Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 939 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1020 si 1021 din Codul civil, precum si a celor ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 si art. 4 pct. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 10 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Dorin Bãlu în Dosarul nr. 7.204/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 29 iunie 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 6 iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 7.204/325/2009, Judecãtoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Dorin Bãlu într-o cauzã având ca obiect rezoluţiune antecontract de vânzare-cumpãrare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia considerã cã prevederile art. 1020 şi 1021 din Codul civil şi cele ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedurã civilã sunt neconstituţionale, deoarece încalcã dreptul la un proces echitabil, egalitatea cetãţenilor în faţa legii, precum şi dreptul de proprietate, prin posibilitatea conferitã de articolele criticate din Codul civil de a se putea opta între desfiinţarea şi executarea contractului.
Totodatã, apreciazã cã textele de lege din Codul de procedurã civilã, care reglementeazã competenţa materialã a instanţelor de judecatã, discrimineazã cetãţenii, întrucât unele procese sunt judecate de instanţe superioare, astfel încât pãrţile beneficiazã de un proces echitabil şi o aplicare corectã a legii. Ca atare, considerã cã toate procesele ar trebui judecate în primã instanţã de aceeaşi instanţã de judecatã, deoarece au aceeaşi importanţã, altfel se instituie o discriminare între justiţiabili în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil.
Judecãtoria Timişoara şi-a exprimat opinia în sensul cã prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în ceea ce priveşte art. 1020 şi 1021 din Codul civil apreciazã cã acestea reprezintã expresia aplicãrii principiului constituţional al garantãrii dreptului de proprietate şi rezultatul voinţei pãrţilor contractante, în limitele legii. În acest sens, invocã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 24/2009 .
Cu privire la art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, Avocatul Poporului considerã cã aceste texte legale, care reglementeazã competenţa materialã a instanţelor de diferite grade, nu instituie discriminãri de naturã a aduce atingere principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi nici nu îngrãdesc accesul liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi cele ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedurã civilã.
Textele de lege criticate din Codul civil au urmãtorul cuprins:
- Art. 1020: "Condiţia rezolutorie este subînţeleasã totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din pãrţi nu îndeplineşte angajamentul sãu.";
- Art. 1021: "Într-acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa cãreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sã sileascã pe cealaltã a executa convenţia, când este posibil, sau sã-i cearã desfiinţarea, cu daune de interese. Desfiinţarea trebuie sã se cearã înaintea justiţiei, care, dupã circumstanţe, poate acorda un termen pãrţii acţionate."
Normele legale criticate din Codul de procedurã civilã prevãd urmãtoarele:
- Art. 1 pct. 1: "Judecãtoriile judecã:
1. în primã instanţã, toate procesele şi cererile, în afarã de cele date prin lege în competenţa altor instanţe;";
- Art. 2 pct. 1: "Tribunalul judecã:
1. în primã instanţã:
a) procesele şi cererile în materie comercialã al cãror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum şi procesele şi cererile în aceastã materie al cãror obiect este neevaluabil în bani;
b) procesele şi cererile în materie civilã al cãror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepţia cererilor de împãrţealã judiciarã, a cererilor în materia succesoralã, a cererilor neevaluabile în bani şi a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupã caz, posesorii, formulate de terţii vãtãmaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar;
c) conflictele de muncã, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe;
d) procesele şi cererile în materie de contencios administrativ, în afarã de cele date în competenţa curţilor de apel;
e) procesele şi cererile în materie de creaţie intelectualã şi de proprietate industrialã;
f) procesele şi cererile în materie de expropriere;
g) cererile pentru încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei;
h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sãvârşite în procesele penale;
i) cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executãrii silite a hotãrârilor date în ţãri strãine;";
- Art. 3 pct. 1: "Curţile de apel judecã:
1. în primã instanţã, procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autoritãţilor şi instituţiilor centrale;";
- Art. 4 pct. 1: "Curtea Supremã de Justiţie judecã:
1. recursurile declarate împotriva hotãrârilor curţilor de apel şi a altor hotãrâri, în cazurile prevãzute de lege;".
Autorul excepţiei susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care prevãd dreptul la un proces echitabil şi art. 44 privind dreptul de proprietate.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã nu pot fi primite criticile autorului acesteia privind neconstituţionalitatea prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, deoarece, aşa cum a statuat prin <>Decizia nr. 24 din 8 ianuarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 27 ianuarie 2009, "încheierea unui contract fiind guvernatã de principiul libertãţii contractuale, pãrţile pot sã determine, prin voinţa lor, clauzele contractuale şi efectele pe care acestea urmeazã sã le producã. Totodatã, prin reglementarea în cuprinsul art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil a rezoluţiunii contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu sau rezilierii contractelor cu executare succesivã, pentru neexecutarea culpabilã a unor obligaţii contractuale, se recunoaşte pãrţii care şi-a executat sau este gata sã-şi execute obligaţiile posibilitatea de a alege între executarea silitã şi încetarea contractului prin rezoluţiune, respectiv reziliere, în cazul când cealaltã parte nu-şi executã obligaţiile sale contractuale, legiuitorul realizând astfel un echilibru între principiul forţei obligatorii a contractului şi principiul executãrii în naturã şi cu bunã-credinţã a obligaţiilor asumate.
Garanţia acestui echilibru este datã tocmai de competenţa instanţei judecãtoreşti, reglementatã prin teza ultimã a art. 1021 din Codul civil, de a aprecia asupra posibilitãţii pãrţii creditoare de a cere rezoluţiunea sau rezilierea, acordând un termen de graţie, în situaţiile în care apreciazã cã este posibilã executarea în naturã a obligaţiilor debitorului sau de a respinge acţiunea când debitorul şi-a executat obligaţiile în cursul procesului."
Aşa fiind, aceste texte de lege constituie tocmai expresia aplicãrii principiului constituţional al garantãrii dreptului de proprietate şi a dreptului pãrţilor la un proces echitabil.
De asemenea, Curtea constatã cã nu poate fi reţinutã nici pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, care reglementeazã competenţa materialã a instanţelor de judecatã, deoarece delimitarea competenţei materiale între instanţe de grad diferit nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil sau egalitãţii în faţa legii. Aceasta întrucât toţi cetãţenii aflaţi în situaţii similare beneficiazã de aceleaşi etape ale procesului civil şi pot uza de aceleaşi mijloace probatorii şi acte de procedurã care le asigurã egalitatea armelor, în sensul consacrat de art. 6 din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului.
Mai mult, aceste prevederi legale sunt conforme şi cu dispoziţiile art. 126 din Constituţie, care prevãd cã justiţia se înfãptuieşte prin instanţele judecãtoreşti stabilite de lege, iar competenţa şi procedura de judecatã sunt stabilite numai prin lege.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1020 şi 1021 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1, art. 3 pct. 1 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Dorin Bãlu în Dosarul nr. 7.204/325/2009 al Judecãtoriei Timişoara.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
