Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 920 din 16 septembrie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 si art. 201 alin. 1 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 920 din 16 septembrie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 si art. 201 alin. 1 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 791 din 26 noiembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. 1 şi art. 201 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Construcţii Feroviare" - S.R.L. din Oneşti în Dosarul nr. 5.329/110/2007 al Tribunalului Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintã apãrãtorul autorului excepţiei, avocatul Doru Trãilã, şi partea Ion Drãgan, personal şi asistat de avocatul Angelica Danale.
Avocatul autorului excepţiei cere Curţii formularea unei adrese cãtre instanţa de fond prin care sã se solicite completarea dosarului cu actele depuse în faţa acesteia.
Avocatul pãrţii prezente se opune unei astfel de cereri, arãtând cã scopul ei este exclusiv dilatoriu.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã nu sunt motive care sã justifice amânarea cauzei şi solicitã respingerea cererii.
Având cuvântul pe fond, avocatul autorului excepţiei susţine admiterea criticii, întrucât dispoziţiile art. 167 alin. 1 şi art. 201 alin. 1 din Codul de procedurã civilã dau posibilitatea discreţionarã instanţelor de a administra probele în dosar, cu încãlcarea prevederilor art. 21 şi 24 din Constituţie.
Avocatul pãrţii Ion Drãgan apreciazã cã exercitarea drepturilor procesuale, inclusiv dreptul de a ridica excepţii de neconstituţionalitate, trebuie sã se realizeze cu bunã-credinţã. Or, autorul excepţiei nu a prezentat elemente noi, de naturã a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia criticatã, ceea ce denotã o exercitare abuzivã a dreptului procesual.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 5.329/110/2007, Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. 1 şi art. 201 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Construcţii Feroviare" - S.R.L. din Oneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã dispoziţiile procesual civile dau posibilitatea instanţei ca, în mod arbitrar, sã cenzureze modul de realizare a mijloacelor de probã, lipsindu-le astfel de orice substanţã. Unul dintre aceste cazuri este cel stabilit de art. 167 alin. 1 coroborat cu art. 201 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care atribuie instanţei dreptul de a decide numãrul de experţi care sã realizeze expertiza. Prin cenzurarea numãrului experţilor, instanţa poate influenţa în mod direct rezultatul expertizei, ceea ce încalcã flagrant drepturile pãrţilor.
Prin urmare, dispoziţiile legale criticate, oferind instanţei judecãtoreşti posibilitatea unui control excesiv şi nejustificat asupra probelor în procesul civil, îngrãdesc dreptul la apãrare al pãrţilor şi pericliteazã în mod real corectitudinea procesului.
Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ considerã excepţia ca fiind neîntemeiatã. Stabilirea numãrului de experţi care sã realizeze expertiza nu încalcã dreptul la apãrare şi liberul acces la justiţie al pãrţilor, ci constituie atributul instanţei care poate aprecia, în funcţie de complexitatea sau dificultatea cauzei, condiţiile de efectuare a expertizei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã critica de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Competenţa recunoscutã instanţei de a hotãrî asupra admisibilitãţii unei probe, precum şi de a numi experţi atunci când considerã necesar sã cunoascã pãrerea unui specialist este un corolar firesc şi necesar al învestirii sale cu soluţionarea cauzei.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 167 alin. (1) şi art. 201 alin. (1) din Codul de procedurã civilã, texte de lege care au urmãtorul conţinut :
- Art. 167 alin. (1): "Dovezile se pot încuviinţa numai dacã instanţa socoteşte cã ele pot sã aducã dezlegarea pricinii, afarã de cazul când ar fi primejdie ca ele sã se piardã prin întârziere.";
- Art. 201 alin. (1): "Când pentru lãmurirea unor împrejurãri de fapt instanţa considerã necesar sã cunoascã pãrerea unor specialişti, va numi, la cererea pãrţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cãrora ei urmeazã sã se pronunţe şi termenul în care trebuie sã efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţã sã aibã loc conform dispoziţiilor art. 209."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 şi art. 20 cu privire la dreptul intern şi dreptul internaţional, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 privitor la dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, asupra constituţionalitãţii textelor de lege criticate prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 840 din 28 noiembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 22 ianuarie 2007. Cu acel prilej a reţinut cã "în ceea ce priveşte competenţa recunoscutã instanţei de a hotãrî asupra admisibilitãţii unei probe, în funcţie de pertinenţa şi concludenţa sa, aceasta este un corolar firesc şi necesar al învestirii sale cu soluţionarea cauzei pe care este ţinutã sã o finalizeze printr-o hotãrâre legalã şi temeinicã. Dincolo de raţiunile care impun şi justificã o atare prerogativã, consacrarea ei nu relevã însã niciun fine de neconstituţionalitate.[...]
