având drept scop dobândirea acestuia" [a vânatului], contravine prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (1), (5) şi (9), întrucât "este mai mult decât evident ca este lipsitã de concretete, de claritate, este echivoca, lãsând loc la interpretãri foarte largi şi diverse, oferind posibilitatea autoritãţilor publice sa sãvârşeascã o serie de abuzuri ce vizeazã, în ultima instanta, libertatea persoanei, ca în speta dedusã judecaţii". În continuare, autorii exceptiei dau ca exemplu interpretarile conţinute în motivele de recurs ale Parchetului, în cauza care-i priveşte, interpretãri care, în opinia acestora, ar fi de natura sa le punã în pericol libertatea. Autorii exceptiei mai susţin, de asemenea, ca, potrivit dispoziţiilor art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituţie, "infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora" sunt stabilite prin lege organicã, iar <>Legea nr. 103/1996 nu a fost adoptatã de Parlament ca o lege organicã.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penalã, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece, prin teza finala din art. 34 alin. (1) şi prin dispoziţiile <>art. 35 din Legea nr. 103/1996 , nu sunt incalcate dispoziţiile constituţionale privind libertatea persoanei, asa cum susţin autorii exceptiei, iar textul de lege criticat de aceştia "nu lasa loc la interpretarea extensiva care sa ducã în final la încãlcarea vreunui drept constituţional".
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata ca, din perspectiva ambelor critici, excepţia este neîntemeiatã. Astfel, în legatura cu critica privind faptul ca legiuitorul foloseşte o tehnica legislativã flexibila atunci când incrimineaza braconajul, în punctul de vedere sus-amintit, se considera ca "o modalitate legislativã relativ frecvent utilizata este cea a subsumarii faptelor nedeterminate (dar determinabile) unui scop ilicit, prevãzut expres de lege", asigurându-se în felul acesta cerinta stabilirii prin lege a faptelor ce constituie infracţiuni. Acest lucru este valabil în cazul prevederilor legale criticate. În ceea ce priveşte a doua critica, aceasta nu poate fi reţinutã, având în vedere faptul ca <>Legea nr. 103/1996 a fost adoptatã cu respectarea cvorumului, cerut de art. 74 alin. (1) din Constituţie, pentru legile organice.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca textul <>art. 34 alin. (1), teza finala, din Legea nr. 103/1996 nu contravine dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Constituţie. Autorii exceptiei de neconstituţionalitate redau fragmentar textul de lege, sustinand ca acesta se referã "la orice activitate, excluzând partea referitoare la circumstantierea acestor acţiuni în raport cu scopul urmãrit, şi anume: obţinerea vânatului". Se mai arata ca dispoziţiile alin. (5) şi (9) ale art. 23 din Constituţie nu au incidenta în cauza. În final, Guvernul arata ca <>Legea nr. 103/1996 , fiind adoptatã cu respectarea art. 74 alin. (1) din Constituţie, nu se poate pune problema încãlcãrii dispoziţiilor art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituţie, astfel ca şi aceasta sustinere a autorilor exceptiei este neîntemeiatã.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, susţinerile autorilor exceptiei, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecatorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Excepţia de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 34 alin. (1) şi ale <>art. 35 din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , care au urmãtorul cuprins:
- Art. 34 alin. (1): "Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei cãutarea, urmãrirea, haituirea, uciderea, ranirea sau capturarea vânatului sau orice alta activitate având drept scop dobândirea acestuia, dacã fapta a fost sãvârşitã:
a) fãrã permis de vanatoare şi autorizaţie legalã sau, dupã caz, fãrã autorizaţie legalã;
b) asupra animalelor a cãror vanare este interzisã sau în perioade în care, potrivit legii, vanarea nu este permisã;
c) noaptea, prin utilizarea autovehiculelor şi farurilor sau dispozitivelor care permit ochirea sau tragerea pe intuneric;
d) prin utilizarea curentului electric, explozibililor, otravurilor, narcoticelor, aparaturii electronice, a capcanelor care pun în pericol viata oamenilor şi a animalelor, a armelor, altfel decât ţinute în mana, şi a altor arme decât cele omologate pentru vanatoare în România.";
- Art. 35 alin. (1): "Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 2 ani sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei:
a) scoaterea din ţara a trofeelor de vanat sau a vânatului viu, fãrã respectarea dispoziţiilor legale;
b) eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vanatoare, în alte condiţii decât cele prevãzute la art. 26 şi 27.
(2) Tentativa se pedepseşte.".
