Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE Nr. 93 din 20 octombrie 1994 cu privire la constitutionalitatea votului final exprimat in plenul Senatului asupra proiectului de lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 25 noiembrie 1994
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã la 27 septembrie 1994 de cãtre 26 de senatori, şi anume: Voicu Valentin Glodean, Dumitru Calueanu, Ioan Paul Popescu, Emilian Buzica, Constantin Moiceanu, Florin Buruiana, Tanase Tavala, Vasile Vetisanu, Nistor Badiceanu, Sabin Ivan, Adrian Sirbu, Petre Constantin Buchwald, Matei Boila, Karoly Ferenc Szabo, Iosif Csapo, Attila Verestoy, Alexandru Paleologu, Gheorghe Catuneanu, Ştefan Augustin Popa Doinas, Gheorghe Frunda, Emil Tocaci, Maria Matilda Tetu, Cristian Sorin Dumitrescu, Ştefan Radoff, Constantin-Ticu Dumitrescu, Ioan Lup, asupra neconstitutionalitatii votului final, exprimat în plenul Senatului în şedinţa din 20 iunie 1994, privind proiectul de lege pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.
În motivarea obiectiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca adoptarea legii - cu caracter organic - necesita 72 de voturi şi ca, dupã exprimarea electronica a votului, s-a scos din calculator o lista, cu care ocazie s-ar fi constatat ca, deşi au fost exprimate 72 de voturi în favoarea proiectului, numãrul lor real era, de fapt 68, deoarece 4 senatori au fost lipsa în momentul votarii.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , au fost solicitate puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În opinia preşedintelui Camerei Deputaţilor s-a arãtat ca sesizarea Curţii Constituţionale se poate face numai pentru cazurile şi în limitele stabilite la art. 144 din Constituţie, între care nu figureazã situaţii de felul celei arãtate în sesizare, care se referã la un proiect legislativ adoptat numai de una dintre Camere.
În opinia primitã din partea preşedintelui Senatului se arata ca analiza caracterului constituţional al unei legi presupune adoptarea acesteia de cãtre ambele Camere şi nu de cãtre una singura, astfel ca sesizarea este prematura; cît priveşte contestarea votului, se considera ca aceasta este o simpla problema de fapt care a fost rezolvatã, asa cum era normal, în Senat şi nu intra în competenta Curţii Constituţionale, cu atît mai mult cu cît nici nu se contesta corectitudinea înregistrãrii voturilor, care s-au exprimat atît electronic, cît şi prin ridicarea miinii.
În punctul de vedere al Guvernului se subliniaza ca între competentele Curţii Constituţionale nu intra şi verificarea votului exprimat de parlamentari cu ocazia dezbaterii proiectelor de legi, problema corectitudinii votului fiind - în speta - de competenta preşedintelui Senatului.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinînd sesizarea grupului de deputaţi, punctele de vedere exprimate de preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului şi de Guvern, raportul judecãtorului-raportor, precum şi dispoziţiile art. 144 lit. a) din Constituţie şi ale <>art. 17 din Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Obiecţia de neconstituţionalitate priveşte contestarea rezultatului votului exprimat în plenul Senatului, cu prilejul adoptãrii proiectului de lege pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, aflat în prezent - şi neadoptat încã - la Camera Deputaţilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. a) din Constituţie, Curtea Constituţionalã se pronunţa asupra constituţionalitãţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului, a Guvernului, a Curţii Supreme de Justiţie, a unui numãr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
Controlul constituţionalitãţii legii funcţioneazã, asadar, în condiţiile art. 144 lit. a), ca un control prealabil şi preventiv înainte de promulgarea legii, dupã ce aceasta a fost adoptatã în aceeaşi forma de cãtre ambele Camere ale Parlamentului, fie în şedinţe separate, inclusiv în cadrul procedurii de mediere, fie în şedinţa comuna.
Dispoziţiile art. 144 lit. a) din Constituţie sînt clar detaliate şi prin dispoziţiile <>art. 17 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora: "În vederea exercitãrii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica Guvernului şi Curţii Supreme de Justiţie şi se depune la secretarul general de la Camera Deputaţilor şi de la Senat".
Deci, declanşarea sesizãrii este condiţionatã de adoptarea legii în aceeaşi forma de cãtre ambele Camere ale Parlamentului. De aceea sesizarea Curţii, într-un moment în care numai Senatul a votat proiectul legislativ, este facuta cu încãlcarea dispoziţiilor art. 144 lit. a) din Constituţie.
Fata de cele arãtate, în temeiul art. 144 lit. a) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 2, art. 12, art. 13 şi <>art. 17 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Constata ca obiecţia de neconstituţionalitate, formulatã de un grup de 26 de senatori, cu privire la votul final asupra proiectului de lege pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului nu a fost invocatã în condiţiile art. 144 lit. a) din Constituţie şi, în consecinta, o respinge.
2. Prezenta decizie se comunica Preşedintelui României şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc în data de 20 octombrie 1994 şi la ea au participat Vasile Gionea, preşedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu şi Victor Dan Zlatescu, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
