Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 929 din 7 iulie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 929 din 7 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 556 din 4 august 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincã.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Aglaia Wenzel în Dosarul nr. 16.029/197/2010 al Judecãtoriei Braşov şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.644D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.645D/2010 şi nr. 3.661D/2010, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ioana Stan în Dosarul nr. 9.599/197/2010 al Judecãtoriei Braşov şi de Forsner Arpad Istvan în Dosarul nr. 8.825/197/2010 al aceleiaşi instanţe de judecatã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public considerã cã sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexarea dosarelor.
    Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.645D/2010 şi nr. 3.661D/2010 la Dosarul nr. 3.644D/2010, care a fost primul înregistrat.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                     CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
    Prin încheierile din 28 iulie 2010 şi 14 iulie 2010, pronunţate în dosarele nr. 16.029/197/2010, nr. 9.599/197/2010 şi nr. 8.825/197/2010, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
    Excepţia a fost ridicatã de Aglaia Wenzel, Ioana Stan şi Forsner Arpad Istvan în cauze penale având ca obiect plângeri împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2), art. 15, 16, 20, 21, 24, 51, 52, 53, 124, 131 şi 132, prevederilor art. 6, 8, 13 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi ale art. 4, 5 şi 12 din Codul de procedurã penalã, deoarece limiteazã în timp momentul la care orice persoanã poate face plângere împotriva soluţiilor date de procurorul ierarhic superior. Astfel, în situaţia în care termenul de 20 de zile a fost depãşit, persoana interesatã de calea de atac este decãzutã din dreptul de a mai contesta soluţia în faţa judecãtorului. Prin urmare, textul creeazã premisele pentru arbitrariu şi subiectivism, dând posibilitatea prim-procurorului sã nu pronunţe o soluţie în termenul de 20 de zile.
    Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, sens în care invocã dispoziţiile art. 340 din noul cod de procedurã penalã.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, dispoziţii care au, în prezent, urmãtorul cuprins: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevãzut în art. 277, termenul prevãzut în alin. 1 curge de la data expirãrii termenului iniţial de 20 de zile."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 15, 16, 20, 21, 24, 51, 52, 53, 124, 131 şi 132, ale art. 6, 8, 13 şi 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi ale art. 4, 5 şi 12 din Codul de procedurã penalã.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, cu motivãri similare. Astfel, prin Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a art. 278^1 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, reţinând cã prevederile de lege criticate conţin norme de procedurã judiciarã pe care legiuitorul este liber sã le adopte potrivit competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constituţie. Aceste dispoziţii de lege, care reglementeazã tocmai posibilitatea formulãrii plângerii la instanţa de judecatã împotriva actelor de netrimitere în judecatã date de procuror, asigurã exercitarea dreptului de acces la justiţie în concordanţã cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentalã, respectiv cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Totodatã, Curtea a statuat cã nu poate fi primitã nici susţinerea cã prin stabilirea termenelor în care se soluţioneazã plângerile împotriva rezoluţiilor şi ordonanţelor de netrimitere în judecatã se încalcã dreptul la un proces echitabil, dat fiind cã autoritãţile judiciare la care se referã textul atacat sunt obligate, în limitele acestor termene, sã respecte toate normele şi principiile procesuale care asigurã dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea a reţinut, pe de o parte, cã dispoziţiile de lege criticate reprezintã o concretizare a normelor constituţionale ce consacrã liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectãrii exigenţei termenului rezonabil, impusã de art. 21 alin. (3) din Constituţie, iar, pe de altã parte, cã acestea se aplicã fãrã privilegii ori discriminãri tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale criticate, în concordanţã cu prevederile constituţionale ale art. 16.
    De asemenea, Curtea a reţinut cã eventualele abuzuri ale organelor de urmãrire penalã sau întârzierile în soluţionarea plângerilor adresate acestora, la care fac referire autorii excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestora, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a prevederilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.
    În acelaşi sens este şi Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009.
    În fine, prin Decizia nr. 1.392 din 26 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, Curtea a stabilit cã "nu poate fi primitã teza potrivit cãreia justiţiabilul nu poate cunoaşte momentul din care începe sã curgã termenul de decãdere instituit de art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, întrucât tocmai în alineatul 2 a statuat univoc acest lucru. În sfârşit, prin reglementarea contestatã s-a urmãrit, printre altele, sã nu se tergiverseze în mod nejustificat soluţionarea unei cauze penale, aşa încât o eventualã nerespectare a dispoziţiilor legale potrivit cãrora procurorul este obligat sã rezolve plângerea în termen de 20 de zile de la primire sã nu se transforme într-o sancţiune pentru justiţiabil, care, într-o atare situaţie, este obligat sã aştepte sine die o comunicare din partea celui obligat sã rezolve plângerea sa."
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã ducã la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
    Referitor la celelalte prevederi constituţionale, convenţionale şi legale invocate în susţinerea criticii, se constatã cã acestea nu au relevanţã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Aglaia Wenzel în Dosarul nr. 16.029/197/2010, de Ioana Stan în Dosarul nr. 9.599/197/2010 şi de Forsner Arpad Istvan în Dosarul nr. 8.825/197/2010, dosare ale Judecãtoriei Braşov.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iulie 2011.

          PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                   AUGUSTIN ZEGREAN

                Magistrat-asistent-şef,
                     Doina Suliman

                                    ---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016