Textele constituţionale invocate ca fiind incalcate prin dispoziţiile legale menţionate sunt urmãtoarele:
- Art. 23 alin. (1), (5) şi (9): "(1) Libertatea individualã şi siguranta persoanei sunt inviolabile. [...];
(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndatã la cunostinta, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestãrii, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunostinta numai în prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. [...];
(9) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii.";
- Art. 72 alin. (3) lit. f): "(3) Prin lege organicã se reglementeazã: [...]
f) infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca art. 23 alin. (9) din Constituţie consacra principiul legalitãţii pedepsei, statuand ca "Nici o pedeapsa nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii". Autorii exceptiei pretind ca prevederea legalã cuprinsã în art. 34 alin. (1) teza finala, conform cãreia constituie infracţiune de braconaj şi "orice alta activitate având drept scop dobândirea acestuia" (a vânatului), este neconstitutionala, raportatã la dispoziţia constituţionalã sus-amintita. Motivul neconstitutionalitatii îl constituie, în opinia autorilor exceptiei, faptul ca în aceasta redactare "textul este lipsit de concretete, de claritate, este echivoc, putând da naştere la o interpretare foarte larga".
Curtea retine ca aceasta motivare nu poate constitui, prin ea însãşi, un temei de neconstituţionalitate, întrucât ea priveşte, în ultima analiza, interpretarea legii în procesul aplicãrii sale, atribuţie ce revine instanţei de judecata în fata cãreia se desfãşoarã procesul, neputând face obiectul controlului de constitutionalitate.
Totodatã, Curtea constata ca principiul legalitãţii incriminãrii şi cel al legalitãţii pedepsei impune prevederea în legea penalã atât a faptei, cat şi a pedepsei. Din aceasta perspectiva, analizând în întregime, iar nu în mod fragmentar, asa cum procedeazã autorii exceptiei, textul <>art. 34 din Legea nr. 103/1996 , nu se poate ajunge la constatarea ca legea nu ar prevedea fapta sau pedeapsa. Dimpotriva, potrivit textului legii, cãutarea, urmãrirea, haituirea, uciderea sau capturarea vânatului sau orice alta activitate având drept scop dobândirea acestuia constituie infracţiunea de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei.
De asemenea, legiuitorul descrie, limitativ şi extrem de precis, circumstanţele faptei, constând în sãvârşirea acesteia, în scopul dobândirii vânatului, în patru împrejurãri: fãrã permis de vanatoare şi autorizaţie legalã sau, dupã caz, fãrã autorizaţie legalã; asupra animalelor a cãror vanare este interzisã sau în perioade în care, potrivit legii, vanarea lor nu este permisã; noaptea, prin utilizarea autovehiculelor şi farurilor sau dispozitivelor care permit ochirea sau tragerea pe intuneric; prin utilizarea curentului electric, explozibililor, otravurilor, narcoticelor, aparaturii electronice, a capcanelor care pun în pericol viata oamenilor sau a animalelor, a armelor, altele decât cele ţinute în mana şi a altor arme decât cele omologate pentru vanatoare în România. În acest sens, Curtea constata ca dispoziţiile criticate conţin suficiente repere pentru a se putea considera ca acestea sunt "previzibile" şi suficient de clare în definirea faptei şi a scopului ilicit al acesteia. În consecinta, sub acest aspect, excepţia urmeazã sa fie respinsã.
Aspectele de tehnica legislativã ţin de activitatea legiuitorului, care trebuie sa construiascã norma juridicã într-un mod inteligibil, cu un înţeles neîndoielnic. În acest sens, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a reţinut în mod constant în jurisprudenta sa faptul ca una dintre exigenţele notiunii de "lege" este "previzibilitatea". Astfel, ulterior amplei argumentari conţinute în hotãrârea privind cauza "Sunday Times contra Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord" 1979, într-o cauza recenta "Reckvenyi contra Ungariei", 1999 Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a subliniat din nou ca "Nu poate fi consideratã <<lege>> decât o norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permite individului sa-şi regleze conduita. Individul trebuie sa fie în mãsura sa prevadã consecinţele ce pot decurge dintr-un act determinat". Totodatã, în aceeaşi speta, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a reţinut ca "Asemenea consecinţe nu au nevoie sa fie previzibile cu o certitudine absolutã. O atare certitudine (absolutã), oricât de dorita ar fi, este imposibil de realizat şi, mai mult, poate da naştere la o rigiditate excesiva a reglementãrii".
În ceea ce priveşte raportarea textelor <>art. 34 şi 35 din Legea nr. 103/1996 la dispoziţiile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituţie, Curtea constata ca aceasta lege, tocmai pentru motivul ca prevede infracţiuni şi pedepse, a fost adoptatã de Parlament cu respectarea cvorumului necesar pentru legile organice, ceea ce rezulta din însuşi textul legii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 27 septembrie 1996. De aceea, nici sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi primitã, urmând sa fie respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (1) teza finala şi ale <>art. 35 din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 , excepţie ridicatã de Ion Gongea şi Lilica Toma în Dosarul nr. 3.491/1996 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 11 mai 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Laurentiu Cristescu
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