În ceea ce priveşte prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentalã, Curtea a constatat cã dispoziţiile art. 167 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, departe de a aduce atingere dreptului la un proces echitabil, în realitate îi dau expresie, constituind o modalitate eficientã de prevenire şi limitare a abuzului de drept în materie.
În sfârşit, cu referire la art. 11 alin. (2), raportat la art. 20 alin. (1) din Constituţie, invocarea acestora este lipsitã de relevanţã, în mãsura în care nu a fost evidenţiatã o prevedere convenţionalã internaţionalã, nepreluatã de Constituţie, care sã fi fost încãlcatã prin reglementarea criticatã. Aşa fiind, critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedurã civilã faţã de aceste prevederi constituţionale este neîntemeiatã".
Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 201 alin. (1) din Codul de procedurã civilã, Curtea reţine cã acestea reglementeazã admisibilitatea expertizei, ca mijloc de probã în cadrul procesului civil, la cererea uneia dintre pãrţi sau a instanţei, din oficiu, când, pentru lãmurirea unor fapte sau împrejurãri ale cauzei, sunt necesare cunoştinţele unui expert sau specialist dintr-un anumit domeniu. Numirea unui expert sau a trei experţi se face de cãtre instanţã, prin încheiere, pe baza acordului pãrţilor sau, dacã acestea nu se învoiesc, numirea se face de instanţa de judecatã în şedinţã publicã, prin tragere la sorţi de pe lista întocmitã şi comunicatã de cãtre biroul local de expertizã. Norma proceduralã referitoare la numãrul experţilor are caracter imperativ - "instanţa va numi", un expert sau trei experţi, în funcţie de anumite criterii, precum complexitatea cauzei, obiectivele expertizei sau termenul stabilit pentru întocmirea acestui mijloc de probã. Aşa fiind, Curtea constatã cã opţiunea instanţei pentru una dintre cele douã variante nu se manifestã în mod arbitrar, ci este întemeiatã pe criterii obiective ce rezultã din dosarul cauzei, împrejurare ce lipseşte de temei critica referitoare la controlul "excesiv şi nejustificat" exercitat de instanţã asupra probelor în procesul civil.
Mai mult, Curtea reţine cã, potrivit dispoziţiilor art. 204 din Codul de procedurã civilã, pãrţile implicate în proces au posibilitatea de a recuza expertul sau experţii desemnaţi de instanţã pentru efectuarea expertizei pentru aceleaşi motive ca şi judecãtorii, în termen de 5 zile de la numire, dacã motivul recuzãrii existã la acea datã, sau de la data ivirii motivului de recuzare. Cererea de recuzare se soluţioneazã în şedinţã publicã, cu citarea pãrţilor şi a expertului. Prin urmare, Curtea constatã cã pãrţile interesate beneficiazã de suficiente garanţii procesuale menite sã le asigure dreptul la un proces echitabil, prin administrarea unui probatoriu judicios.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. 1 şi art. 201 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Construcţii Feroviare" - S.R.L. din Oneşti în Dosarul nr. 5.329/110/2007 al Tribunalului Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 septembrie 2008.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016