Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 924 din 7 iulie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371^1 alin. 3 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 924 din 7 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 371^1 alin. 3 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 675 din 22 septembrie 2011
    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^1 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gheorghe Poteraşi în Dosarul nr. 9.729/196/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia civilã. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.280D/2010.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 21 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 9.729/196/2008, Curtea de Apel Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^1 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gheorghe Poteraşi.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prin folosirea sintagmei "executarea silitã are loc în oricare dintre formele prevãzute de lege, simultan sau succesiv" se încalcã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi art. 44. Prin intermediul acestui text se acordã un drept discreţionar creditorului şi implicit executorului judecãtoresc, care poate trece peste convenţia dintre pãrţi şi executa silit alte bunuri care nu sunt prevãzute de aceasta.
    Curtea de Apel Galaţi - Secţia civilã nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 371^1 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins: "Executarea silitã are loc în oricare dintre formele prevãzute de lege, simultan sau succesiv, pânã la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalitãţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocã prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii fãrã privilegii şi fãrã discriminãri şi art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privatã.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin intermediul dispoziţiilor criticate, legiuitorul a instituit un ansamblu de mijloace procedurale menite sã facã posibilã realizarea efectivã a dreptului chiar şi în cazurile în care debitorul nu îşi executã de bunãvoie obligaţia stabilitã prin hotãrârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu. Astfel, executarea silitã intervine numai în cazul neexecutãrii de bunãvoie a mãsurilor dispuse de judecãtor, fãrã a se încãlca dispoziţiile art. 16 şi 44 din Legea fundamentalã. A se vedea în acest sens Decizia nr. 774 din 20 septembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007.
    În plus de cele reţinute, Curtea constatã cã posibilitatea acordatã creditorului de a putea opta pentru forma de executare, precum şi pentru folosirea, simultan sau succesiv, a mai multor forme de executare se circumscrie principiului disponibilitãţii, recunoscut acestuia, inclusiv în faza executãrii silite. Se tinde în acest mod la o realizare cât mai rapidã a executãrii silite, precum şi la o protecţie a creditorului în faţa unei eventuale încercãri a debitorului de rea-credinţã de a împiedica executarea.
    Pe de altã parte, chiar dacã creditorul a optat pentru folosirea, simultan sau succesiv, a mai multor forme de executare, acesta nu poate exercita un comportament arbitrar, ci, potrivit art. 371^5 din Codul de procedurã civilã, în momentul în care s-a realizat integral obligaţia prevãzutã în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii, executarea silitã trebuie opritã.
    Mai mult, Curtea constatã cã, potrivit art. 371^4 din Codul de procedurã civilã, în tot cursul executãrii silite, sub supravegherea organului de executare, creditorul şi debitorul pot conveni asupra modului de executare, iar potrivit art. 399 din acelaşi cod, împotriva executãrii silite, precum şi împotriva oricãrui act de executare se poate face contestaţie de cãtre cei interesaţi sau vãtãmaţi prin executare.
    În ceea ce priveşte problematica executãrii hotãrârilor judecãtoreşti, Curtea constatã cã instanţa de la Strasbourg a statuat, în mod constant în jurisprudenţa sa, cã executarea unei sentinţe sau hotãrâri trebuie consideratã ca fãcând parte integrantã din "proces", în sensul art. 6 alin. 1 din Convenţie, şi cã dreptul la instanţã ar fi iluzoriu dacã ordinea juridicã internã a unui stat contractant ar permite ca o hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi obligatorie sã rãmânã inoperantã în detrimentul unei pãrţi (Hotãrârea din 28 iunie 2005 pronunţatã în Cauza Virgil Ionescu împotriva României, paragraful 51).
    Totodatã, s-a statuat cã nu este sarcina Curţii (Europene a Drepturilor Omului) sã stabileascã dacã sistemul juridic intern este capabil sã garanteze executarea hotãrârilor pronunţate de cãtre instanţe, ci este responsabilitatea fiecãrui stat contractant sã creeze un arsenal juridic adecvat şi suficient pentru a asigura respectarea obligaţiilor pozitive care îi revin (Hotãrârea din 17 iunie 2003 pronunţatã în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 66).
    În ceea ce priveşte neexecutarea obligaţiei stabilite printr-o hotãrâre definitivã în sarcina unui particular, Curtea a reţinut cã statul, în calitatea sa de deţinãtor al forţei publice, este chemat sã aibã un comportament diligent şi sã asiste creditorii în executarea hotãrârilor judecãtoreşti definitive, ce le sunt favorabile (Hotãrârea din 14 februarie 2008 pronunţatã în Cauza Butan şi Dragomir împotriva României, paragraful 39).
    Aşa fiind, Curtea constatã cã textul criticat nu numai cã nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, ci acesta vine sã dea expresie obligaţiei pozitive a statului de a reglementa modul de executare a unei sentinţe sau hotãrâri.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^1 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gheorghe Poteraşi în Dosarul nr. 9.729/196/2008 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iulie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                             Daniela Ramona Mariţiu

                                    --------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice